433 matches
-
a-și literaturiza viața, funcția portretului feminin, prezența elementelor de legendă și mit, poziția existențială a eroilor (prin raportare la celebra propoziție "totul este permis"). Nu e vorba, însă, de a fixa sursele cutărei teme din Rusoaica în cutare roman dostoievskian; Elena Loghinovschi este interesată de circulația acestor teme, de ceea ce ea numește "specificitatea artistică" a prozatorului român, propunînd un tip de abordare dintre cele mai interesante și o idee valoroasă: "protagonistul romanului Rusoaica, spune Elena Loghinovschi, devine convergent nu atît
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
Mugur. "în România, Preda este, fără îndoială, scriitorul care a manifestat cea mai mare atenție față de problematica și specificul artistic al operei lui Dostoievski". Ce-l va fi atras pe Marin Preda atît de mult în opera lui Dostoievski? Problematica "dostoievskiană", spune Elena Loghinovschi, în fapt, problematica unui roman al condiției umane, pe care o fixează Cel mai iubit dintre pămînteni; autoarea vorbește de "chei dostoievskiene", despre asemănările de concepție a personajului feminin, despre tema comunicării și alteritate, laitmotivul crimei, revolta
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
-l va fi atras pe Marin Preda atît de mult în opera lui Dostoievski? Problematica "dostoievskiană", spune Elena Loghinovschi, în fapt, problematica unui roman al condiției umane, pe care o fixează Cel mai iubit dintre pămînteni; autoarea vorbește de "chei dostoievskiene", despre asemănările de concepție a personajului feminin, despre tema comunicării și alteritate, laitmotivul crimei, revolta împotriva moralei, vina personală, revelarea forțelor malefice - "adierea altor lumi", cum le spunea prozatorul rus. Nu doar asemănări, însă, pentru că, iată, Elena Loghinovschi descoperă "paralele
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
prin castitatea sa atât de apropiată de infirmitate. În scena decisivă a nuvelei, în care criza se dezlănțuie și lucrurile trebuie în sfârșit să se aleagă într-un fel, Katerina e cuprinsă de acea veselie ațâțată, atât de specifică eroinelor dostoievskiene (...). Mica scenă în trei evocă destul de precis marea scenă, cu zeci de personaje din salonul Nastasiei Filipovna..." Multe alte trăsături definitorii geniului dostoievskian sunt reperate, în stare incipientă sau de pe atunci marcate, în Gazda și în alte scrieri de început
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
să se aleagă într-un fel, Katerina e cuprinsă de acea veselie ațâțată, atât de specifică eroinelor dostoievskiene (...). Mica scenă în trei evocă destul de precis marea scenă, cu zeci de personaje din salonul Nastasiei Filipovna..." Multe alte trăsături definitorii geniului dostoievskian sunt reperate, în stare incipientă sau de pe atunci marcate, în Gazda și în alte scrieri de început. Așa, Oameni sărmani, romanul de debut, devine în interpretarea lui Valeriu Cristea (care își reia teza, amplificând-o, nuanțând-o), nu doar o
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
scriitorului și chiar în ultima sa scriere, Frații Karamazov". În mod perfect justificat, criticul insistă asupra faptului că scrierile de tinerețe ale lui Dostoievski apar cu totul altfel atunci când sunt cercetate: ,cu un ochi care a trecut peste toate rândurile dostoievskiene". Nu e o declarație orgolioasă a cuiva care chiar a întârziat cu privirea, răbdător, peste toate acele rânduri. Forța demonstrației sale analitice, atât de îndrăzneață și de originală, constă, tocmai, în capacitatea de îmbrățișare în detaliu dar și globală, cu
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
direcții complet diferite"; Bielinski a întâmpinat prima carte a lui Dostoievski: ,cu acel țipăt răscolitor de pescăruș ce anunță furtuna" - postura importantului Visarion Ivanovici, în această exprimare - este involuntar amuzantă, deși înțelegem că e vorba de: ,furtuna dramelor și pasiunilor dostoievskiene"... Dar, atenție, dezinvoltura cu pricina devine, în alte locuri, metaforă-sens! E vorba de formule critice de mare densitate, curajos exprimate, ce-și îndeplinesc rolul de (expresia e luată din întâia carte a criticului, Interpretări critice, editura Cartea Românească, 1970) ,absorbatoare
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
alte locuri, metaforă-sens! E vorba de formule critice de mare densitate, curajos exprimate, ce-și îndeplinesc rolul de (expresia e luată din întâia carte a criticului, Interpretări critice, editura Cartea Românească, 1970) ,absorbatoare de esențe". Cu Tânărul Dostoievski, cercetarea critică dostoievskiană abia începea! Am înaintea mea cele două volume duse până la capăt din Dicționarul personajelor lui Dostoievski (1983 și 1995). Vor fi existând, cine știe, asemenea lucrări în alte literaturi, dar ceea ce a realizat Valeriu Cristea îmi pare de neasemuit, față
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
Grușenka vor fi așadar introduse atât la litera N, respectiv G, unde cei mai mulți cititori le vor căuta în mod firesc." Există și cazurile personajelor ,rămase uneori anonime dintr-un simplu capriciu al scriitorului". Ce se întâmplă cu protagoniștii? ,Marile personaje dostoievskiene sunt persoane sans rivages: unde, și după ce, să pui punct scriind despre ele? și pentru că a trebuit să punem totuși punct și în cazul lor, le-am permis în schimb să se Ťreverseť și în spațiul acordat (...) personajelor cu care
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
spațiul acordat (...) personajelor cu care ele întrețin cele mai strânse relații, în primul rând." Consider ca o foarte inspirată soluție această ,revărsare" de destine romanești nețărmurite în altele mai restrânse! De unde situația că: ,prezenți în multe din căsuțele Dicționarului, protagoniștii dostoievskieni vor putea fi văzuți întorcându-se cu fața când spre unul, când spre altul din personajele de care sunt legați." Valeriu Cristea va fi căutat îndelung înainte de a-și construi complexul său edificiu, destinat să îmbine rigoarea științifică a genului
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
să înțeleagă repede și bine ce e cu acel personaj, ce loc ocupă el în narațiune, ce rol îi revine în intriga romanului, ce funcție îndeplinește în raport cu alte personaje etc." Întreg acest demers ține seama de poetica polifonică a romanului dostoievskian, pusă în lumină de Mihail Bahtin în Problemele poeticii lui Dostoievski, 1963 (ediția întâi, 1929). Dostoievski: ,spre deosebire de Turgheniev sau Tolstoi lucrează - după cum a arătat Bahtin - nu cu un timp biografic, ci cu un timp al crizei". Această preocupare l-a
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
respectivul personaj, înzestrându-l cu ceea ce el nu posedă la Dostoievski (...): cu o biografie Ťnormalăť, logică (deci cronologică), pe cât posibil riguroasă și clară." E angoasantă cantitatea de dificultăți pe care criticul român și le descoperea în plus, înaintând în universul dostoievskian! De fiecare dată, el pare a-și lansa o nouă provocare, extinzându-i exigențele la tot câmpul cercetării. În ordine alfabetică, printre primele ,căsuțe" de personaje, a treia îl cuprinde pe Afanasie Pavlovici, un ,mărunt" din Frații Karamazov. Ordonând datele
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
Karamazov, Grușenka - adică Agrafena Alexandrovna Svetlova). E un minunat eseu de zece pagini în ediția din 1983, dar de peste douăzeci când va fi tipărit ca lumea! Sonia Marmeladova, din Crimă și pedeapsă, și Nastasia Filipovna sunt cele mai celebre eroine dostoievskiene. Valeriu Cristea face, încă din primele rânduri, o remarcă importantă: dacă Sonia ,se definește în raport cu divinitatea, Nastasia Filipovna e determinată de relația sa cu destinul". În Idiotul, ea apare abia în capitolul VIII, dar despre ea se vorbește încă de la
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
personaje posedă același tip de hybris, prin care este depășită zona devotamentului personal, a angajamentului profesional, pentru a intra într-una a posedă rii, a obsesiei și de ce nu, chiar a nebuniei. Un regizor rus ar fi relevat aici reflexele dostoievskiene ale unui demonism ideologic, a unor rafinate fanatisme, a unor suflete peirdute, însă morala protestantă nu are în diapazonul său afectiv astfel de sunete. Mariajul cu profesia, loc comun în cinematografia americană, este dus aici până la ultimele consecințe: castitatea profesionistului
O epopee americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3843_a_5168]
-
e singurul lucru care se poate face împotriva „dezgustătoarei plictiseli a lumii”. Totul într-o tensiune psihologică acută, care plasează tehnica scriiturii nu în romantica sferă a dublului à la E.T.A. Hoffmann sau E.A.Poe, ci în curată sfâșiere dostoievskiană. Apropierea de Istanbul este evidentă: doar că accentele autocritice și evocările vieții între ruinele unui imperiu sunt plasate în Fortăreața Albă în plan ficțional. Amintirile autorului despre propria copilărie și tinerețe, despre „blocul Pamuk”, unde și-a trăit o mare
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
numită a creării personajului. Autoritatea supremă invocată și mult citată - în exces, vor spune unii! - este, fără îndoială, pe tot parcursul scrierii, Friedrich Nietzsche. Apoi, în afara unor analiști autohotoni - vezi, printre altele, opusul postum al lui Dinu Pillat despre personajele dostoievskiene! - sunt invocați autori romantici nemți, de la Novalis și Goethe până la mai modernii Ernst Bertram și Th. Mann, autoarea întinzând aria referințelor la prestigioșii „fugari”, în spațiul francez, ai eseisticii ruse de la începutul secolului trecut: un Berdiaev, Șestov sau Merejkovski. Crescută
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
generațiile mai noi, un celebru, rareori citat și, cu siguranță, necitit, ilustru necunoscut. În capitolele doi și trei ale prezentului eseu, se atacă, pe scurt spus, țesătura și edificiul structural, uman și psihologic, a două dintre cele mai discutate personaje dostoievskiene: Raskolnikov și Mîșkin. Vaste sujet, cum ar zice franțuzul. Avem, aici, în cartea Aurei, o îndrăzneață și absolut binefăcătoare, lipsită de prejudecăți, analiză făcută, parcă după metoda nouă, și ea investigată cu acribie de aceeași autoare, a creatorului baronului de
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
ne așteptăm, „încercarea”, eseul ei va fi ocultat sau răstălmăcit în atâtea și atâtea moduri, mai mult sau mai puțin viclene, cu care ne-a obișnuit publicistica literară. În afară de riscul unei alte interpretări a structurii și mecanismelor celor două personaje dostoievskiene, Raskolnikov și prințul Mîșkin, se adaugă ceea ce am numit supratema cărții - problema încă nouă și ne- sau prost elucidată a ceea ce Nietzsche a numit primul amoralitate. Acel dincolo de bine și de rău, aplicat de data aceasta tipologiei în roman, în
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
e studiat, e întors pe toate fețele în eseul de față, și - spuneam - o face cineva care pare a uita aproape toate reminiscențele și simbolurile lecturiale; ca și analizele interesante și „docte”, făcute de cunoscuții și celebrii cunoscători ai operei dostoievskiene. Care, e drept, a fost relativ prost cercetată și înțeleasă de exegeza apuseană, excepția revenind pe seama câtorva, puțini, printre care, cu siguranță, se numără filosofii ruși expatriați la Paris. Un secol aproape, până spre cel de-al doilea război mondial
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
evitat tot acest grund senzaționalist. Filmul său este departe de a fi o punere în dezbatere a unor practici religioase sau a unei chestiuni de credință precum Insula (2006) lui Pavel Lungin. După dealuri nu este un film de factură dostoievskiană, de încercare a limitelor umanului în raport cu sacrul. Nu avem mistici iluminați, nu avem păcătoși abisali, nu avem vinovății calculabile la scară metafizică, nu avem niciun dialog despre natura credinței și a divinității sau despre rațiunea de a fi a răului
„Un fapt divers atroce“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4173_a_5498]
-
realism, verosimilitate, observație, analiză. Proza saturată de concret realist și, uneori, chiar naturalist. Iar analiza, în esență din perspectiva comediografului, nu este deloc un efect al uscăciunii senzoriale și mentale. Ironicul Sorescu aduce o nuanță de comic cu substrat rusesc, dostoievskian: Olga, disputată de sculptorul Val Tomiță și soțul părăsit Șandru, un puternic și rudimentar director al vremii, se lasă sedusă de un gigolo provincial, căruia îi cedase și Diana Dălălău, iubită de jurnalistul și prozatorul Tudor Frățilă. Romancierul Sorescu, la
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
Irina Marin Roman „postdostoievskian” În Dostoievski și romanul românesc, Elena Loghinovski scrie, în descendența lui Dinu Pillat, un studiu comparatist al receptării și asimilării experienței dostoievskiene în spațiul literar românesc. Paralelismul practicat de autoare vizează atât nivelul tematic și tipologic, cât mai ales cel poetic (sau mai degrabă poietic) al scriiturii romanești propriu-zise. Astfel, Ciuleandra lui Rebreanu este pusă într-o nouă lumină prin comparație, printre
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
scriiturii romanești propriu-zise. Astfel, Ciuleandra lui Rebreanu este pusă într-o nouă lumină prin comparație, printre altele, cu romanul Crimă și pedeapsă, ochiul critic urmând linia sinuoasă a asemănărilor și deosebirilor, cu precădere cele de natură tehnică, naratologică. Dacă ecoul dostoievskian este la Rebreanu unul implicit, constând într-o viziune de multe ori consubstanțială cu cea a scriitorului rus, în romanul Rusoaica al lui Gib Mihăescu, filonul dostoievskian apare explicit „prin citarea repetată a titlurilor, prin referiri la situații și coliziuni
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
a asemănărilor și deosebirilor, cu precădere cele de natură tehnică, naratologică. Dacă ecoul dostoievskian este la Rebreanu unul implicit, constând într-o viziune de multe ori consubstanțială cu cea a scriitorului rus, în romanul Rusoaica al lui Gib Mihăescu, filonul dostoievskian apare explicit „prin citarea repetată a titlurilor, prin referiri la situații și coliziuni, precum și prin asociații contrastive între personaje și destine.” Perspectiva acestui studiu fiind una tradițională cu infiltrări de teorie postmodernă, autoarea vede, de pildă, în romanul lui Gib
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
fantasticului cuprins în această carte se referă exclusiv la literatura rusă, relevând, pe de o parte, tendința lui Pușkin de a renunța la „fantasticul explicit” în favoarea explorării unor topoi precum visul și nebunia, și, pe de altă parte, specificul „fantasticului” dostoievskian opus „realismului fotografic,” acelui „realism mărginit, care nu te duce mai departe de vârful nasului” și care „este mai primejdios decât fantasticul cel mai nesăbuit, fiindcă e orb.” Aprecierile autoarei, însoțite în permanență de analiza minuțioasă de text, caută să
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]