268 matches
-
o istovesc din rădăcini, mâncând chiar condițiile de existență a claselor producătoare, nu prisosul lor. Moțul din Ardeal e un negustor foarte cuminte, lui nu-i trebuie la negoț nici un fel de samsar, nici chiar banul. El face ciubere și donițe, trece în Țara ungurească și nu se mai încurcă, ci le schimbă de-a dreptul pe... grâu. Atâtea donițe de grâu pe o doniță de lemn, atâtea ciubere de grâu pe un ciubăr de lemn. Dacă am face și noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un negustor foarte cuminte, lui nu-i trebuie la negoț nici un fel de samsar, nici chiar banul. El face ciubere și donițe, trece în Țara ungurească și nu se mai încurcă, ci le schimbă de-a dreptul pe... grâu. Atâtea donițe de grâu pe o doniță de lemn, atâtea ciubere de grâu pe un ciubăr de lemn. Dacă am face și noi socoteala moțului din Ardeal am zice: Atâtea mii de chile de grâu ne ține o chilă de fraze liberale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu-i trebuie la negoț nici un fel de samsar, nici chiar banul. El face ciubere și donițe, trece în Țara ungurească și nu se mai încurcă, ci le schimbă de-a dreptul pe... grâu. Atâtea donițe de grâu pe o doniță de lemn, atâtea ciubere de grâu pe un ciubăr de lemn. Dacă am face și noi socoteala moțului din Ardeal am zice: Atâtea mii de chile de grâu ne ține o chilă de fraze liberale, atâtea chile ne țin mărfurile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la un moment dat fără casă, și-a improvizat o locuință într-un butoi. Un vas făcut tot din doage, dar cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui poartă denumirea de "șiștar" sau "doniță". La origine, șiștarul (din , „a șasea parte” dintr-un "congius") era folosit ca măsură pentru lichide. Un vas de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, cu baza mare jos, făcut din doage legate cu cercuri și folosit
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
timp s-o sfințească. Dar ceea ce are haz e cronografia tablourilor sale. A zugrăvit într-un rând "o fată lângă izvor" și n-a putut-o vinde. Vine serbarea lui Grigorie Ghica, cel decapitat pentru opunerea la cesiunea Bucovinei. Repede donița de apă se preface în stâncă c-o pajură austriacă, se pun lanțuri la mînile chipului și tabloul reprezintă "Bucovina răpită de austriaci". Dar tot nu se vinde. Vine cesiunea Basarabiei. Repede codrul din fund se preface în Marea Neagră, pajura
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
făina și untul de la Brașov, verdețurile murate din Franța. Românul e de felul lui om prost. Morar nu i-a dat Dumnezeu să fie, a măcina nu știe, a mura verdețuri iar nu se pricepe, nici a bate lapte 'n doniță. De aceea însă populația ortodoxă orășenească a scăzut prin superioritatea mortalității peste natalitate la Argeș, Bacău, Botoșani, Galați, Craiova, Dorohoi, Târgul Jiului, Iași, București, Turnu - severin, Piatra, Slatina, Focșani. Roman, Caracal, Fălticeni, Tecuci, Turnu-Măgurele, Râmnicul Vîlcii, Vaslui și Giurgiu, unde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mira îndestul de focul ce le-a apucat, de dorul de țară care le mănâncă, încît în vis și aievea nu văd decât reforme și iarăși reforme. Astfel cel ce-a dat foc unei case aleargă el cel dentîi cu donița de apă să stingă, prefăcîndu-se că nu știe de unde și cum a venit nenorocirea. Iată dar resortul care le face pe foile guvernamentale să dea sfaturi și să facă planuri mari de viitor. E siguranța că espedientele s-au înfundat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
D. Cotea Și colab. ( 2005 ) ,, Podgoria Cotnari ,, Editura Academiei Române , București. Dinu V., Tebeica A. "Rolul hidrologic al pădurilor" în "Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea apelor"; Nr. 4. Donisă I. (1987) "Bazele teoretice și metodologice ale geografiei"; Univ. "Al. I. Cuza", Iași. Doniță N., Purceleanu Șt. (1975) "Pădurile de șleau din Româniași gospodărirea lor"; Ed. Ceres, București. Florescu I. , Nicolescu N. , (1998) ,,Silvicultură ”, Editura Transilvania , Brașov. Erhan El. (1971) "Clima și microclimatele din zona orașului Iași și împrejurimi"; Rezumatul tezei de doctorat. Giurgiu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aprovizionarea cu apă potabilă a orașelor românești încă mai constituia o problemă. Oamenii se aprovizionau direct de la cișmele și fântâni sau apelau la sacagii și apari, a căror meserie data de secole și care transportau apa cu sacaua sau cu donița. · Breasla cișmigiilor a fost înființată în 1775 de către Alexandru Ipsilanti. · După 1820 în unele case boierești și în spitale se execută instalații interioare de alimentare cu apă potabilă, la început din ceramică. Conductele metalice apar în jur de 1850. Apa
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Arborii sunt plante lemnoase, cu durata de viață lungă (zeci, sute și chiar mii de ani) care ating înălțimi și grosimi mari (între 8 și peste 100 m și respectiv între 20-30 și 200-350 cm sau chiar mai mult) (după Doniță și col. 2004). Deci arborii sunt elementele vegetale cele mai înalte, motiv pentru care talia lor intervine decisiv în realizarea volumelor plantației, în gradarea și echilibrarea spațială a compoziției, în asocierea cu celelalte elemente ale spațiului verde. Din punct de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
românească ei se ocupă cu prelucrarea lemnului confecționând: linguri, fuse, furci, albii, mobilier, Împletituri din nuiele. În cadrul prelucrării lemnului rudarii au dezvoltat o serie de specializări/meserii derivate: - rudăritul propriu-zis sau butnarii, care fac obiecte casnice din lemn (blide, căni, donițe, maiuri de bătut rufe etc.) și covătarii / albierii care realizează: albii de rufe, căpistere (vase de frământat aluatul), molde (vase pentru must), postăvi (vase de cules fructe), coveți de pâine, teici (troace pentru hrănitul porcilor), leagăne suspendate pentru copii. - lingurăritul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la nașterea copilului lor, iar de data asta rămase mai mult... Într-o seară, Pavel se întorcea de la stupina pe care o instalase de cealaltă parte a văii, la marginea unei păduri de castani. Trecu apa, ducând pe umăr o doniță plină cu miere proaspătă, se opri să-și tragă sufletul în josul unei mici pante care ducea spre casa lor. Vedea prin ușa întredeschisă siluetele celor două femei. Sașa stătea în picioare, cu o făclie în mână, soția lui era așezată
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai mira că în lumea de care fugiseră, acele puține lucruri se pierdeau în nenumărate stupidități, în minciuni, în războaie, în dorința de a le smulge altora și acel puțin, din teama de a nu poseda decât acel puțin... Ridică donița și începu să urce spre casă. Soția lui stătea în pragul ușii, cu fiul lor în brațe. Copilul se trezise, dar nu plângea. Stelele îi luminau slab fruntea micuță. Stătură astfel o clipă, în noaptea aceea, fără să se miște
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ei în fundul casei ascunse într-o vale îngustă din Caucaz. Ea e femeia care, ținând în mână un opaiț, îi zâmbea unei femei care intra în casă purtând în brațe un copil, unui bărbat care punea pe o bancă o doniță grea, acoperită cu o pânză de bumbac. Îi rosteam în minte numele, Sașa, ca și cum aș fi vrut să suprapun chipul femeii așezate în iarbă, lângă mine, peste chipul celeilalte care, atât de discret, atât de intens, trecuse prin viața familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
XX-lea despre succesiunea momentelor unui ritual de nuntă În sudul țării (Ilfov). Sâmbătă seara se joacă bradul la casa miresei, obicei la care participă și nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nunii; tot atunci are loc o masă fără dar; duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În care pun și busuioc, apoi se Înapoiază, repetând alte trei jocuri, În jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, Înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În care pun și busuioc, apoi se Înapoiază, repetând alte trei jocuri, În jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, Înainte de plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în față. Loznița pentru uscat prune. Diferitele obiecte de uz casnic cum ar fi linguri, coveți, polonice, căușele pentru făină erau confecționate de țiganii de la Baranca care le vindeau pe făină sau pe alte alimente necesare consumului zilnic. Cofele și donițele, putinile și ciuberele erau cumpărate de la bucovineni care veneau prin sate cu marfă. Oalele pentru pus laptele la prins, cele pentru înfundat și pentru umplut borș erau procurate de la meșterii olari precum Mihai Farcaș și Cremariuc, iar în ultimul timp
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
râzând prin somn. Reuși până la urmă să se rupă de divan, sculându-se alene. Osteneala îi dobora ființa, pătrunzându-i până în fiecare mădular. Răvășit, se îndreptă cu pași mărunți și împiedicați spre tindă. Luă o cană și o scufundă în donița plină cu apă de fântână. Bău pe nerăsuflate, pentru a-și ostoi setea care îi ardea gâtlejul. Se uită apoi spre doagele care dădeau să plesnească. Se gândi că trebuie să-și facă vreme să le dreagă, dar nicidecum într-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
câmpie și era poreclit Perjer, poreclă derivată din cuvântul perje (prune din care se face acea palincă de șaptezeci de grade pe care când o bei Îți sare pălăria de pe cap). Se spune că atunci când a venit vindea prin sat donițe (vase din lemn În care se păstrează laptele). Acesta nu a avut noroc să se Îmbogățească. Ce-i drept, nici nu-i prea plăcea munca și a avut nu mai puțin de șapte copii: Vasile, Dumitru, Ilie, Toader, Gică, Valeria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Morților și ținea până sâmbătă, când se împărțeau lucrurile cumpărate în Târgul Moșilor. Aceasta era tradiția. La 1871 târgul începea să degenereze. Tradiția era să se împartă sâmbătă următoarele lucruri: 1) O oală nouă roșie, nesmălțuită, cu vin; 2) O doniță nouă cu apă; 3) Un colac; 4) O lumânare de ceară galbenă aprinsă; 5) O strachină nouă, cu păsat fiert cu lapte. Aceste lucruri dăruite constituiau pomana. „Pomana sau po-manea, ne spune Cezar Bolliac, este darul pentru sufletul celor morți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]