5,649 matches
-
însoțeau pe cel delegat de domnie. În Moldova, cei care îl însoțeau nu erau nominalizați în actul domnesc. În Țara Românească era un grup de boieri, de megieși sau de „oameni buni și bătrâni” în număr prefixat, nominalizați în actul domnesc (6, 12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai spus, implicarea organelor de stat nu însemna o diminuare a rolului obștilor în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 121-122; vol. II, p. 80) . După cum afirmă Stahl (1998, vol. I, p. 122), amestecul dintre intervenția statului și intervenția obștii varia de la caz la caz, în funcție de statutul social al celor implicați în litigiile respective. De exemplu, în cazul moșiilor domnești, mănăstirești sau boierești, ponderea amestecului statului era mai mare. După ce am văzut care erau elementele specifice nivelului constituțional și cele ale nivelului alegerii colective care afectau sistemele de resurse, voi analiza în continuare modul în care aceste sisteme de resurse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1985, complexul Văcărești, în 1986, casa lui Nicolae Iorga, în 2 iulie 1986, Spitalul Brâncovenesc. (anexa 12) Distrugerea mănăstirii Văcărești a fost unul dintre cele mai mediatizate acte totalitare pe plan extern. Complexul Văcărești, biserica și clădirile auxiliare (turnul-clopotniță, casa domnească, capela înconjurată de o galerie de coloane, chiliile călugărilor, stăreția, două bucătării) serviseră drept închisoare între 1864-1970. Inițial autoritățile luaseră hotărârea „de a reabilita acest complex pentru al transforma în muzeu istoricocultural”. În 1974 începuseră chiar lucrările de restaurare a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
proiectului de demolare a complexului mănăstirii Văcărești. Astfel, Nicolae și Elena Ceaușescu, împreună cu primarul general al Bucureștiului, Gh. Pană, și cu arhitectul șef al Capitalei, Necșoiu, au decis: să se demoleze biserica mănăstirii Văcărești, să dispară aripile laterale din incinta domnească, să se reducă la jumătate înălțimea turnului de intrare în incinta domnească prin demolare parțială, să se păstreze integral prima incintă. Demolarea a avut loc în perioada decembrie 1986ianuarie 1987. (anexele 13-15). În cartea sa, arhitectul Gheorghe Leahu consemna emoționant
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
împreună cu primarul general al Bucureștiului, Gh. Pană, și cu arhitectul șef al Capitalei, Necșoiu, au decis: să se demoleze biserica mănăstirii Văcărești, să dispară aripile laterale din incinta domnească, să se reducă la jumătate înălțimea turnului de intrare în incinta domnească prin demolare parțială, să se păstreze integral prima incintă. Demolarea a avut loc în perioada decembrie 1986ianuarie 1987. (anexele 13-15). În cartea sa, arhitectul Gheorghe Leahu consemna emoționant: „Pe 11 decembrie 1986, dupăamiaza, înainte de înserare, când nu te mai puteai
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
l-a promovat la ziar. Aici a elaborat alte explicații istorice ale marilor fapte de azi. Avem o înfloritoare industrie textilă în județul nostru? Dar au existat antecedente cu două-trei secole în urmă! Ne povestește cronicarul că la o nuntă domnească, la Curtea din Iași, văzând că un pehlivan scotea din nas lungi fâșii de mătase, voievodul a mișcat repede din barbă și a ordonat logofătului să-l tocmească pe „artist” în slujba sa. Nu era aceasta o prefigurare a marii
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Totuși, nu își pierduse speranța și îmi spunea că trebuie să învăț, să muncesc, dar să nu spun cine sunt ei și ce sunt eu, asta să fie secretul nostru, căci dacă un mârlan se poate lăuda că e os domnesc, luat din scurt se dovedeste mincinos, dar eu, dacă spun adevărul, sunt bun de pușcărie, ancheta și îi mai trag și pe ei, pentru propagandă burghezo-moșierească. Așa că, m-a învățat să mint ca să acopăr adevărul despre noi, numele și credința
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
partid erau plecați. După o jumătate de oră au sosit în coloană și muncitorii de la I.R.B. In micul balcon al primăriei s-au perindat câteva persoane dubioase cu discursuri de moment. Se spunea că este un lunetist în clopotnița Bisericii Domneasca. A mai circulat zvonul că un secretar de partid a plecat să dinamiteze barajul de la lacul de acumulare „Rîpa albastră”. Seara,vidul de putere a dispărut. Funcționarii din conducerea S.M.A. ului local și comandanții unităților militare din oraș au preluat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
întoarse privirea către locul de unde se auzise vocea. Un șevalet, în stânga, aproape lipit de zidul interior al cetății. Își dădu seama că trecuse pe sub arcada impunătoare, însă niciun străjer nu-i proptise sulița în piept, pentru a-i cere hrisoave domnești, buletin de identitate, scrisori de acreditare sau pur și simplu o hârtie îngălbenită, făcută sul, sigilată cu o pecete plină de înflorituri. Un răvaș pe care călătorul prăfuit ar fi trebuit să îl scoată de la piept sau din cizmă sau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
frumoși, cu jocurile și cântecele poporului și cu credința În Dumnezeu. Iar pe masa sultanului au fost aduse bucate care de care mai Îmbietoare: carne de mistreț și de căprior neînțărcat, sarmale cu foi de viță, plăcinte cu brânză, mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă temându-se de mare foamente. Venise Însă cu gând rău, căci luase cu el și sabia lui Încovoiată ca o seceră pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Și să ni-l dați nouă! Hăi! Hăi! De urat am mai ura, Dar nu suntem de ici colea Suntem de la Heci, Unde găluștele-s reci. Vă urăm s-aveți galbeni pe masă Câte dranițe pe casă În ferești flori domnești La icoane, busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva creată are menirea de a atrage atenția satului asupra cetei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sic!) Brâncoveanu ajunge domnitor prin câteva foarte dubioase manevre de culise. Destul de discret, e drept, se sugerează chiar că noul domn al Țării Românești nu ar fi fost străin de moartea shakespeariană a predecesorului său pe tron. Pe lângă marile familii domnești și boierești Brâncoveanu, Cantacuzino, Bălăceanu, Vlădescu, în roman apar și tot felul de aventurieri, foști militari, escroci, impostori, oameni de joasă condiție, specimene umane mereu foarte prezente în literatura picarescă a acelor vremuri. Întrebarea care se poate pune este care
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
sine: " La dineu au participat: ambasadorii francez, american, spaniol, Churchill și frumoasa sa soție, Lordul Millner, Lordul Rivelstoke, Bonner Law. Mișu și alți câțiva, ale căror nume nu mi le mai amintesc. ș...ț O dată cu Martha Bibescu, și ea "os domnesc", talentul literar intră în scenă printr-un stil cizelat și până la capăt de soi nobil. Aici este ales, cum nu se poate mai potrivit, un fragment din La bal cu Marcel Proust. Textul, citit cu ochi atent, pune în valoare
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
eu trăiam ceea ce povestea. Îi relatam și mamei toate ,,aventurile" noastre. De pildă, când au intrat trupele rusești în Târgoviște, am ieșit cu el, cu Radu Petrescu, cu Timotei Constantinescu și cu Olăreanu pe artera principală ce secționează orașul - Calea Domnească. Ne imaginam că urmează să vedem o armată nemaipomenită. Când colo, și-au făcut apariția niște căruțe cu plăpumi pe ele și cu soldați amărâți care nu arătau ca niște învingători. I-au ajuns din urmă, cu mașinile lor, ostașii
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
1995), Traian Herseni, Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din }ara Oltului (Făgăraș) (1997), Ioan Bocșa, coordonator, 1484 colinde cu text și melodie (I-II, 1999), Iosif Herțea, Colinde românești, antologie și tipologie muzicală (2004), Nicolae Băieșu, Sărbători domnești închinate Maicii Domnului și Mântuitorului (Chișinău, 2004), Macarie Marius-Dan Drăgoi, Colinde de pe Valea }ibleșului, cu 498 de poziții (2006). Expresivitatea, bogăția și diversitatea lor au făcut obiectul unor studii monografice, dar și al unora aplicate asupra unui singur colind, din
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
ușa biroului meu e deschisă după-amiază tuturor celor ce au o poezie mâzgălită cu creionul pe un petec slinos de hârtie, ori somptuoase manuscrise, bătute la mașină în cerneluri felurite, cu peceții pe ceară roșie și cu șnururi de urice domnești - a făcut să fiu vizitat de o lume literară variată, dându-mi astfel posibilitatea unei portretistice anonime în pitoresc. O parte a acestor Memorii e închinată întâlnirilor neprevăzute ale unui critic cu diferite forme ale vieții artistice, în care talentul
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
la rîndu-i, de patriotism. Secvența asaltului e detaliată pe ore și minute - avantajele istoriei recente... - punctînd momentele care întorc soarta bătăliei. Înviorată cu referiri la luptele pe Dunăre ale lui Mihai Viteazu și cu horele curcanilor, și încheiată cu mesajul domnesc de după victorie, relatarea lui Odobescu nu are tensiunea poveștii unui martor ocular și se poate ghici că, pentru o conferință, cam plictisește, însă dă o idee despre instituția prelecțiunilor populare. Vremea lor trecuse, dar secolul valida, încă, forma asta de
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
numele lui cedează tot mai mult teren în fața dreptului natural. Morala religioasă va scăpăta în fața misionarilor moralei ateiste, iar monarhilor din curțile europene le va fi dat să audă tot mai des înfiorătoarele și insuportabilele insinuări cum că osul lor domnesc, departe de a descinde din spița imaculată a ierarhiilor celeste, e croit din aceeași plămadă efemeră ca cea a muritorilor de rînd. Și astfel, imaculata doctrină creștină prinde să se acopere de pete, în vreme ce temeinicia divină a tronului regesc îndură
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
face unele amenajări în curtea mănăstirii și se mută vremelnic aici, cu toată curtea. În clopotniță se păstrează un clopot făcut ̀în 1614 și care provine din „Biserica de pe Poartă” zidită de Ștefan Tomșa deasupra intrării ̀în Curtea Domnească din Iași. Castelul Grecilor din Vișan În mijlocul viilor de la Vișan se află Castelul Grecilor. Acesta este zidit în 1904 de Vasili și Elena Lazaridi. În fața castelului se află o pivniță cu galerii ce se întind pe aproape 500 de metri
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
în 1836 este rezidită de Ioasaf Voinescu. Turnul clopotniță este ridicat ̀între anii 1819-1833. Mănăstirea Cetățuia, Str. Cetățuia, Nr. 1 Este zidită de Gheorghe Duca Vodă între anii 1669 1672. Aici s-a păstrat întregul ansamblu de arhitectură: palatul domnesc, baia turcească sau poate cuhnea, sala gotică, turnul clopotniță, turnul „Cina pelerinului” și altele. Primul zbor de aviație la Iași octombrie 1911 a lui Aurel Vlaicu s-a desfășurat deasupra Mănăstirii Cetățuia. Mănăstirea Hlincea, Sat Hlincea, Comuna Ciurea Este zidită
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
înțelegerea unui organ de conducere presupune înțelegerea mecanismelor de decizie folosite în cadrul acestuia. De la Cantemir încoace se vorbește despre „Republica Vrancei”. Două idei sunt atașate acestei denumiri. Prima a exprimat-o clar Cantemir și privește autonomia acestui ținut față de autoritatea domnească: „Ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ales în mediul rural. Din 3000 comune, doar 1300 aveau școli iar fondurile nu erau repartizate în mod egal între școli, erau favorizate școlile urbane. De organizarea și îndrumarea învățământului se ocupă Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, înființat prin decretul domnesc Nr.415 din 4 iunie 1862.Legea a avut și efecte pozitive prin aplicarea sa, deoarece s-au înființat numeroase școli, atât la sate cât și la orașe, eliminând și diferențele dintre fete și băieți. În ceea ce privea gratuitatea, aceasta
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
an a funcționat cu 2 clase: clasa I și clasa V. În 1889, Titu Maiorescu a aprobat înființarea unui gimnaziu în reședința județului de pe Jiul de sus, la 11 ianuarie însăși Carol I aproba acest lucru, așa cum reiese din decretul domnesc pe care l dă la această dată și prin care obliga Consiliul județean să cedeze un teren Ministerului Instrucțiunii pentru a construe un gimnaziu real . Consiliul județean, cumpăra un teren, la 29 martie 1889 de la Grigore Mihulet, un proprietar din
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
au menținut statu-quo-ul acestora, cu toate că în perioada domniilor fanariote se observa o accentuare a dependenței față de Înalta Poartă. Această subordonare a Țărilor Române față de Imperiul Otoman s-a reflectat în următoarele aspecte: numirea domnilor direct de către sultan, fără acordul Sfatului domnesc; creșterea haraciului; introducerea mucarerului (darea plătită pentru reinvestirea domnului); pătrunderea elementelor grecești, fidele Imperiului Otoman, în administrație și viața politică; comerț preferențial cu Imperiul Otoman;politica externă a Țărilor Române este stabilită la Istanbul. și, totuși, perioada fanariotă din istoria
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]