9,274 matches
-
se poate intui/bănui cîte ceva mai mult sau mai puțin sigur, de ex., în expresiile "mă sting / pe intimitatea unor sfinți mucenici / și scriu cu o benignă iritare / despre insuficiența laringelui" sau "urmăresc pînă la epuizare cum ochelarii de domnișoară / se sparg de norii de bazalt". Dar nu mai pot să-mi dau seama ce vrea să zică "anotimpul foarfecelui suspendat" sau "magnitudinea degresată" etc. Mă tem ca nu cumva cuirasa să fie tot conținutul acestei poezii (ș...ț ca
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Batiște către Romană, pe care, la nr. 9, se afla reședința Sion - o construcție cu un cat datând din 1865, solidă, sobră, încăpătoare. Mateiu îi calcă pragul prima oară în 1923 pe 21 mai, invitat la ceai de stăpâna casei, domnișoara de șaizeci și trei de ani Marica Sion. O lună mai târziu se instalează la adresă, fiind acceptat ca soț; căsătoria s-a oficiat chiar aici, în Robert de Flers, o străduță alcătuită din mici grădini cu locuințe impunătoare dar
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
că din cuvinte nu face decât o copie. Ce vrea el e o alcătuire de imagini, ce ar fi cu putință numai. De atâtea ori am vrut să sparg tot ce (PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRȚI) PERSONAJELE: Constantin Brâncuși Domnișoara Pogany Mama artistului Dumnezeu Vocea cioplisem, Însă ideea că și așa, din piatră inertă, bătrână de miliarde de ani, faci chip ce-ți dă ideea vieții, este prea mult ce faci, de aceea mi-am Înfrânt durerea și nu le-
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
sa petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul”, IV, 149, 1904, 3, sunt detaliate aspecte de la o serată literar muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida Societății „Tinerimea Română” și a Societății Domnișoarelor (în prezența unui public „distins de dame, bărbați și tineri”), în „saletul” Casinei Române (localul Reuniunii Române de Lectură), unde, după un discurs de deschidere rostit de Valeriu Braniște („despre sociabilitate și însemnătatea ei pentru progresul omenimei [sic!]”), între opusurile
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
fuge din nou la formele ceasurilor și la diversitatea lor. Rămân gânditoare, analizând pe rând ceasurile. „Fiecare ceas are povestea lui", îmi spune doamna, îngrjind meticulos un pandantiv de un albastru electrizant, decorat cu elemente florale. Acela e pandantivul unei domnișoare, primit cadou din moși-strămoși, cum s-ar spune, tocmai de la străbunica ei. „Sunt unele obiecte cu o valoare sentimentală impresionantă, să știți. Iar oamenii țin la ele ca la niște ființe dragi". Strălucirea enigmatică a pandantivului îmi fură privirea. „Cele
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
În acest caz, trebuie să ne reamintim alți posibili traducători, contemporani cu Mihai Eminescu: T. Maiorescu 19 și fiica acestuia, respectiv I.L. Caragiale (”Broasca minunată”, ”schiță americană de Mark Twain”), apărută în revista ”Vatra”20. La rândul ei, Livia Maiorescu-Dimsza, domnișoară de onoare la curtea Reginei Elisabeta, a tradus de timpuriu din același autor american, creațiile sale fiind găzduite de paginile revistei ”Convorbiri Literare”. Titus și Livia Maiorescu, fac să apară, în 1896, un volum de 64 de pagini, intitulat: ”Novele
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
scena din piață Primăriei, a urcat grupul de dansatori din Croația, după care a urmat România cu un grupaj de melodii și dansuri populare. Solista care a încântat auzul cu vocea ei plăcută, nu a fost alta decât o mică domnișoara de 13 ani, Maria-Ines Păun. Născută în Spania și domiciliată de curând în Germania, vocea Mariei-Ines Păun a răsunat cu putere pe scena festivalului impresionând întreaga audiență. Am întrebat-o pe Maria-Ines Păun cine a învățat-o să cânte atât
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
mai simțit. "mi-am supt degetul", "am făcut pe mine". apoi am devenit mai bună inumană o umbră. *** Ah, măcelarii mei din cap, textualiști sută la sută, "vreau să beau un vin de măcelari" prusacii meseriilor ce înfloresc la picioarele domnișoarelor încălțate cu botine din satin roz, antimetafizicienii tuturor timpurilor, evrei ce se plimbă cu fața în pămînt mîngîi cuțitul cu care se face meserie; "marfă". o circumcizie ca un curcubeu pe un cer asiatic. peretele din stînga măcelarului este alb
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
la mine, astăzi avem marmelăzi la desert. Ieri ai scris o carte poștală acasă, mâine învățăm idealul de nap. V-am dotat în ranița voastră cu înlocuitorul de cap. Carnea dumitale Primăvara asta carnea dumitale anunță că vine caisa, ca și cum domnișoară ai fi ca și coaptă, propriu-zisa, Ca și cum s-ar fi aprins cămașa pe-un Ierusalim de sâni, dulce spinare de femeie, zațul meu de săptămâni, Prin himen trece libelula ca o lila, ca un tutun; e semn! La cuibul dumitale
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
în ceea ce privește viziunea lirică, sau, cu alte cuvinte, în ceea ce privește unghiul de refracție a elementelor referențiale prezente în spațiul poetic. Volumele de poeme publicate de Ileana Mălăncioiu, începând cu Pasărea tăiată (1967), continuând cu Către Ieronim (1970), Inima reginei (1971), Crini pentru domnișoara mireasă (1973), Ardere de tot (1976), Peste zona interzisă (1979), Sora mea de dincolo (1980), Urcarea muntelui (1986) pun în pagină obsesia unei conștiințe scindate între dorința de claritate interioară și dizarmoniile unui real ieșit din matcă, marcat de anomie
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
De ce, citind capitolul ,Gheran" din Clipa lui Titel, mi-a venit, la sfărșit, să plăng? ,Bătea un vănt cald, aducănd dinspre ăntinderile de la marginea orașului, mirosul ierbii și al pămăntului reavăn. Din turnul bisericii, Gheran ăi făcu semn cu măna domnișoarei Ana... De acolo, de sus, de unde se afla el, se vedea asfaltul ud - ăn timpul nopții plouase - albăstrui, lucind ciudat ăn lumina tulbure dinaintea răsăritului. Fericit și plin de ăncredere, Gheran ăncepu să meargă pe sărmă...(s.n.) De ce? Acum, recitind
O veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12872_a_14197]
-
ca un arc ținut întins atîta vreme, că, dacă i-ai fi dat drumul, n-ar fi țîșnit, ci ar fi căzut pur și simplu. Și arcul s-ar fi pleoștit ca un elastic uzat. Nașa Lena către Sofica: "Auzi, domnișoara Sofica, da' dumneata normal de ce nu te-ai măritat pînă la vîrsta asta? Cîți ani ai normal?" "în toamnă fac 60" zice tanti Sofica pe un ton stins. "Cît?!" "60" repetă tanti Sofica un pic mai tare. "Frumoasă sînteți, ingineră
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
mulțumesc din inimă, din toată inima, lui Sorin Titel. (Să nu uit scena antologică, de desen animat, crudă și tandră, declanșată de aruncarea furcii de către baba curioasă, furcă care nimerește-un purcel. De reținut tăierea cu toporul a paserii de către „domnișoara”) Ca să nu mai vorbesc de Desideriu 1), de doamna Venturia!... „O caisă a căzut lîngă farfuria doamnei Letiția și a pătat fața de masă.” Pentru ce îmi vine să plîng? Dar domnul director? * Farmecul indicibil al acestei cărți vine, cred
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
gândindu-se la ce vor păț acum Gheorghe și Magherel. Trecutul legionar va deveni motiv literar cu frecvență importantă de apariție în construcția unor personaje; uneori acest detaliu biografic distruge brusc existențe, alteori explică comportamentul "dușmănos" la adresa puterii comuniste: o domnișoară "șefă de lucrări" medic cu "oarecare merite științifice", Cosmologea, Benone ( din Risipitorii), Beju, activist P.C.R. ( din Marele singuratic) etc. Atunci internatul se redeschisese și, până la încheierea anului școlar, probleme de acest gen n-au mai fost. Acum însă trebuie să
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
Încă! Să nu uit "...grăsana ceea de Alexandra...", fiica mai mare a Epancinilor, visează două găini!!! Ce-ar zice despre asta bătrînul Freud? * Agalia îi sărută mereu mîinile Alexandrei! Dar iată-le pe toate: "Surorile Epancin erau, toate trei, niște domnișoare trupeșe, de o constituție robustă și se bucurau de o sănătate înfloritoare, aveau umerii sculpturali, pieptul voinic, brațe puternice, aproape bărbătești și bineînțeles, o poftă de mîncare corespunzătoare, pe care de altfel nici nu încercau s-o ascundă..." Adăugați că
N-am citit toate cărțile, carnea e încă veselă! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13952_a_15277]
-
rrrece, brrrragăăă Gaz Gaz Ai la gaz Pepeni-epeni Boșari di Brăila, ia boșarii Pepeni verzi și pepeni galbeni, pepenii Șampanie rece ...două la cinci Numai zeamă de lămîie... o vînd să nu mai rămîie... Mărțișori și mărțișoare pentru Domni și Domnișoare Maatură, maatură Hai la curci, la curci Strugureii strugurii de Dealu-Mare Of Ce mai razachie Of Puuuii Pui de găină, pui, pui, pui Spiiciaaală Spiiciaaală Iaurt căimăcelu Iaurgiuuuh Ridic, ridic, ridichile Chiop, chiop, chiobuuniih Dovlecei noi, dovlecei Ceapa măraruuu, pătrunjelu
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
normal să ne cinstim valorile, cu atât mai mult pe acelea de prim ordin. Numai că declarațiile de iubire la date fixe trezesc, prin convenționalitatea situației, îndoieli în privința sentimentelor ce le animă. Imaginați-vă un june îndrăgostit lulea de o domnișoară, care i-ar mărturisi acesteia cât o iubește numai în ziua ei de naștere! Atenția cu care ne înconjurăm valorile constituite atârnă la noi de calendar. Ca să-și aducă cineva aminte de un artist ori de un savant, acesta trebuie
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
politic: dorința de a fi util țării sale a luat alte căi. Bineînțeles, pentru a ajuta „cauza națională" era necesară și altă activitate. Neagu Djuvara se asociază, la Paris, cu Nicolae Caranfil și cu alți colaboratori (o mențiune specială are „domnișoara Nussbaum", despre care scrie că „devotamentul pentru cauza noastră a fost extraordinar" (p. 42) și înființează, cu agrementul autorităților franceze, Comitetul Român de Asistență (CAROMAN) care funcționează, cu mult folos pentru refugiații români, multă vreme (pînă prin anii '60). Dar
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
de faptul că ziarul Libertatea e precupat cu scormonitul prin trecutul lui Dani, ca să mă ocup puțin de viitorul lui. Aș vrea adică să vă prezint, în exclusivitate și în premieră internațională, viitoarea mare iubire a lui Dani. Doamnelor, domnilor, domnișoarelor și Mihaelo, iat-o: Mă scuzați, am încurcat pozele. Viitoarea mare iubire a lui Dani esteee: Da’ ce-am, băi, nene, iar am greșit. Viitoarea mare iubire a lui Dani esteeee: Gata, am reusit! Asta e viitoarea mare iubire a
Exclusiv! Viitoarea mare iubire a lui Dani! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21178_a_22503]
-
Tudorel Butoi (plictisit): Care suferă de “nimfomanie”. Cristina Dochianu (încurcată): Adică? Tudorel Butoi: Stare patologică la femei, manifestată printr-o excitație sexuală exagerată. Cristina Dochianu: Ăăă... cam cât de exagerată? Ceilalți membri ai comisiei se foiesc enervați. Ovidiu Garcea: Haideți, domnișoară, că ne grăbim... Cristina Dochianu: Îmi pare rău, dar eu nu pot să votez în legătură cu acest film, până nu îmi sunt clare toate lucrurile. Sunt profesionistă, nu îmi bat joc. Către Tudorel Butoi: Deci cât de exagerată? Tudorel Butoi (deja
Stenogramele imaginare ale ședinței prin care a fost interzis Nymphomaniac II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21185_a_22510]
-
l-a-ntărâtat? N-ai văzut că nu stă deloc în banca ei de femeie? Ale dracu’, io le-aș pune botniță, e inadmisibil până unde s-a ajuns cu emanciparea asta. Cristina Dochianu: Ce e aia “emancipare”? Tudorel Butoi: E, haideți, domnișoară, că nu e școală ajutătoare aici! Către Ovidiu Garcea: Domne, ține-mă, că mă provoacă și mi-e să nu-i scap vreuna în botul ăla de iepuraș! Narcisa Tcaciuc (cântă): Iepuraș drăgălaș/ A fugit de pe imaș/ Și s-a
Stenogramele imaginare ale ședinței prin care a fost interzis Nymphomaniac II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21185_a_22510]
-
atunci că este. Între timp, a depășit cu mult limitele răsfățului, iar fata sărăcuță cu duhul, care spunea prostioare într-o limbă română de clasa a II-a, s-a transformat într-o gagică de-a dreptul impertinentă. Într-o domnișoară Goe, care s-a plictisit de jucăriile politice din România și se dă cu fundul de pământ că vrea unele europene. Uite, dragă Elena (poate găsești pe cineva să-ți citească), ce drăguță eram cu tine, acum un an, și
Scrisoare deschisă către domnişoara Goe Băsescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21199_a_22524]
-
haine pe care nu le îmbracă niciodată. Una peste alta, bărbații care citesc aceste rânduri trebuie să știe o chestie: boala mea pentru încălțări e una moderată. Există cazuri mult mai grave și mai fără speranță. Povestiți deci, doamnelor și domnișoarelor, despre cum se manifestă la voi maladia. Autoarea celui mai simpatic comentariu va fi anunțată mâine și va fi rugată să-și aleagă de aici premiul. Care îi va fi livrat tot după 5 ianuarie. Dacă ar fi fost să
Cizmuliţe pentru fete de la blogul roz. CONCURS! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21306_a_22631]
-
e cel mai ușor drum din lume (deși așa pare), de la băneasa aeroport și înapoi sunt fix 100 km (reperul la ploiești este lukoil-ul de la intrarea din oraș), uitați de viteze dinastea amețitoare de 30 km/oră, iar doamnele și domnișoarele gospodine ar fi bine să stea acasă. @bucurenci: nu chema lumea la bucuresti-ploiesti-bucuresti, e ceva complet diferit de tineretului-unirea-romana-herastrau. lalala, ideea de biciclit de toamnă ia mințile unora dornici de băi de mulțime, dar când trec basculantele și tir-urile
Bucureşti – Ploieşti, tura de toamnă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82562_a_83887]
-
Arghezi. La bătrânețe, poetul primește o convocare prin care i se cere să se prezinte la Administrația Financiară de pe lângă Consiliul Popular al Municipiului București să-și declare veniturile. Ajuns la ghișeu, funcționara îl ia tare: - Spuneți! Pentru ce-ați venit? - Domnișoara, n-am venit că am venit. Am venit că n-am venit... Asta mă gândeam să scriu mâine pe pancartă la flashmob-ul de la ora 11 din fața Ministerului Finanțelor. Vii și tu? Reforma fiscală la noi înseamnă din păcate să schimbi
Arghezi şi reforma fiscală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82588_a_83913]