197 matches
-
el fiind mult mai lat. Acest fapt a determinat modificarea sălii prin lărgirea ei spre nord. De asemenea modificările aduse a determinat devierea intrării și la dreapta ei au fost făcute scările din piatră ce duc spre nivelul doi al donjonului prin interiorul zidului din vest. La nivelul doi, mai târziu, s-a păstrat tradiționala slănină. Nivelul al treilea avea accesul prin intermediul unei scări ce escalada înălțimea prin interiorul peretelui estic. Nivelurile al patrulea și al cincilea au metereze pentru arcași
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
însărcinați cu paza cetății. Diferit, Radu Popa îi subliniase rolul de paraclis al curții cneziale alăturate, identificată la câteva sute de metri în aval. Adrian Andrei Rusu și Cristian Moisescu susțin că ctitoria nu a fost nici biserică a garnizoanei (donjonul alăturat s-a ridicat abia la mijlocul secolului al XIV-lea), nici capelă (despre o curte cnezială nu se poate vorbi decât după 1500) și nici edicifiu parohial (satul apare doar pe la sfârșitul secolului al XV-lea), ci lăcaș de cult
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
concentric și întărite cu elemente de flancare: două turnuri și un bastion. Poarta de intrare este apărată de un coridor fortificat sau barbacană. Centurile de ziduri protejează curtea interioară, inima cetătii, în care se află capela, fântâna și turnul-locuință sau donjonul. Cel din urmă domină prin înălțimea și masivitatea sa întregul complex. Câteva cămări, unele păstrate mai bine, iar altele ruinate, sunt adosate incintei interioare. Ansamblul este construit în cea mai mare parte din piatră de carieră (calcar), înecată în mortar
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
se urcă până la galeria de apărare de la ultimul etaj, protejată de un acoperiș în patru ape. Aici se află patru clopote, motiv pentru care construcția se mai numește și turnul clopotelor. În curtea interioară se află cămările, capela și turnul donjon. Cămările sunt funcționale și astăzi, fiind adăpostite sub un acoperiș în două ape ce urmează traseul incintei. Capela este o constructie de tip sală, încheiată spre răsărit cu o absidă semicirculară ușor decroșată. Fundația absidei suprapune vestigii ale unei clădiri
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
de stejar. Parapetul are panouri pictate cu motive florale. Câteva locașuri de grinzi, vizibile pe peretele nordic, indică faptul ca tribuna continua pe această latură. Ultima construcție care compune ansamblul cetății din Câlnic, dar prima ca vechime este masivul turn donjon. În epoca romantică, acest impresionant vestigiu medieval a fost supranumit turnul Siegfried. De plan dreptunghiular (cca 9x13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridică până la 27 m înălțime (20 m zidăria, 7 m acoperișul în patru
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
epoca romantică, acest impresionant vestigiu medieval a fost supranumit turnul Siegfried. De plan dreptunghiular (cca 9x13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridică până la 27 m înălțime (20 m zidăria, 7 m acoperișul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al fortificației, având inițial funcția de turn-locuință. Din acest motiv conține unele detalii constructive speciale. Parterul turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată în mortar, păstrează pănă azi urmele cofrajului
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
Parterul turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată în mortar, păstrează pănă azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul căreia a fost construită. Destinația inițială a spațiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în donjon. Accesul se făcea exclusiv printr-o scară practicată în grosimea zidului, care cobora de la etajul întâi. Astăzi intrarea este directă, din exterior, printr-o poartă deschisă la inceputul secolului XX în peretele nordic. Poarta este protejată printr-o copertină de
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
ei boltită, însă bolta s-a prăbușit, păstrându-se doar lunetele pe pereții de nord și sud. Încăperea e luminată prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente din piatră. Astăzi s-a păstrat unul singur, spre est. Turnul donjon a fost amenajat ca spațiu muzeal, colecțiile de artă populară și medievală, fiind expuse pe două nivele. Colecția muzeală cuprinde valoroase obiecte de artă, unele de o vechime apreciabilă, marea majoritate fiind donate de Zoe și Marius Porumb. Vizitatorii au
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
granițele voievodatului. Cetatea a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Reședința nobiliară era fortificată cu un zid care delimita o incintă circulară și dispunea de un donjon romanic. În secolul al XV-lea cetatea este vândută, devenind proprietatea comunității. Donjonul romanic a fost transformat în turn-clopotniță, i s-a adăugat o nouă incintă fortificată și a fost construit un turn de poartă cu două etaje, numit și
Cetatea Greavilor din Gârbova () [Corola-website/Science/322730_a_324059]
-
de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Reședința nobiliară era fortificată cu un zid care delimita o incintă circulară și dispunea de un donjon romanic. În secolul al XV-lea cetatea este vândută, devenind proprietatea comunității. Donjonul romanic a fost transformat în turn-clopotniță, i s-a adăugat o nouă incintă fortificată și a fost construit un turn de poartă cu două etaje, numit și „turnul slăninilor”. În timpul înaintării spre Alba Iulia a oștilor lui Mihai Viteazul, în
Cetatea Greavilor din Gârbova () [Corola-website/Science/322730_a_324059]
-
își transferă conștiința în femeie, cu ajutorul unui implant (o buclă Schrön, un dispozitiv fictiv cu o imensă capacitate de stocare). Însărcinată cu Johnny și considerată de Biserica lui Shrike "mama salvării noastre", Lamia se îmbarcă pe "Yggdrasil". Când ajung la Donjonul Cronos, pelerinii nu sunt întâmpinați de nimeni, dar văd o persoană în robă, asemănătoare lui Het Masteen, fugind spre Criptele Timpului. Consulul își spune și el povestea, dar pentru a face asta relatează întâi o alta (o copie nemodificată a
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
orice specie care ar putea rivaliza cu omul. Consulul știe că TehNucleul se teme de Expulzați, pe care nu îi poate controla, și folosește sistemul Hyperion pe post de momeală pentru a-i elimina. În dimineața următoare, pelerinii pornesc dinspre Donjonul Cronos către Criptele Timpului, cântând "We're Off to See the Wizard" din "Vrăjitorul din Oz".
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
iveală odată cu apariția navelor lor cu fuziune atât de aproape de WorldWeb, care își activează propulsia Hawking după ce călătoriseră multă vreme cu viteze subluminice nedetectabile. Părintele Duré este renăscut din cruciformul prins de rămășițele părintelui Hoyt, în timp ce Lamia și Silenus părăsesc Donjonul Cronos, pentru a găsi un mod să completeze resursele alimentare împuținate. Trecând prin Orașul Poeților, Silenus o părăsește pe Lamia, dornic să-și termine Cânturile. Acolo îl găsește Shrike lucrând de zor și îl înfige în Copacul său al Durerii
Căderea lui Hyperion () [Corola-website/Science/322294_a_323623]
-
preț exemple de arhitectură Romanică, Gotică, Manuelină și Renascentistă. Construită în 1160, într-o locație strategică, pe creasta unui deal și lângă râul Nabăo, cetatea avea un zid exterior defensiv și o citadelă (alcáçova) ce conținea la rândul ei un donjon. Donjonul, un turn central ce avea atât funcțiuni rezidențiale cât și defensive, a fost introdus în Portugalia de către Templieri, iar cel din Tomar este cel mai vechi din țară. O altă noutate introdusă în arhitectura militară din Portugalia de către Templieri
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
exemple de arhitectură Romanică, Gotică, Manuelină și Renascentistă. Construită în 1160, într-o locație strategică, pe creasta unui deal și lângă râul Nabăo, cetatea avea un zid exterior defensiv și o citadelă (alcáçova) ce conținea la rândul ei un donjon. Donjonul, un turn central ce avea atât funcțiuni rezidențiale cât și defensive, a fost introdus în Portugalia de către Templieri, iar cel din Tomar este cel mai vechi din țară. O altă noutate introdusă în arhitectura militară din Portugalia de către Templieri (deprinsă
Mănăstirea Ordinului lui Hristos () [Corola-website/Science/328169_a_329498]
-
fundamente bizantine sau, în cazul Siciliei, arame. Până la finele perioadei normande, cele mai multe castele construite în lemn au fost transformate în construcții în piatră. După castelul longobard din Melfi, care a fost cucerit de către normanzi de timpuriu și extins printr-un donjon rectangular în ultima parte a secolului al XI-lea, Calabria a fost cea dintâi dintre provincii care a fost schimbată radical din acest punct de vedere. În 1046, Guillaume Braț de Fier a început construirea "Stridula", un mare castel în
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
a început construirea "Stridula", un mare castel în apropiere de Squillace, iar înainte de 1055 Robert Guiscard deja edificase trei castele: la Rossano, pe locul unei fortificații bizantine; "Scribla", loc care străjuia trecerea asupra Val di Crati; și San Marco Argentano (donjon din 1051) din apropiere de Cosenza. În 1058, Scalea a fost edificată pe o stâncă de pe litoral. Guiscard a fost un constructor important de castele după ce a preluat conducerea comitatului de Apulia. El a construit castelul din Gargano cu turnuri
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
falsă cum că onorurile au fost duse peste ocean. După reinstaurarea lui Carol II în 1660 onorurile au fost dezgropate și înapoiate regelui. În 1685, în timpul unei răscoale, 122 de bărbați și 45 de femei au fost capturați într-un donjon cunoscut ca "Whigs' Vault" (închisoare sub forma unei bolte) în Dunnottar. Anti-monarhiștii au refuzat să recunoască supremația regelui în problemele spirituale. Când 25 de prizonieri au evadat, doi au căzut de pe stâncă și au murit iar 15 au fost recapturați
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
când capetele cenușii sunt înțelepte, prudente și domnii sunt prevăzători"". Turnul nord vestic era cunoscut ca "Bastionul Slăninei". Curtina vestică a fost demolată în anul 1800 și cu materialele rezultate s-a construit primăria. Turnul nod - estic, care funcționa ca donjon, s-a deteriorat și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se prăbușește. Turnul clopotniță a fost construit în perioada 1848 - 1858. În anul 1899 este dărâmată curtina vestică, ce a mai rămas din ea de la precedenta demolare
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
ocupat cetatea, a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună cu domeniul, și, devenind principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc, câțiva ani mai târziu. În 1617, au fost înălțate ultimele două nivele ale turnului de sud-vest ("donjon"), cunoscut și sub denumirea de "Turnul Roșu", care are cinci nivele. În cursul secolului al XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania, cetatea devenind reședință a principilor Transilvaniei. Dieta transilvăneană s-a reunit
Cetatea Făgărașului () [Corola-website/Science/329105_a_330434]
-
(în ) este o fostă reședință regală situată în orașul Vincennes, la sud-est de Paris. Este pe lângă Luvru și Palatul Versailles unul din cele mai faimoase castele din istoria Franței. Donjonul castelului are 52 m înălțime: este una dintre cele mai înalte fortărețe de câmpie din Europa, împreună cu donjonul castelului de la Crest din departamentul Drôme. Adăpostește începând din anul 1948 serviciul istoric al apărării și este în prezent deschis publicului. Mai
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
în orașul Vincennes, la sud-est de Paris. Este pe lângă Luvru și Palatul Versailles unul din cele mai faimoase castele din istoria Franței. Donjonul castelului are 52 m înălțime: este una dintre cele mai înalte fortărețe de câmpie din Europa, împreună cu donjonul castelului de la Crest din departamentul Drôme. Adăpostește începând din anul 1948 serviciul istoric al apărării și este în prezent deschis publicului. Mai întâi o proprietate publică, Bois de Vincennes a intrat progresiv în posesiunea a regilor Franței în cursul secolului
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
pentru recreere și sărbători. L-a găzduit de mai multe ori, printre altele, pe Sfântul Ludovic (1120-1180), descris de Jean de Joinville distribuind dreptate sub stejarul de la Vincennes. Conacul fost demolat în anul 1684 și în prezent rămân numai ruine. Donjonul a fost proiectat de Filip al VI-lea al Franței în 1361, la începutul al Războiului de 100 de Ani. Lucrările de fundații s-au lansat în perioada 1336-1340. Ioan al II-lea le-a reluat după ce s-a întors
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
regale fortificate aproape Parisului. Prima tranșă a lucrărilor s-a lansat în 1361. Înalt de 52 de metri, pe cinci etaje, a fost terminat circa 1369 sub domnia fiului acelui, Carol al V-lea, sub conducerea arhitectului Raymond du Temple. Donjonul a fost înconjurat ulterior de mari ziduri cu nouă turnuri. Circa anul 1390 lucrările au fost lansate pentru o capelă similară cu Sainte-Chapelle de la Paris. Terminată doar sub domnia lui Henric al II-lea (1547-1559), a fost una dintre primele
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
dar a evadat în 1648 prin drumul de straja. Cardinalul de Retz (1652-1664) și prințul de Condé au fost și închiși pentru rolul lor de lideri în Fronda. În 1661, supraveghetorul deposedat de finanțe, Nicolas Fouquet, a fost deținut în donjonul în timpul procesului său pentru însușirea ilegală de fonduri ale statului și lezmajestate, înainte de a fi transferat la donjonul de la Moret-sur-Loing. În perioada respectivă, fiecare etaj se afla o cameră centrală, la care conduceau patru celule în cele patru colțuri. Condițiile
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]