427 matches
-
a Transilvaniei și din Podișul Getic. Fagul are cea mai mare desfășurare între altitudini de la 800 și 1 000 m. La peste 1 000 m fagul se îmbină cu coniferele, mai ales cu bradul și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Brașov, Loviștea, Petroșani), unde în vatra acestora sunt frecvente temperaturi mai joase și geruri și temperaturi ușor mai ridicate pe versanții însoriți, în dispunerea vegetației se constată o inversare în privința poziției: coniferele se află pe fundul depresiunilor și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pasivitate condamnabilă. Astfel au început să apară unele mici nuclee care sunt pe drumul cel bun, în sensul dorinței de a practica o agricultură ecologică și implicit un agroturism ecologic. Aceste nuclee încep să se cristalizeze în principal în Țara Dornelor, centrul ei principal în Poiana Stampei, dar și în Sat Ortoaia, Comuna Dorna Arini și Depresiunea Panaci cu satul Coverca în principal. Pentru Poiana Stampei este demn de prezentat situația Pensiunii Agroturistice “ Florea Sevastian ”, de la Dorna Arini “ Pensiunea Gianimat ” administrată
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
pensiunea agroturistică spre activități mixte, în care activitatea principală este orientată către îmbinarea creșterii animalelor cu obținerea produselor organice care au un preț mult mai mare decât cele clasice. Comuna Poiana Stampei este o localitate de munte situată în depresiunea Dornelor, la limita dintre județele Suceava și Bistrița Năsăud având o altitudine de 960 m. Find situată de-a lungul drumului European E - 576, Vatra Dornei - Bistrița Năsăud la o distanță de 20 km de orașul Vatra Dornei și 56 km
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și câmpulungenii și-au putut dobândi parte din drepturile avute. Asemenea țăranilor din Câmpulung și țăranii din zona Dornelor (partea care rămăsese la Moldova) erau „proprietari” fără acte, moșia lor fiind domeniu domnesc, de la care domnul Moldovei, Scarlat Alexandru Calimah, a dispus cedându-l prin vânzare boierului Constantin Balș. În jalba adresată domnitorului de locuitorii satelor Dorna, Șarul și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sați”, dar n-au putut produce nici un hrisov de la vechii domni prin care să li se fi recunoscut un drept legal de proprietate de răzeși devălmași. Răspunsul cancelariei domnești s- a făcut în urma cercetării înscrisurilor din care rezulta că moșia Dornelor fusese domeniu domnesc, domnul hotărând: „Drept aceia de vremi ce dumnealui logofăt cu bună credință a cumpă rat aciastă moșie, după dreptate o va stăpâni nesupărat, fără a se păgubi întru nimic. Dar lă cuitorii acestor sate dovedindu-se după
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mitropoliei nr. 4): 55 de încăperi (secții cu acces liber la raft, depozite, săli de lectură, ateliere, birouri, ș.a.m.d.), - filiala Obcini: 2 încăperi (un apartament cu 2 camere, 53,21 mp, cu sediul în str. Corneliu Coposu (fostă Dornelor) nr. 1, închiriat gratuit de către Primăria Municipiului Suceava - existând inconvenientul că locația în care funcționează filiala a devenit insuficient de spațioasă pentru filială, colecțiile acesteia dezvoltându-se continuu în ultimul timp; deși spațiul de depozitare este folosit la maximum, există
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
progresul cultural al zonei, dar și susținerea materială a tinerilor școlari români dorneni prin colecte bănești 69. Câteva apariții publicistice au contribuit la conturarea peisajului cultural provincial: Arcașul, Gazeta ilustrată din Vatra Dornei, Monitorul Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală a zonei în perioada interbelică 70. Peste nordul Moldovei interbelice vremurile de glorie mai dăinuiau doar în paginile cărților de istorie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
secretar de redacție la Gazeta Bucovinenilor (1934-1935) și colaborator la Făt-Frumos și Junimea literară. Este autorul lucrării Calcularea dobânzilor legale și convenționale, păstrată în manuscris la Fondul documentar S. Fl. Marian din Suceava. 79. Victor Țăranu (1901), profesor în zona Dornelor, publicist, colaborator cu articole la diferite reviste pe teme de istorie și cultură națională. A redactat Bibliografia economică română (1926-1928) și revista Familia noastră. 80. Anca Țurcan (1896-1976), poetă, publicistă, institutoare la Rădăuți, debutează la Voluntarul Bucovinean, în 1935, și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Biblioteca Bucovinei, Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Zaciu, Mircea, Dicționarul scriitorilor români, vol. 1-4, Editura Fundației Culturale Române: Albatros, București, 1995-2002. Publicații periodice Analele Bucovinei, 2000. Clopotul, 1933-1937. Craiu Nou, 1919. Făt-Frumos, 1926-1939. Gazeta Dorohoiului, 1926-1929. Glasul Bucovinei, 1925-1932
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1780-1950), Suceava, s.n., 1998, 104 p.; Alexandru Toma, Tradiție și continuitate. Camera de Comerț și Industrie Suceava (1850-1990-2000), Suceava, s.n., 2000, 80 p. 10 Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Suceava, Biblioteca Bucovinei, 1997, 222 p.; Petru Țăranu, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Suceava, Editura Țara Fagilor, 1998, 432 p.; Aurel-George Stino, Fălticeneni care au fost. Amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2004, 168 p.; Cătălin Ciolca, Cartea Fălticenilor de la A la Z: amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2005
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Neculau, dosarele 97, 99, 100. 8 În E. Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu... 9 Principalele surse utilizate: Emil Satco, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Princeps Edit, Iași, 2004; Emil Satco, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Suceava, 1991; Petru Țăranu, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, vol. 2, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Pentru unele nume s-au folosit și date din monografii, studii sau arhive. Acestea sunt indicate la nota de subsol. 10 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de exemplu, am spus încă de la început că grupul de coloniști a plecat dintr-o regiune de munte: Carpații Bucovinei. Satul Ciocănești, din care au venit cei mai mulți se află pe valea Bistriței aurii la periferia nordică a depresiunii intramontane Vatra Dornei și la o altitudine absolută de cca 860 m. Regiunea satului de origine apoi, este bogată în izvoare și pâraie de munte, iar pădurea de brad și fag ocupă mari suprafețe. Satul Rădiu lângă care au venit și s-au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu ideea că realitatea pe care o trăim intră în alternanță cu transcenderea formulei de a exista și de a intra în inefabilul lumii tainice. 25 Cu vremea nu te poți pune, nici cu vremurile, de altfel. Am plecat la Dorna sănătos, atât cât poate fi omul la o vârstă înaintată, și m-am întors răcit bocnă. Acest februarie nu părea amenințător, cu temperaturi de iarnă blândă, cu ceva zăpadă, mai multă la munte. Însoțind câteva ore nepoții la schi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
literară a lui George Coșbuc. Străbătând Maramureșul, au făcut dese opriri în satele unde au cunoscut îndeaproape arhitectura, iar la Cuhea au aprofundat istoria voievodatului maramureșan ,legată de întemeierea Moldovei. Marți, 13 iunie. După amiază, Mihai a sosit la Vatra Dornei însoțit de doi colegi de clasă, de preotul profesor Nae Popescu, un grup de profesori și col. aghiotant Dămăcescu, venind cu automobilul dinspre Borșa. Mihai a fost găzduit în Hotelul Băilor nr. 1, iar însoțitorii lui la Pensionul Nufer. Masa
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
comunal au participat alegători din localitățile: Câmpulung, Fundul Moldovei, Pojorâta, Sadova, Breaza, Vama, Ciocănești, Valea Putnei, Vatra Dornei, GuraSadovei, FundulSadovenii, Gura Humorului, Ruși, Boca ș.a.m.d. Altă adunare a deputatului dr. G. Popovici cu alegătorii a avut loc la Dorna cu participanți din VatraDornei, Dorna Candrenilor, Iacobeni și Poiana Stampei. 146 La adunarea de la Rădăuți au participat alegători din Rădăuți, Straja, Bâlca, Vilcovul de Sus, Galănești, Burla, Sucevița, Marginea. Interesant că dezbaterile din Dieta Bucovinei erau purtate de deputații români
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Noemvrie. Un călăreț fugea prin colbul drumului ca o dâră de pulbere aprinsă. 25 iunie-17 august 1913 [JURNAL BULGARIA]* 25 Iunie 1913. Alaltăeri, la Fălticeni, după ordonarea mobilizării care se făcuse două zile înainte, muntenii, până și cei din fundul Dornelor s-au înfățișat deasupra orașului cu preoți și cu buciume. Veneau ca plăieșii de pe vremea lui Ștefan Vodă. Apoi în oraș, au prins a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o hotărâre; bea des din ploscă; și deodată începe a avea mișcări ciudate. Cum izbutesc a-l liniști și cum el singur în urmă e mulțămit, se închină și oftează în liniștea serii, la un canton singuratic în munte... * La Dorna 6 August. La Hotar. Bistrița murmură între plutele înșirate la amândouă malurile. Poenile și răriturile pe de laturi. În fund la obârșie, neguri, și lucirile portocalii ale soarelui. Un lătrat de câne, undeva un plâns de copil, mugete de viței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
șoarecilor. Dar, în sfârșit, cine-i acela care să creadă că copiii lui sunt sluți? Odată primul pas făcut, am prins curaj, am scris repede a doua novelă, Piatra lui Osman, care e o reminiscență a primei mele călătorii la Dorna făcută cu ocaziunea incidentului ce-am avut cu birjarul evreu, și când m-am înfățoșat la "Junimea" cu manuscriptul subsoară, aveam de astă dată mai multă încredere în mine. Multe și varii erau discuțiunile în "Junimea". Într-un rând, Iacob
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se chema atunci licență, în sesiunea iunie a anului 1956. Primul său post de geolog îl primește la minele de cărbune din Sarmasag, acum în județul Sălaj, unde majoritatea populației lucrează în minerit. Pentru impulsionarea lucrărilor de la minele din zona Dornelor, este mutat la Întreprinderea minieră Vatra Dornei unde are rezultate bune. Dar din anul 1962 este numit geolog la renumită mină de uraniu „Avram Iancu” din Stei, unde se consacră muncii deosebit de grele și de mare periculozitate, aici își zduncina
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
a credinței strămoșești, dacă veacul în care ei ne-au adus flacăra vieții, nu ar fi meritat să-i cinstim respectându-le credința. !?! Din nenorocire, într-un an, unchiul a dus pe Măriuca și pe fiica Sabinei, Liliana, la Vatra Dornei pentru tratament balnear. La cantina stabilimentului fetița a consumat un salam pe care l-a înghițit nemestecat, care i-a rămas pe trahee, și a asfixiat-o, încât în câteva ore a decedat. Liliana era copilul la care unchiu ținea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că am avut o viață plăcută, mai ales că m-am bucurat de contacte cu oameni de treabă și am reușit să trec toate evenimentele sociale și naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
că am avut o viață plăcută, mai ales că m-am bucurat de contacte cu oameni de treabă și am reușit să trec toate evenimentele sociale și naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a credinței strămoșești, dacă veacul în care ei ne-au adus flacăra vieții, nu ar fi meritat să-i cinstim respectându-le credința!?! Din nenorocire, într-un an, unchiul a dus pe Măriuca și pe fiica Sabinei, Liliana, la Vatra Dornei pentru tratament balnear. La cantina stabilimentului fetița a consumat un salam pe care l-a înghițit nemestecat, care i-a rămas pe trahee, și a asfixiat-o, încât în câteva ore a decedat. Liliana era copilul la care unchiu ținea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Str. Barnarel nr. 21, bl. 21, ap. 6 țel. 374323 Partea a III-a 3937 CIORNOHUZ VASILE (n. 1928) Suceava, Str. Mărășești nr. 44, bl. T1, sc. D, ap. 2 țel. 214508 9187 CIRLIGEANU MARIA CARMEN (n. 1962) Suceava, Str. Dornelor nr. 19, bl. B5, sc. A, ap. 12 țel. 511203 Partea a VII-a 3914 ADRIAN GHEORGHE (n. 1924) Suceava, Str. Mărășești nr. 39 țel. 214763 3915 AMARANDEI IOAN (n. 1930) Suceava, Str. Petru Rareș nr. 15A țel. 213106 11007
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
n. 1934) Suceava, Str. Prof. Leca Moraru, nr. 14, bl. D1, sc. A, ap. 8 țel. 094221727 6838 GRADINARIU ȘTEFAN (n. 1936) Suceava, Str. Anastasie Crimca 1, sc. A, ap. 12 țel. 211600 17278 HARITON GEORGETA (n. 1942) Suceava, str. Dornelor Nr. 21, bl. B6, sc. A, ap. 13 țel. 094620288 6843 HERCIU VARVARĂ (n. 1947) Câmpulung Moldovenesc, Aleea Cuza Vodă nr. 3 țel. 313051 17279 HINCU ELENĂ (n. 1935) Suceava, Bd. G. Enescu nr. 2, bl. 7, sc. B, ap.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]