213 matches
-
a generat straturi uriașe în marile calde ale erei mezozoice (Marea Tetis). Masă de calcar a muntelui se înalță de la bază cu aproximativ 300 m, versantul dinspre Pasul Buceș fiind extrem de abrupt. Pe platoul de pe vârf s-au format câteva doline, care se evidențiază prin formă caracteristică de pâlnie. Platoul muntelui este acoperit parțial cu soluri de pădure, în timp ce versantul sudic, abrupt, are la bază o trena de grohotișuri. Versantul nord-vestic are o pantă domoala, care coboară spre izvoarele Crișului Alb
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
meteorologică. Parcul cuprinde o mare diversitate biologică, geologică, geomorfologică, carstul ce prezintă o importanță deosebită prin frumusetea peisajului și prin interesul științific: Peștera Ialomiței, Peștera Rătei, Cheile Zănoagei, Cheile Urșilor, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, Clăile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline. Pe vârful Caraiman la altitudinea de 2291 m, a fost înălțată Crucea Eroilor Neamului vizibilă de la mare distanță, dedicată cinstirii memoriei eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. Munții Bucegi (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
zona carstică de pe cursul mijlociu al râului Nera (coloana vertebrală a parcului) și cursul pârâului Beu spre amonte, incluzând Lacul Dracului, faimoasele cascade ale Beușniței, lacul Ochiul Beului și "Cascada Șușara". Parcul național reprezintă o zonă montană cu abrupturi calcaroase, doline, lapiezuri, peșteri (Peștera Lenuța, Peștera de sub Padina Popii, Peștera Bijuteria), avene, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri. Acesta include rezervațiile naturale Cheile Nerei - Beușnița, Izvorul Bigăr, Ducin și Valea Ciclovei - Ilidia. Parcul a fost instituit ca arie protejată în
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
continuarea drumului național, prin Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care ar urma să tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna - Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna. Aria naturală
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
limitele și suprafață acestuia. Parcul reprezintă o zona montană cu forme de relief diversificate: vârfuri (Pietrosul Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m, Lucaciu - 1778 m, 12 Apostoli - 1760 m, Ciomatu - 1.301 m), abrupturi stâncoase, chei, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, poiene; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
cristaline. În sud-vestul Masivului Central Francez se impun în peisaj o serie de platouri aflate la 800-1000 m altitudine, dezvoltate pe calcare puternic fisurate, ceea ce a permis apei să genereze, de-a lungul timpului, un relief carstic impresionant(văi carstice, doline, avenuri și peșteri),cu deosebire în Podișul Causses(Causse-Mejan, Causee de Sauvetere). Râurile au dat naștere unor sectoare de chei foarte adânci, adevărate canioane cu pereți apropiați de verticală, cu înălțimi de câteva sute de metri, așa cum sunt cele din
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
stratului acoperitor. La nivelul arealului de la Meledic relieful este extrem de variat (petrografic, geologic, morfologic). Peștera „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului Meledic și Peștera cu 3 intrări sunt cele mai mari. "6S" se găsește cu intrarea în fundul unei doline, ce face parte dintr-o uvală în care au fost identificate alte 4 peșteri.Este situată la nord de Lacul Mare, la baza unui versant abrupt cu înălțimea de 15m. A obținut în 1980 recordul mondial ca cea mai lungă
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa de la Bârsa, ca și rețeaua de doline din jurul Ghețarului de la Focul Viu. Cursul Nordic drenează Ghețarul de la Bârsa și toate dolinele și pâraiele central-nordice din Groapa de la Bârsa. Face excepție Pârâul Zăpodie, care se drenează printr-o peștera proprie, Ponorul Zăpodie. Intrarea în Peștera de la Zăpodie se află la altitudinea de 1090 m. Este o intrare largă, de 8 pe 4
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de câini vagabonzi a pătruns în spațiile Grădinii Zoologice din Sofia și a ucis 15 animale, cele mai multe dintre victime fiind cerbi și căprioare. Botio Tacikov, un economist de renume, a fost atacat de o haită de câini în cartierul Malinova Dolina din capitala bulgară la sfârșitul lui martie și a decedat. În Sofia sunt aproximativ 10.000 de câini fără stăpân, unii considerând că numărul lor este mai mare. Un bătrân de 88 ani din Bulgaria a fost ucis de maidanezi
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de km. Peșteră cuprinde toate formele de endocarst, de la galeriile verticale spălate, pline cu
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Petržalka, se află Parcul Janko Kráľ, primul parc public din Europa, fondat între 1774 și 1776. Un nou parc al orașului este planificat în Petržalka, între lacurile Malý Draždiak și Veľký Draždiak. Grădina Zoologică din Bratislava este situat în Mlynská dolina, aproape de sediul Televiziunii Slovace. Grădina, fondată în 1960, găzduiește în prezent 152 de specii de animale, inclusiv foarte rarul leu alb. Grădinile Botanice, care țin de Universitatea Comenius, pot fi găsite pe malul Dunării, și găzduiesc peste 120 de specii
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
creste alpine, dar și relief glaciar actual. În Munții Carpați se conservă relieful glaciar cuaternar. Relieful litoral: Relieful carstic s-a format carstificându-se (calcare, sare, ghips) și este diversificat în raport de condițiile locale. Curpinde relief carstic de suprafață: lapiezuri, doline, uvale, polii, ponoare, poduri naturale, toate incluse în termenul exorcarst, și carstul din adâncime, endocarstul, alcătuit din peșteri. Cele mai reprezentative zone carstice din Europa sunt Podișul Karst (Slovenia) și Munții Alpi din Austria. Relieful de loess/sedimentar: microdepresiuni formate
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
prin dezagregare și eroziune diferențială, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate,de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
precipitare). Zonele ocupate cu travertine din partea nord-estică a depresiunii s-au dezvoltat sub formă de petice, dintre care cel mai bine reprezentat ocupă o zonă de circa un kilometru pătrat. Aceste arii au aspect relativ plat cu mici depresiuni carstice (doline). Partea sudică a acestor depuneri prezintă margini abrupte de până la 100 m, de-a lungul Văii Vinului iar zona are aspectul clasic al regiunilor carstice. Acumularea unor ape minerale în masivele calcarelor dolomitice de la Borsec este caracterizată prin apariția unor
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
vara nivelul fiind mai scăzut, precipitațiile fiind mai puține. Din afluenții râului Crișul Negru de pe teritoriul orașului Vașcău se amintește: În Platoul Vașcăului apele permanente sunt destul de reprezentative, aproape toate pierzându-se în ponoare. Numeroase sunt ochiurile de apă din doline, numite tăuri, formate datorită impermeabilității versanților cu argilă de calcifiere. Cele mai însemnate lacuri sunt: Începuturile vieții omenești în zona orașului Vașcău sunt atestate arheologic încă din paleolitic. Bogăția bazinului hidrografic, climatul destul de blând și formele de relief, cu întinse
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
cu versanți supuși eroziunii torențiale. Spre sud, marginea litorală a Podișului Casimcea este marcată de doua trepte de abraziune marină formând litoralul Mării Negre. În partea de sud-est a Podișului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, peșteri, de mici dimensiuni ( de exemplu peșterile La Adam și Gura Dobrogei) și văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei). În Valea Casimcei, între localitățile Cheia - Târgușor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
Este mărginit la vest de Valea Morilor spre care coboară o pantă abruptă, iar la este, de Valea Feneșului care taie aici frumoase chei. Pe culmea muntelui se află un mic platou ,La Stâna Urlătoare" un câmp de lapiezuri și doline, loc de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris Blaj. Explorarea
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
ziua când a început prima explorare în anul 1950. Face parte dintr-un sistem carsitc complex care mai cuprinde Ghețarul Scărișoara, Pojarul Poliței, Izbucul Poliței Gură avenului se află la 500 m de intrarea în Peștera Scărișoara într-una din dolinele cu care se termină depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și D.Coman împreună cu o echipă de alpiniști clujeni explorează puțurile de acces, Sala Mare
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
sau cu o mașină de teren înca 2 km până pe Platoul Ciumerna. Ea se află la mai puțin de 1 km de Peștera Bisericuța. Peștera este localizată la Intrarea este situată la baza unui perete de stâncă, un rest de dolină prăbușită. Are forma triunghiulară înaltă de 8 m cu baza de 2 m. Pe gura peșterii pătrunde un fir de apă rezultat din câteva izvoare situate în apropiere. Apa se pierde printre bolovanii podelei după câțiva metri de la intrare. Galeria
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
Peștera Minunată" sau "Ghețarul de la Casa de Piatră" și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile (doline ) care se formează în zonele carstice. Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
un râu a cărui albie nu este pe suprafața Pământului (râurile care curg prin canioane nu sunt catalogate râuri subterane). Râurile subterane pot fi în totalitate naturale, trecând prin sistemele de peșteri. Pe hărțile topografice, râurile pot să dispară sub doline, continuând subteran. Râurile submarine sunt curenți de apă (sărată) care circulă pe fundul altor ape cum ar fi mări sau oceane.
Râu subteran () [Corola-website/Science/320225_a_321554]
-
îngustă reușesc să atingă cota de -86 m. Lungimea totală a galeriilor este de 120 m. Avenul din Piatră Ceții s-a dezvoltat prin dizolvare pe fracturi majore a calcarului de către apă de precolație. La intrare se prezintă că o dolina spartă, după care un puț larg, întrerupt de o treaptă la -30m, ajunge la -48m. Intrarea este împărțită în două de o arcada de calcar rămasă într-un echilibru precar. De la -48 m după strâmtoarea dintre bolovanii podelei se coboară
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
peșterii, se varsă printr-o cascadă în cursul de apă al galeriei principale. Direcția peșterii urmărește axul longitudinal arcuit al platoului sub care se află. Din ambele părți ale galeriei principale se deschid galerii secundare ce aduc afluenți proveniți din dolinele și peșterile de pe platou. După aprox. 2/3 din lungimea totală se ajunge la primul sifon , după care galeria principală continuă, cu mai multe sifoane și afluenți, joncționînd cu Peștera de la Izbucul Topliței de Roșia. Astfel se ajunge la un
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
la concursul Vocile Transnistriei . În 2006 își continuă studiile muzicale la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, unde încearcă postura de compozitor. Interpretînd propria creație la concursul Stelele Elatului obține Premiul 3 și înalta apreciere a binecunoscutei interprete Larisa Dolina din Rusia. Paralel cu studiile, Pavel mai participă ca interpret, într-un colectiv de muzica rock. În 2007 devine membrul Teatrului cântecului de estradă, care aparține Centrului de Cultura Elat. Tot în 2007 a câștigat Locul I la Festivalurile "Duetul
Pavel Parfeni () [Corola-website/Science/321641_a_322970]