624 matches
-
avem în patrimoniu caz în care, pentru a veni în sprijinul cititorilor și a le asigura informarea, specialiștii noștri apelează la alte biblioteci din Arizona sau din celelalte state, uneori chiar din afara țării, pentru simplul motiv că dorim să satisfacem doleanțele celor interesați. Rezervările de carte se pot face pe internet, iar noi le anunțăm disponibilitatea prin mesaj electronic sau telefonic și facem tot posibilul, prin mijloacele expuse anterior, să fim fermi în onorarea comenzii. Oricine este interesat în domeniu, apelează
BIBLIOTECA PUBLICĂ DIN PHOENIX, ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369732_a_371061]
-
de temut din dotare, și anume plânsul. Și care părinte poate rezista în fața acestui atac înduioșător, sustinut și agasant totodată? În majoritatea cazurilor, pentru restabilirea păcii familiale și liniștirea copilului care plânge de îi frânge inima, părintele cedează presiunilor acceptând doleanțele acestuia. De obicei, acceptarea părintească este negociată, însoțită fiind de o condiționare. În cel mai fericit caz, părintele izbutește să ajungă la un compromis cu micul „terorist”. Același comportament, de „terorist sentimental”, l-am avut și eu în relația cu
LA ZBURLICI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368155_a_369484]
-
creat Clubul ”Meșterului Popular”, concursul “Steluța Bățiului”, concurs care se desfășoară și acum; a reprezentat în turnee, bunăoară, în Franța, minunatele ansamburi, inclusiv Ansamblul de dansuri “Vântuleț” etc.. După moartea lui Anatol Pînzaru, actrița înființează Fundația “Anatol Pînzaru”, având o doleanță către Uniunea Teatrală din R Moldova, să se fondeze și o medalie , un premiu “ Anatol Pînzaru”, și a reușit. În Bălți, o stradă este numită în cinstea lui Anatol Pânzaru, mi-a relatat Doamna Lidia Noroc -Pînzaru. Or, a păstra
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
clare între acatist, pomelnic, sărindar, diferențe care țin de conținut, dar și de locul și momentul când ele se aduc și ce citesc în biserică. Pentru a evita situațiile jenante în care avem tendința să transformăm pomelnicul în scrisoare de doleanțe, ori situațiile în care, din neștiință, pomenim în mod greșit la Sfântul Maslu și pe cei adormiți, dar și pentru a nu deranja desfășurarea slujbelor înmânând pomelnicul la momentul nepotrivit, ar fi bine să cunoaștem următoarele: Indiferent că dăm pomelnic
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
devine favorabil pentru a duce la bun sfârșit și idealul bisericesc al credincioșilor ortodocși bihoreni: restatornicirea Episcopiei Oradiei. Cu ocazia vizitei suveranilor români, Regele Ferdinand și Regina Maria, la Oradea, din 23 mai 1919, vicarul Roman Ciorogariu a prezentat această doleanță seculară a românilor bihoreni, aflați din anul 1712 și până la acea dată sub jurisdicția canonică a episcopilor care au păstorit la Arad. Regele Ferdinand a încurajat această inițiativă și a promis că: „Episcopia Orăzii Mari se va înființa mai curând
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
încins cu săbii lungi până-n pământ, strălucitoare și au descins în paradă, zăngănind din săbii, pe străzile Vienei în drum spre palatul împărătesc. Au cerut împăratului să le aprobe independență totală, pe cea parțială o primiseră din 1791, pe lângă celelalte doleanțe. Împăratul le-a ascultat și aprobat dorințele printre care unirea cu Transilvania, suveranitatea asupra Croației și Sloveniei, încorporarea zonelor de graniță! Era 17 Martie 1848, practic ziua victoriei revoluției ungurești și la Viena. Budapesta fremăta în frenezie de marele succes
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
1995, UDMR-ul iredentist în frunte cu Marko Bela, Laszlo Tokes, Frunda Gyory si Takacs Csaba, au fost invitați la Centrul Carter din Georgia - Atlanta la un pre-albitraj ungaro-român în cadrul unui așa zis „Project of Ethnic Relation'' să-și susțină doleanțele etnice, pentru că toată presa nord americană duduia de suferința și deznaționalizarea etnicilor unguri din Transilvania, iar Ambasada Română din Statele Unite dormea pe ea. Noul arbitrul al noului arbitraj era Jimmy Carter care, fiind vorba de democrația americană, a invitat și
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
caz nu pentru cea mai mare parte dintre ei a fost “Primăvară” ,pentru că mii de familii și-au pierdut un membru sau un prieten .Pentru ei a fost o “Primăvară însângerata “ și care așteaptă încă răspuns la atâtea întrebări și doleanțe pe care și le-au pus . Un singur lucru pare că se conturează clar, problemele sunt mari și complexe în interiorul fiecărui stat. Referință Bibliografica: PRIMĂVARĂ ARABĂ / Mihaela Arbid Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul ÎI, 02 ianuarie
PRIMAVARA ARABA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357072_a_358401]
-
cuvântul „Majestate” și nici micile plecăciuni pe care trebuiau să le facă. Era mai greu în fața sultanului unde trebuia să se târască în genunchi până la picioarele lui și să i le sărute. „Majestatea” sa nu avea asemenea pretenții. - Dar alte doleanțe nu are „Majestatea Ta”? De exemplu, accesul la vistieria țării...? - întrebă cu viclenie boier Ciocoiu. - Ce să fac cu aurul vostru? Eu n-am nevoie de galbeni ca să-mi cumpăr sânge! Mi-l procur singur! - Ce inimă bună aveți, Majestate
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
fi fost vampir cu forțe nebănuite. Eu și căpitanul Sasu vom conduce acțiunea vânătorilor! - Treaba voastră nu se termină aici... După înscăunarea principelui, ne vom ocupa de palatul prinților vampiri și de castelul Contelui Dracula. - Îți promitem să rezolvăm toate doleanțele tale, dar deocamdată timpul ne presează. Întâi căutăm comorile, ducem sultanului ploconul ca să cumpărăm tronul, apoi trecem la distrugerea mormintelor. - Imediat după înscăunare aveți poruncă să distrugeți cimitirul, apoi atacați palatul și castelul! - Și va urma înscăunarea ta ca rege
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
dat viață, geniu creator, multă iubire. El a împărțit-o semenilor săi, a acordat ajutor celor în suferință, a dus mai departe mesajele încredințate de Cel prea Înalt. Și-a cinstit misiunea ca un om al păcii. Să fie îndeplinită doleanța oamenilor! Fulgere și tunete puternice, însoțite de tornadă, izbucniră pe neașteptate. Ploaia torențială biciuia pădurea. Apariția în negru, răcni, cutremurând cerul și pământul. O gluga mare îi acoperea fața. -Opriți! N-aveți dreptul, să aduceți înapoi, ce-am secerat eu
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
și de atunci până azi, demersuri reformatoare precum: revoluție, democrație, privatizare, justiție, ideologie,partid, program și orientare politică, repere patriotice, autonomie și autoritate instituțională, lupta antievaziune și anticorupție, austeritatea în criză... Nu au scăpat de umbra lungă a compromiterii: acte, doleanțe, idealuri perene sau rezonant-conjuncturale, de impact la publicul larg precum: libertatea, răpirea de ostatici, echidistanța mass-media, noțiunea europeană de trai decent, reforma și reformarea statului, debirocratizarea, dialogul și încrederea stat-cetățean, campania și promisiunile electorale, autoritatea breslelor profesionale, îndeosebi medicii și
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
punând chipurile așa de mult accent pe colegialitate încât șterge simplu poze de la întrunirile lor, le repugna că au prea multe mesaje la care trebuie să răspundă și automat șterg tot: -sentimente, colaborări (nu conteaza de care) - cât și mici doleanțe, comentarii, amintiri... Și, se pare că nu-i singurul, pentru că toate site-urile au corespondent în fb., oare mai există vreun cod deontologic al lor, ori tot “tatăl” dictează...?! Cineva zicea că din lipsă prietenilor cutare nu are cititori, oare
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
fără rădăcini...corpuri de bumbac. Mâinile erau aripile, nedorite de nimeni, corpul femeii, al unui singur bărbat, mânjit cu dulceața injuriilor dihotomice, cu cremele acrite ale mizerabilului său trup, deformat de ani, un trup de mascul uns de mocirlele propriilor doleanțe, de timp, de gălbenușurile aventurilor și adrenalinei din buzunarele propriei măști, al propriului nimic. Picurii de lumină, de apă, de vis, clocoteau puternic precum o margarină pusă pe foc, precum un zahăr caramelizat și ars. Măștile căscau. Mințile, ca niște
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
proiect și avem până și o pagină pe Wikipedia, destul de consistentă de altfel, dedicată acestui proiect. Pagina de Wikepedia are un ultim update pe 17 septembrie, iar grupul de pe Facebook o postare pe 14 decembrie. Ce ne facem atunci când aceste doleanțe nu au mai mult de doar câteva mii de aderenți în spațiul online, și când presiunile societății civile pentru acest proiect sunt cvasi invizibile? În urma anunțării bugetului pentru 2016 gândit de guvernul Cioloș, autostrada Târgu Mureș-Iași nu apare defel în
Apelul unui „moldovean izolat” către cei 123 de parlamentari din cele 8 județe ale Moldovei () [Corola-blog/BlogPost/338358_a_339687]
-
așteaptă cuminți rândul să treacă pe potecuța îngustă de pe trotuar, bătătorită inițial de un Moise urban matinal, despărțirea zăpezilor și acordarea de prioritate în funcție de vârstă, pantofi, modul contorsionat de zgribulire în interiorul gecii de schi. Oamenii sunt comuni, cu aspirații și doleanțe obișnuite, dar foarte prezenți și activi, amintind de Sam Spade și de Philipp Marlowe. Se enervează destul de des, mormăie, își urmăresc țelul. Pe fundal, muzica neîntreruptă a lui Pat Boone, I'll be home, my darling, please wait for me
Pe căi grele către stele, pe căi aspre către astre. Țara minunilor și capătul lumii () [Corola-blog/BlogPost/338791_a_340120]
-
infrastructură în ultimele trei decenii. Acestei categorii nicio formațiune politică nu i s-a adresat vreodată cu adevărat. Este suficient ca un partid să adune toate mesajele de pe pancartele protestarilor ca să construiască o platformă politică sau civică. Simpla listare a doleanțelor sau glumelor amare de pe desene arată dorința de modernizare a României și prioritățile- educație, sănătate, infrastructură, transparență în cheltuirea banilor publici, valori morale. E prea bine în închisori/ V-aș închide în spitale- spune acest protestatar. În ultimii ani, politicienii
Conjurația imbecililor. Șoferii, secretarele și rândașii partidului s-au instalat în funcții și se pregătesc să ne conducă () [Corola-blog/BlogPost/339215_a_340544]
-
După colectivizare, idealul țărănesc nu mai este ogorul sau cucerirea intelectuală a orașului, ci „cea mai bună și mai bănoasă meserie”. Aurel trebuie să se facă lăcătuș. Merge la profesională și este selectat a face handbal. Ajunge, din inerția unor doleanțe tinerești, să fie prins în beciul profesorului Alexandru Filipescu la furat de vin. „Pedeapsa” este că profesorul de la Liceul Energetic îi cere ca, dincolo de a nu consuma alcool, să se înscrie la liceu, la seral, ceea ce el și face. Cariera
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
experimentând diferite tehnici, încercând idei noi prin care să-și exprime emoțiile, energia, spontaneitatea (colaje abstracte folosind materiale organice sau sintetice, acuarele, design textil, industrial, de plăci de surf, materiale publicitare etc.) Lucrările sale originale, spectaculoase, au găsit rezonanță cu doleanțele iubitorilor de artă de pe toate meridianele. Cristina Handrabur este artistul complet și complex care știe să transpună poezia muzicii în culoare. „Am învățat singură să experimentez în domeniul artei, îmi place să-mi exprim sentimentele, emoțiile și misterul gândurilor, să
PORTRET DE ARTIST – CRISTINA HANDRABUR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342163_a_343492]
-
statului și stă pe un fotoliu cald, pacalindu-se că este independent, când de fapt este legat și de mâini și de picioare, am ales să merg cu partidul al carui program de guvernare se identifică cel mai bine cu doleanțele românilor din diaspora." Mircea Lubanovici candidează, din partea PD-L, pentru Cameră Deputaților, reprezentandu-i pe românii stabiliți pe cele două continente americane. Mircea Lubanovici este editor și fondator al ziarului “Romanian Times”, din Portland, statul Oregon, și președinte al organizației
INTERVIU CU MIRCEA LUBANOVICI REALIZAT DE OCTAVIAN D. CURPAS, CORESPONDENT PENTRU GANDACUL DE COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341704_a_343033]
-
statului și stă pe un fotoliu cald, pacalindu-se că este independent, când de fapt este legat și de mâini și de picioare, am ales să merg cu partidul al carui program de guvernare se identifică cel mai bine cu doleanțele românilor din diaspora. Trebuie cunoscut faptul că Partidul Democrat Liberal, ca partid popular, este o entitate politică deschisă tuturor cetățenilor români care împărtășesc valori și curente politice de origine democrată de centru, liberală și creștin-democrata. Partidul Democrat Liberal se situează
INTERVIU CU MIRCEA LUBANOVICI REALIZAT DE OCTAVIAN D. CURPAS, CORESPONDENT PENTRU GANDACUL DE COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341704_a_343033]
-
nu înțeleg ce doriți să spuneți! Nu am obiceiul să vorbesc mai mult decât îmi cere statutul. - Dumneata, nu. Mătușa, cu siguranță, da! Alma ar fi râs, avea însă altă preocupare: Ezita. Pauza se prelungea. - Te ascult, domnișoară! Ai vreo doleanța? - Cu permisiunea dumneavoastră, aș avea o confesiune de făcut. Simțea că-i ard obrajii Lordul ridică sprâncenele și ochii mari cafenii o priveau stăruitor, așteptând. - Copiii ... murmură Alma. - Ce-i cu ei? Au făcut ceva rău? - Nu, nu, nicidecum! Eu
MY LORD (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341183_a_342512]
-
discuția cu premierul Cioloș, care a zis: Bine. După care am început să lucrez cu o colegă de la Cancelarie la acest pachet legislativ, pe care l-am scris cum am dori noi să se întâmple. În care am luat fiecare doleanță legitimă a cetățenilor de pe platforma maisimplugov.ro și am scris ce ar trebui să se întâmple ca ea să se îndeplinească. Dacă e la nivel de lege, și foarte puține erau la nivel de lege, cele mai multe apar la nivel de
„Face parte din mandatul generației noastre să slăbim controlul aberant al statului”. EXCLUSIV () [Corola-blog/BlogPost/338036_a_339365]
-
propune reducerea birocrației ce a ajuns marți pe masa Guvernului. „Am început să lucrez cu o colegă de la Cancelarie la acest pachet legislativ, pe care l-am scris cum am dori noi să se întâmple. În care am luat fiecare doleanță legitimă a cetățenilor de pe platforma maisimplugov.ro și am scris ce ar trebui să se întâmple ca ea să se îndeplinească”, a spus Ghinea.
Premierul anunță eliminarea copiei legalizate, a copiei de pe buletin și a cazierului judiciar cerut cetățenilor; la Fisc se va putea plăti cu cardul () [Corola-blog/BlogPost/338130_a_339459]
-
românesc. Foaie bisericească, literară și școlară”, 73 de numere (1865-1867, 1871-1872). Ziarul se remarcă prin dimensiunea conciliantă, lucru destul de rar întâlnit în publicații cu o asemenea problematică. Dr. Sterie N. Ciurcu și Dr. Cornel Diaconovici, în „Rumänische Revue”, făceau cunoscute doleanțele românilor și realizările științifice ale savanților români. Alte ziare românești la Viena au fost: „Albina” (1866-1870), „Sunete și răsunete” (15 iunie 1892), „Luceafăr nou” și „Unirea” (1972-1089) și „Grai românesc” (1995-2003). Mai amintim „Foaia de comunicări a Parohiei Ortodoxe Române
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]