227 matches
-
arătat mai devreme a fi înțelesul unui temei mai profund al celor două modele de discurs (analitica și dialectica) și al diferenței dintre raționamentul corect și cel sofistic; oarecum dincolo de elementul a priori al logicii formale, diferența dintre episteme și doxa, totuși mai degrabă dincoace, fiindcă ceea ce iese la iveală acum nu este decât o ipostază a temeiului ultim al analiticii și dialecticii, o ipostază a elementului a priori al acestora, așa cum l-am gândit mai devreme, ca diferență între cunoașterea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formală a celor două modele de înaintare în discurs despre care vorbim aici, anume analitica și dialectica.62 Și tot ideea de corespondență susține apoi și diferența dintre raționamentul corect și cel sofistic și, în final, diferența dintre episteme și doxa; mai mult, această din urmă diferență ne apare ca o ipostază a înseși schemei formale proprii relației de corespondență ca esență a adevărului. Corespondența astfel luată, ca esență a adevărului, are funcția unui principiu, chiar a unui fel de "principiu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe lângă gura de metrou din zona Dimitrie Cantemir - Pasajul Unirii. L-am văzut și în spatele unei tarabe, aparține unei mănăstiri din județul Râmnicu-Vâlcea. Este înconjurat de un grup de tineri și tinere, cam 15 persoane, majoritatea studenți. „Noua Generație Orto doxă”, aș putea spune ușor ironic. Fetele poartă rochii lungi tricotate manual, acoperind glezna, și basmale, băieții au barbă, privirile în pământ, straițe de lână, bocanci de piele groasă, cu talpă rezistentă. Îl ascultă pierduți pe călugărul-fuior care le vorbește despre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pertinente", Cahiers de linguistique française, nr. 17, Université de Genève, 1995. - MOESCHLER, Jacques, REBOUL, Anne: Pragmatique du discours, Paris, A. Colin, 1998. - SARFATI Georges-Élia: "L'analyse du discours et la question du texte: l'horizon du sens commun et de la doxa", în D. Maingueneau et R. Amossy (ed.), L'analyse du discours dans les études littéraires, Cerisy-Presses universitaires du Mirail, 2003: 429-438. - STATI Sorin: Le Transphrastique, Paris, PUF, 1990. A. VAN DIJK, Teun: "Grammaires textuelles et structures narratives", în C. Chabrol
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
problema validității mai mult decît cea a adevărului enunțurilor: un enunț (o Rd) este dat ca valid în funcție de locutor (EU-valid), în funcție de intorlocutorul sau interlocutorii săi (VOI-valid), în funcție de ceilalți (delocutivi EL/EI/EA/ELE-valid), de toți (NOI-valid) sau în funcție de opinia comună, doxa maximelor, proverbelor și dictoanelor (SE-valid)5. Greutatea validității enunțurilor care leagă o Rd [ A] și un PdV [B] este un aspect esențial al valorii sale argumentative [C1] și al valorii sale ilocuționare [C2]. Putem rezuma aceasta printr-un triunghi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punct de vedere (PdV). Descrierea este de ordin perceptual, adică fondată pe o mărturie prin evidența sensibilă a observației vizuale comune. Întreaga descriere este aparent factuală și se prezintă sub forma unui adevăr general admis (tu cu valoare de adevăr), doxa subliniată prin prezentul iterativ. Secvența se deschide cu o ezitare categorială și temporală (falsul subiect tu și prezentul continuu, dilatat în raport cu momentul enunțării, introduc un obiect de discurs al cărui determinant anumite semnalează caracterul nedefinit). Textul fiind inserat în secțiunea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Milner și N. Ruwet (ed.), Paris, Seuil, 307-351. SABATINI Francesco 1990: La communie azione e gli usi délia lingua, Torino, Loescher. SARFATI Georges-Élia 2003: "L'analyse du discours et la question du texte: l'horizon du sens commun et de la doxa", L'analyse du discours dans les études littéraires, D. Maingueneau și R. Amossy (ed.), Toulouse, Cerisy-Presses universitaires du Mirail, 429-438. SAUSSURE Ferdinand DE [1915, 1967] 1998: Curs de lingvistică generală, trad. Irina Izverna Tarabac, Iași, Polirom. - [2002] 2004: Scrieri de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
crítica, http://transform.eipcp.net/ transversal/0806, publicat de: eipcp European Institute for Progressive Cultural Policies, http://www.eipcp.net, editori: Aileen Derieg, Marcelo Expósito, Birgit Mennel, Raimund Minichbauer, Stefan Nowotny, Gerald Raunig Wacquant Loïc, "Critical Thought as Solvent of Doxa", în transversal 08/06: critique kritik crítica, http://transform.eipcp.net/transversal/ 0806/wacquant/en Abstract Visual studies represents a research field, relatively recently emerged, from the end of the last century, characterized by its critical and interdisciplinary position. Considered
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Minichbauer, Stefan Nowotny, Gerald Raunig. 187 Judith Butler, "What is Critique? An Essay on Foucault's Virtue", în transversal 08/06: critique kritik crítica, http://transform.eipcp.net/transversal/0806/ butler/en 188 Loïc Wacquant, "Critical Thought as Solvent of Doxa", în transversal 08/06: critique kritik crítica, http://transform.eipcp.net/transversal/0806/wacquant/en 189 Irit Rogoff, "From Criticism to Critique to Criticality", în transversal 08/06: critique kritik crítica, http://transform.eipcp.net/transversal/0806/rogoff 1/en
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
principiu pe care McKerrow îl identifică, acesta ne spune că "retorica reprezintă cunoaștere doxastică și nu epistemică"783. Pentru a înțelege implicațiile acestui principiu asupra orientării critice pe care o propune, McKerrow procedează la o redefinire a conceptului însuși de doxa. În acest sens, criticul apreciază că orice viziune a retoricii din perspectivă epistemică nu face decât să o supună reabilitării, din perspectiva unor criterii universale de evaluare, demers pe care, cum am văzut, McKerrow îl aprecia negativ. În schimb, propune
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a retoricii din perspectivă epistemică nu face decât să o supună reabilitării, din perspectiva unor criterii universale de evaluare, demers pe care, cum am văzut, McKerrow îl aprecia negativ. În schimb, propune criticul, o abordare pozitivă "reasertează valoarea teritoriului retoricii doxa și, astfel, resituează teoria și practica într-un context mult mai favorabil continuității acesteia"784. Ray McKerrow face referință la modalitatea în care Hariman reconceptualizează doxa, într-o manieră care o desprinde de opoziția cu episteme, corelând-o cu sensul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
îl aprecia negativ. În schimb, propune criticul, o abordare pozitivă "reasertează valoarea teritoriului retoricii doxa și, astfel, resituează teoria și practica într-un context mult mai favorabil continuității acesteia"784. Ray McKerrow face referință la modalitatea în care Hariman reconceptualizează doxa, într-o manieră care o desprinde de opoziția cu episteme, corelând-o cu sensul tradițional de "opinie", dar și cu cele, mai puțin obișnuite, de "reputație" (reputation, în limba engleză), sau "privire" (regard, în limba engleză), care "funcționează în aceeași
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
tradițional de "opinie", dar și cu cele, mai puțin obișnuite, de "reputație" (reputation, în limba engleză), sau "privire" (regard, în limba engleză), care "funcționează în aceeași măsură în sens de ascundere, pe cât în sens de revelare"785. Această interpretare poziționează doxa într-o relație inedită cu aletheia sau adevărul care, în sensul etimologic, desemnează, cum ne amintim, "starea de ne-ascundere" și, astfel, "această dinamică a ascunderii și neascunderii (adevărul) a autorizării și marginalizării constituie mijlocul prin care determinăm ceea ce credem
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
susține criticismul în termeni de lectură inteligentă a discursului puterii"808. În final, criticul subliniază caracterul de-sine-stătător al practicii critice, care, eliberată de orice legitimare care se revendică de la anumite criterii universaliste ale rațiunii, "celebrează propria dependență de contingență, de doxa ca temei al cunoașterii, de nominalism, care consideră că însuși temeiul înțelesului limbajului este doxastic și de criticism, privit ca act performativ"809. McKerrow declară că intenția retoricii critice nu este, nicidecum, cea de a delegitima alte tipuri de criticism
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
respectă: dacă un personaj atinge satisfacția sexuală, la fel trebuie să se întâmple și cu partenerul sau partenerii lui. Dar caracterul "canonic" are și alte implicații. De fapt, principiul satisfacției împărtășite se poate mulțumi cu unele comportamente sexuale pe care doxa le consideră "perverse", "bizare" etc., precum sado-masochismul, de pildă. Pornografia canonică nu include sado-masochismul; ea se dorește, în fapt, conformă și cu normele generale de interacțiune, și cu doxa despre ce este conduita sexuală "normală". Granița dintre normal și patologic
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
satisfacției împărtășite se poate mulțumi cu unele comportamente sexuale pe care doxa le consideră "perverse", "bizare" etc., precum sado-masochismul, de pildă. Pornografia canonică nu include sado-masochismul; ea se dorește, în fapt, conformă și cu normele generale de interacțiune, și cu doxa despre ce este conduita sexuală "normală". Granița dintre normal și patologic este, cu toate acestea, supusă variației: astfel, homosexualitatea masculină sau feminină trece astăzi drept normală, după ce a fost puternic reprimată. În atare condiții, se cuvine să distingem două zone
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
scapă din șnur ca metaforă a femeii care cedează). Recursul la aluzie ne transpune în registrul erotic, pe care pornografia îl respinge. Precizând că ea "se gândi că niciodată nu se iubiseră mai puțin ca în ziua aceea", naratorul întărește doxa care opune sexualitatea și iubirea veritabilă; ceea ce justifică oblic eliziunea scenei. Scena pornografică construiește nu un tablou unic, pe care l-am putea fixa într-o singură imagine, ci o configurație dinamică de diferite relații între mai mulți actori, minim
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
în raport cu care se organizează intriga. De fapt, majoritatea eroilor sunt eroine. Faptul în sine poate părea paradoxal pentru producțiile pe care le considerăm în general supuse constrângerilor sexualității masculine. Dar este, până la urmă, o alegere coerentă chiar în interiorul universului masculin. Doxa atribuie bărbatului un libido deschis, întrucâtva spontan, iar femeii o relație problematică cu propria ei sexualitate, pe care se presupune că o descoperă. Regăsim aici figura arhetipală a mijlocitorului care este Făt-Frumos, al cărui sărut o trezește pe frumoasa adormită
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
masculin, alienat. De exemplu, anumite feministe s-au grăbit să-i reproșeze asta Vieții sexuale a Catherinei M. Cele două poziții critice cu privire la pornografie sunt destul de diferite ca presupoziții și consecințe. Dar și una, și cealaltă se bucură de protecția doxei. Pe de o parte, mijloacele de informare în masă nu încetează să afirme că bărbații își acceptă din ce în ce mai bine "partea lor de feminitate" (ceea ce ar trebui, pe termen mai lung sau mai scurt, să anunțe sfârșitul pornografiei tradiționale), pe de
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
condamnare mare. Similar: călugăr, decan, putred, pîrnăiaș Beton = calitate. Similar: brici, de comă, di grande, durere, giorno, marfă, zeiss Bibliotecă = cărți de joc. Similar: terfeloage Bididiu = deținut. Similar: sezonist, urs (analfabet), breteluță (minor), buticar, macarencar Biloi = creier. Similar: bibilică, devlă, doxă, glagore, balcon, calculator, tărtăcuță Bizon = individ. Similar: gagiu, gașper, gorobete Blat = ascuns, discret; de proveniență germană, în original: das Blatt. Similar: șest Borș = sînge Brățări = cătușe. Similar: mănuși, lanțuri Bulău = închisoare. Similar: mititica, pîrnaie, pripon, pension, ocnă, răcoare, zdup Bumbi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Se amuza și râdea cu lumea, o văd în grădină la noi, vara, la o cafea, cu mama și cu numeroasele mele mătuși (păstrez fotografiile chiar de mine făcute cu „Kodak“-ul dăruit de tata odată cu stiloul „Parker“ și ceasul „Doxa“ - și mă întrebam, poate mai mult atunci decât acum, când viața m-a deprins să accept atâtea!, ce căuta ea acolo?) Era o persoană înzestrată din plin cu acele calități inefabile care îndreptățesc la idealizare. Bună cunoscătoare a poeziei lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
co-producere a semnificației, demers influențat de intențiile locutorului, de strategiile convenționalizate care fac posibilă recunoașterea intenției locutorului de către interlocutor, de ordinea secvențială a intervențiilor, de contextul social, de identitatea participanților, de relațiile de status, de cadrul larg socio-cultural (credințe, valori, doxa, interdiscurs etc.). Constituirea semnificațiilor limbajului politic stă sub semnul finalităților, iar controlul fenomenului de receptare devine imperios pentru realizarea unei manifestări discursive eficiente, cu atât mai mult cu cât comunicarea politică nu vizează prioritar transmiterea de informații, ci legitimarea, justificarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
le impune "arhiva enunțării sale"426. Astfel, în fenomenul de co-producere a semnificației intervin: intențiile jurnalistului, strategiile convenționalizate, care fac posibilă recunoașterea intenției gazetarului de către cititor, contextul social specific, identitatea participanților, relațiile de status, cadrul larg socio-cultural (credințele și valorile, doxa, elementele de interdiscurs etc.). Un concept cheie în abordarea pragmatică a limbajului politic eminescian este contextul comunicativ care înglobează, într-o accepție amplă, atât datele de natură lingvistică (vecinătăți lingvistice, strategii discursive, dimensiune intertextuală), cât și pe cele de natură
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Simard are la bază corelarea limbii cu toate domeniile activității umane: a) limba privită ca problemă autonomă - componenta verbală; b) limba și gândirea - componenta cognitivă; c) limba și arta - componenta literară; d) limba și cunoașterea - componenta enciclopedică; e) limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor componentelor limbii - se definește prin trei dimensiuni: O dimensiune lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic); O dimensiune textuală, care constă în cunoașterea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
semnificate secundare (i.e., idiomatice); (1) este un textem, adică o unitate a "discursului repetat" care, articulându-se în planul unei limbi "istorice" pe baza unor cultureme (i.e., false lexeme), își depășește/abandonează "semnificatul" lexical global în favoarea unui semnificat metaforic (i.e., doxa), rezultat din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor; (5) și (6) constituie semnificatele idiomatice ale "lexemelor" (de fapt, ale culturemelor) ce alcătuiesc un textem - semnificate care, fără a rupe orice legătură cu semnificatele lor strict lexicale, transcend aceste semnificate printr-o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]