268 matches
-
a înfățișa un crîmpei din haosul uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
astronom o descoperă pe vreuna dintre ele, o numește dându-i un număr. Îi spune, de pildă, "asteroidul 3251"" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (c) "Soarele, cu ochiul roșu, cobora după Dealul Nemților, da eu, când vedeam că mama ia donița, hai din urma ei cu o cană mare în mână. Așa mă apuca seara: "țjj! țjj!" sărea laptele când în doniță, când în cana mea, până se umplea ochi." (Spiridon Vangheli, Mama) (d) "Vioiciunea agresivă a lui Dănuț și graba
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Saint-Exupéry, Micul prinț) (c) "Soarele, cu ochiul roșu, cobora după Dealul Nemților, da eu, când vedeam că mama ia donița, hai din urma ei cu o cană mare în mână. Așa mă apuca seara: "țjj! țjj!" sărea laptele când în doniță, când în cana mea, până se umplea ochi." (Spiridon Vangheli, Mama) (d) "Vioiciunea agresivă a lui Dănuț și graba lui Mircea după el contrastau atât de categoric cu ritmul lânced al străzii, încât un trecător triplat de pântec, cu un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mi pasă a cui ești, zise el, destul că te iubesc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (g) " Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. [...] O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copiii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (h) " Cine sunteți voi? îi întrebă el înmărmurit. Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în față. Loznița pentru uscat prune. Diferitele obiecte de uz casnic cum ar fi linguri, coveți, polonice, căușele pentru făină erau confecționate de țiganii de la Baranca care le vindeau pe făină sau pe alte alimente necesare consumului zilnic. Cofele și donițele, putinile și ciuberele erau cumpărate de la bucovineni care veneau prin sate cu marfă. Oalele pentru pus laptele la prins, cele pentru înfundat și pentru umplut borș erau procurate de la meșterii olari precum Mihai Farcaș și Cremariuc, iar în ultimul timp
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile de tors; stativele (război de țesut), sucalele de țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele (briștele de lux). Sculptura populară sătească se înscrie în circuitul mondial de valori de o mare originalitate și autenticitate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din care se află și azi în viață cum și pe cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu. Ne ocupăm și cu făcutul vaselor de lemn ca: cofe, donițe, ciubere, ca unii ce am avut pădurea în apropiere, cu cărăușia, transportând materiale lemnoase la Fălticeni. Satul are o școală cu 3 posturi ridicată din fondul marelui boer român "Vasile Stroescu "din 1904 și are 101 copii care urmează regulat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în timp de pace. Jucăriile sosiseră din București, maicele cele mai cunoscute îi aduseră dis-de-dimineață tufănele din grădinile lor, starița, o cămașă țărănească frumos cusută cu șabace. La orele 5 i-am frânt turta pe cap, el așezat pe o doniță în care pusesem o sticlă cu vin, i-am tăiat moțul (tricolor, nu roșu), copiii preoților au strigat „Ura“! Vintilică, neștiutor de mai bine, era foarte mulțumit și mândru, eu însă, văzând împrejurul nostru numai pe maici, pe Fräulein și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mă bucuram de frumusețea porumbului, a pomilor roditori care se rupeau sub povara fructelor. Hotelul era în bună stare, dar toate instalațiile deteriorate de o stagnație de doi ani. Apa nu mai curgea și servitorii nu mai puteau cărând cu donițele în camere. Băile nu funcționau decât la stabiliment, și această lipsă din hotel era foarte dăunătoare pentru cură. La restaurant, numai clientelă necunoscută, noii profitori ai războiului care se bucurau cam ostentativ de bogăția lor. Unde vedeai o femeie slabă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sat, cu preoții, învățătorii, primarul în frunte; urmau bă trânii, bătrânele, tinerii, fetele și, în urmă, copiii. Multe sate reprezentau pe carele lor specialitatea regiunii. Au fost carele industriei lemnului de la moți, de la tăierea copacului până la vân zarea hârdaielor și donițelor; carele viilor, de la cultura viței până la crâșmă; stânele întregi cu fabricarea brânzei și turma de oi dusă de baci și de câini, la care nu lipsea nici măgarul frumos împodobit pentru ocazie. Deși realist, niciodată teatral sau vulgar. Cum de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de acum o jumătate de veac, cu zaharicalele lor de fantezie orien tală și cu costumul lor arnăuțesc, cu turban cu fes, ilic, șal vari și papuci, o poemă de linii și de culori, purtând sau poposind pe la colțuri cu donița de bragă Împodobită cu aplicații de alamă și cu ibricul turcesc, cu gât lung, pentru clătitul cănilor de servit braga, tot din alamă lucrată și lustruită lună, și cu coșul lor plin de minunile care Înveseleau ochii și gurile noastre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Morților și ținea până sâmbătă, când se împărțeau lucrurile cumpărate în Târgul Moșilor. Aceasta era tradiția. La 1871 târgul începea să degenereze. Tradiția era să se împartă sâmbătă următoarele lucruri: 1) O oală nouă roșie, nesmălțuită, cu vin; 2) O doniță nouă cu apă; 3) Un colac; 4) O lumânare de ceară galbenă aprinsă; 5) O strachină nouă, cu păsat fiert cu lapte. Aceste lucruri dăruite constituiau pomana. „Pomana sau po-manea, ne spune Cezar Bolliac, este darul pentru sufletul celor morți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Orășanu. Priveliștea era pitorească. Într-un colț stătea soldatul de sentinelă cu pușca la picior, iar pe scaune în jurul meselor lumea cealaltă. anul 1875 247 Oarecare inimi generoase trimiseseră bunătăți: o mare tavă cu baclavale, una cu mititei, apoi două donițe cu vin și pâine. N.T. Orășanu era în vervă. Versurile curgeau. Când s-a turnat întâiul rând prin pahare, Orășanu, zis și Nechipercea, ridică paharul și toastă: Domnul președinte Să bea mai-nainte Fiindcă-i mai cuminte! Apoi la desert
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
4, se compune dintr-un scut tăiat de o fascie groasă de argint. În câmp superior, pe azur, trei crenguțe înfrunzite cu câte două mere, plasate în banda doi și unu, totul de aur. În câmp inferior, pe azur, o doniță de argint. Semnificația elementelor însumate: Elementele fac trimitere la tradiția zonei. Fascia de argint simbolizează drumul comercial ce lega încă din evul mediu Țara Românească de Transilvania, prin pasul de la Tabla Buții. Merele de aur simbolizează livezile și în același
HOTĂRÂRE nr. 819 din 27 mai 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158497_a_159826]
-
tradiția zonei. Fascia de argint simbolizează drumul comercial ce lega încă din evul mediu Țara Românească de Transilvania, prin pasul de la Tabla Buții. Merele de aur simbolizează livezile și în același timp fac trimitere la bogăția zonei și hărnicia locuitorilor. Donița de argint este imaginea ocupației tradiționale a locuitorilor, de crescători de vite și producători de derivate din lapte. Coroana murală, de argint, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 Anexa 2.5
HOTĂRÂRE nr. 819 din 27 mai 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158497_a_159826]
-
le privește Pentru completarea acestor câmpuri este obligatoriu consultarea ghidului de interpretare a habitatelor, disponibil la adresa de web: http://europa.eu.int/comm/environment/nature/nature conservation/eu enlargement/2004/pdf/habitats im en.pdf și a altor informații științifice ex: Habitatele din România; Donița Nicolae, Popescu Aurel, Comanescu-Pauca Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriș Iovu-Adrian; Editură Tehnică Silvica, 2005; ISBN: 973-96001-4-X, disponibilă on-line într-un link în baza de date. i) Coduri și acoperirea în procente a habitatului (În concordanță cu Anexă III a directivei) ... - Tipurile
ORDIN nr. 207 din 3 martie 2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176203_a_177532]
-
cereale necesare locuitorilor acestor zone. Articolul 2 (1) Pentru prelucrarea și valorificarea prin comerț ambulant locuitorilor din zona montană, care își asigură mijloacele de subzistență din practicarea meseriei de prelucrare a lemnului în scândură, șindrilă, grinzi fasonate, bârne, butoaie, ciubere, donițe, araci de vie, furci din lemn, cozi de unelte, oiști de căruță și alte asemenea produse și care nu posedă în proprietate păduri, li se acordă anual, pe baza autorizației de meseriaș, de către primar, din vegetația forestieră din afara fondului forestier
LEGE nr. 144 din 26 iulie 2000 (*actualizată*) privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178295_a_179624]
-
pentru comercializare, va fi însoțit de documentele legale de transport prevăzute de legislația în vigoare și de normele stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, eliberate de organele silvice din zonă. ... (2) Produsele cu grad superior de prelucrare - donițe, ciubere, cozi de unelte, butoaie, șindrilă, furci din lemn și altele asemenea - vor fi însoțite de actul de proveniență a materialului lemnos din care au fost confecționate, pe care vor fi înscrise data plecării, semnătura și ștampila sefului de ocol
LEGE nr. 144 din 26 iulie 2000 (*actualizată*) privind acordarea de facilităţi persoanelor care au domiciliul în localităţile rurale aflate în zonele montane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178295_a_179624]
-
artizanale din lemn și alte materiale prelucrează și modelează materiile prime și produc vase, căni, coșuri, pălării de paie, obiecte din os, salatiere, statuete, piese pentru plajă, proteze dentare și ortopedice etc. Ocupații componente: 733101 confecționer piese, linguri, spițe, albii, donițe, cozi de unelte, șindrila, ciubere 733102 confecționer jucării 733103 confecționer obiecte artizanale din lemn 733104 confecționer plute 733105 confecționer garnituri pentru etanșare 733106 pirogravor 733107 ramar poleitor 733108 sculptor în lemn 733109 confecționer cretă școlară 733110 traforator manual lemn 733111
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
confecționer obiecte artizanale din lemn 733116 confecționer obiecte casnice din deșeuri aluminiu și alte metale 733117 confecționer obiecte din ipsos 733118 confecționer obiecte din os, scoică, mica etc. 824002 confecționer parchete 743303 confecționer pălării 733101 confecționer piese, linguri, spițe, albii, donițe, cozi de unelte, șindrila, ciubere 828305 confecționer piese radio și semiconductori 814106 confecționer plăci izolatoare 828205 confecționer plăci pentru acumulatori 721405 confecționer plase din sârmă 733201 confecționer plase pescărești 712103 confecționer plase și pânze rabiț din stuf 712102 confecționer plăci
ORDIN nr. 1.949 din 9 mai 1995 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupatiilor din România (C.O.R.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
artizanale din lemn și alte materiale prelucrează și modelează materiile prime și produc vase, căni, coșuri, pălării de paie, obiecte din os, salatiere, statuete, piese pentru plajă, proteze dentare și ortopedice etc. Ocupații componente: 733101 confecționer piese, linguri, spițe, albii, donițe, cozi de unelte, șindrilă, ciubere 733102 confecționer jucării 733103 confecționer obiecte artizanale din lemn 733104 confecționer plute 733105 confecționer garnituri pentru etanșare 733106 pirogravor 733107 rămar poleitor 733108 sculptor în lemn 733109 confecționer cretă școlară 733110 traforator manual lemn 733111
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212724_a_214053]
-
confecționer obiecte artizanale din lemn 733116 confecționer obiecte casnice din deșeuri aluminiu și alte metale 733117 confecționer obiecte din ipsos 733118 confecționer obiecte din os, scoică, mică etc. 824002 confecționer parchete 743303 confecționer pălării 733101 confecționer piese, linguri, spițe, albii, donițe, cozi de unelte, șindrilă, ciubere 828305 confecționer piese radio și semiconductori 814106 confecționer plăci izolatoare 828205 confecționer plăci pentru acumulatori 721405 confecționer plase din sârmă 733201 confecționer plase pescărești 712103 confecționer plase și pânze rabiț din stuf 712102 confecționer plăci
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212724_a_214053]