359 matches
-
bolborosește ceva a mulțumire și pleacă grăbit, să nu se răzgândească... Ai greșit, Isaio! "Cârpă" aista... dacă, dacă vorbește?! spune Alexa alarmat. Au chiar așa prost mă crezi, Alexo? Ar trebui să-mi săruți mâinile, spune și un zâmbet cinic, drăcesc îi schimonosește gura. Au n-ați aflat ce-a pățit sărmanul Cupcici în noaptea aiasta chiar? Alexa și Negrilă îl privesc uluiți. N-ați aflat?! Chiar n-ați aflat?! Ce?!... Ce?!... Sărmanul boier Cupcici... îngână Isaia jalnic, neconsolat. În noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pământul nostru românesc, despre primejdia care ne amenință...în numele copiilor noștri care nu trebuie să ajungă robi la dușmanii tuturor țărilor creștine. Evreii uneltesc să pună mâna pe țări creștine, să robească toate neamurile, să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se vor împroprietări sătenii, opriți evreii de a face comerț, scoateți jidanii din slujbe. Propaganda cuzistă a creat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dădea dreptul noilor veniți în sate, nici lor și nici rudelor apropiate, să cumpere pământ. „înseamnă că nici frate-miu Costache, nici „țiganca de la Cursești”, (adică cumnată-sa, Maria), n-au dreptul să cumpere pământ pe numele lor”. Mintea ei drăcească urzi un plan prin care săși satisfacă setea de răzbunare. I-l destăinuise și soră-si, Ileana, dar aceasta nu s-a învoit să fie și ea părtașă. Atunci s-a hotărât să-i dea curs ea, cu ajutorul mototolului de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în deosebi pe nesuferita de venetică, Maria, care alături de Costache, ce nu mai prididea să muncească făcând cărăușie și lucrând cu chibzuială pământul, se străduiau să răzbească greutățile ce se iveau în numeroasa lor familie. în afară de planul acesta, mintea ei drăcească mai avea și alte gânduri legate de alte rude apropiate și pe care nu putea să-i sufere, dar care vor fi dezvăluite la timpul lor. Capitolul V Semnele lui Anticrist După ce au străbătut în trap vreo cîțiva kilometri, caii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
străduit să găsească un car ca să-l aducă pe Dumitru, cel vlăguit total de infecția din organism, să moară acasă, la Pungești. Când carul a ajuns pe la Rediu, Emilia a trebuit să aprindă lumânarea la căpătâiul băiatului răpus de armele drăcești ale războiului și, acesta și-a dat sufletul, culmea, cam prin acelaș loc unde taică-su Costache, avusese de înfruntat, cu ani în urmă acea cumpănă, când era să se înece în apele reci ale dezghețului de primăvară. Ajunși acasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prietenul plecat spre ceruri, Nu numai Maria și surorile lui Dumitru au rămas mirate de purtarea ei ci și pungeștenii care nu-și puteau închipui că această fată l-a iubit atât de puternic pe tânărul consătean, răpus de născocirile drăcești ale războaielor. Misterul a fost lămurit de prietenii lui Dumitru, care i-au purtat cosciugul pe umeri, feciorii lui Ilie Ciobanu și cei ai lui Maria Leonte. Astfel în cea de a douăsprezecea zi a lunii decembrie 1944, în ziua
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
minți și voințe admirabile care au ars Într-un fum ce s-a pierdut În cotloanele obscure ale universului posibilului, un infern vizibil și dominant! - ca și cu generațiile noastre, prinse Într-un „război ce a urmat războiului”, o altă drăcească invenție a acelei satane ce-și ițește uneori creasta personalității și ne convinge că nu și-a pierdut un gram din vechea sa putere de invenție și eficacitate!... Tatăl meu fiind preot, preot greco-catolic, slujind acelei Biserici românești care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și de aplicare justă a criteriului estetic. La noi, o asemenea disociere e rareori posibilă. *Ca și ieri, ca și alaltăieri, ca și de un an și ceva încoace, am avut o dimineață cu stări și gînduri contradictorii: unele iuți, drăcești, absurde - „fiori de nebunie” -, altele, stimulate de voință - calme, pozitive, frumoase. Semn, probabil, de nevroză, anumite stupidități și vulgarități, auzite ici-colo, îmi invadează, cînd nici nu mă aștept, mintea, iar faptul că nu le pot alunga imediat mă irită, îmi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și caracterizând precedentele apariții ale diavolului în literatură, R. le opune propriul personaj, fără nimic diabolic, în afara faptului că e, prin voință divină, de partea răului. Noul Mefisto, foarte civilizat, doct, pașnic, e siderat de capacitatea, cu mult superioară celei drăcești, a omului de a comite răul și de previzibilul reacțiilor sale. Alte culegeri de proză - Ordaliile lui Mionel (1924; Premiul Societății Scriitorilor Români), Noaptea măștilor sfâșiate (1926) - conțin noi ilustrări ale suferințelor umane. Tripticul Cazul Soniei Dimitrievna (1933), Pielea îngerului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
rană de cuțit... Eram, de fapt, spre ghinionul și spre norocul nostru triumfător, niște adolescenți întârziați în „boala lor de origine divină”, cum cânta Nini, fericiți ca niște nătângi ciudați de „infirmitatea” lor ce le crea mereu, cu o insistență drăcească, neplăceri sociale sau intime cu duiumul. Eram prieteni, atunci, și ne puteam măsura, măcar pentru un ceas, pentru un an, cu acei eroi de hârtie, En-Ghidu și Ghilgameș, dragi lui Nichita, cu Achile și Patrocle, cu fugăritul Oreste și ortacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prețuiesc și azi, orice s-ar întâmpla! Cine poate arunca piatra?!... Cei care n-au trăit vremurile noastre, fiind în afara granițelor, sau tinerii de azi a căror imaginație și naivitate vor fi întrecute nu numai de brutalitatea, dar și de drăceasca perfidie a celor „fără căpătâi”, care au stăpânit pământul românesc și s-au jucat, au umilit și au pervertit - când nu i-au ucis! - pe concetățenii lor... 3 O dată cu atacul nostru contra grupului Barbu în februarie ’66 (mai făceau parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ei - toate acestea simple mecanisme defensive - dar am avut răbdare, fiind atât de priceput în a părea cu adevărat interesat de femeile cu care nu voiam decât să mă culc, încât ajunsesem să joc la perfecție un personaj corespunzător: rânjetul drăcesc, încuviințările profunde și persuasive, comentariile ușor sarcastice despre amante sau despre faimoasa mea soție. În definitiv, totul era teatru. Iar noi ne aflam pe o scenă. Paharul de bere din care sorbea era un element de recuzită, iar tivul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lui Dumnezeu, iar zgomotul este vocea diavolului. Lumea de astăzi Îl alungă pe Dumnezeu, răstignindu-L iar și iar, la fiecare pas al vieții, sub privirile noastre, de cele mai multe ori, neputincioase, prin forme de manifestare din cele mai diferite: bubuiala drăcească ce răzbate din mașini și din localuri, claxoane pline de nervii unor “personalități” nebăgate de nimeni în seamă, mașini parcate pe trotuare sau aiurea pe carosabil, râsete, urlete și înjurături debordate cu sfidare oriunde îi apucă pe acești detracați aruncați
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
A fost bolnavă. Dar ce zic, a vărsat toată cina. și tot ce avea să-și reproșeze erau fleacuri. Unele femei nu fac față la asemenea situații. Abia acum înțelegea cum se uita el la micuța ei Sofia. Avea ceva drăcesc în el, nimic de zis. Ceva mai mult de răutate oridnară. ă Crezi că ea l-a omorât pentru a preveni ceva de... negândit? Marfa Denisovna desfășură cărțile pentru încă o pasiență. Nu-i mai răspunse lui Porfiri Petrovici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
nici o sminteală. Și în centrul acelui glob eram eu iar creierul îmi era plin de copaci morți. Am strigat, dar strigătul meu a sunat a pustiu, nimic nu s-a schimbat, nici rotirea, nici defilarea tăblițelor acelea, nici rețeaua ceea drăcească. Ultimul copac îmi muri în palme și din momentul acela nu mai știu nimic, un ochi negru s-a închis deasupra mea... Străinul pusese demult lingura pe marginea blidului uitând să mai mănânce, privea cu ochii duși undeva în spate
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să nu fi fost el invitat de vicepreședintele Parlamentului European, Tokes Laszlo, adică tocmai de cel pe care onor șeful statului l- a decorat cu cea mai înaltă distincție - „Steaua României în grad de Cavaler”, pentru „meritele” acestui fost popă drăcesc, de a arunca, din toate pozițiile, cu noroi și rahat în țara în care s-a născut și a cărei pâine a mâncat-o și o mănâncă de atâția ani? Dar eu n-o cred, mai ales că UDMR se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
parte, am strigat, și-o să vezi că are un guler de care atârnă o bijuterie stranie în formă de ochi, cu pupila ca o piatră neagră. Ura pe care am simțit-o emanând dinspre Andras m-a speriat. Era ceva drăcesc în ochii lui, și tot acel rău era focalizat spre mine. A dat să se retragă, dar regele a fost mai iute și, fără menajamente, i-a descheiat mantia, smulgându-i fibula cu care era închisă. Spre norocul meu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Costică, țăranul cel dîrz din Cernești! Cînd griji și necazuri, dureri și suspine te fac peste mări să pornești Icoană să-ți fie Costic-a lui Toma, țăranul rămas în Cernești ! Iar dacă vreodată vei strînge lumina din rîuri cu scule drăcești Să știi că acolo veghează la toate un fiu de țăran din Cernești! Și slova din carte sorbită cu patimi ca aurul pe care-l privești, E sufletul gliei prin fiul lui Toma, țăranul român din Cernești! ... Mai spune Carpate
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
-său și i-au luat toată avuțiia”; Și doamna lui [a lui Constantin Șerban] au făcut o mănăstire ce să chiamă Jitiianul, den sus de Craiova, lângă Jiiu. Făcut-au doamna Bălașa...”; „Iar ei [adversarii postelnicului Constantin Cantacuzino] făcură sfat drăcesc în taină cu doamna Mariia a lui Gligorie vodă [Ghica] și trimiseră cărți de olac...”; „cum nu bagă în seamă pre doamnă-sa [Mariia a lui Grigore I Ghica] și-și bate joc de ia...”; [Grigore I Ghica] „s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a urmat pe Cantacuzini în Moldova, în 1658 („solidaritatea cu stăpânii”), iar mai târziu același atașament îi va procura un „stagiu” la ocnă, despre care vorbește în cronică („Iar când au fost la iulie 15 dni, leatul 7180, făcură sfat drăcesc de trimiseră la vel ocnă prin Gheorghe dvornicul, socrul lui Matei aga, și pre Ghiețea clucerul, socrul lui Șărban spătarul, și pre Stoica logofătul Ludescul, care au fost slugă bătrână la casa răposatului Costandin postelnicul...”). Stoica Ludescu a fost cel
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
371, de-a lungul drumurilor străbătute de oști372 și în lumea multietnică a raialelor turcești (la Hotin la Tighina, la Brăila, la Giurgiu), în urma unei recunoașteri tacite. Cârciumile și hanurile, cu atmosfera lor încinsă și cu lăutarii ce ziceau „cântece drăcești”, cu aglomerările lor masculine (care creau premise ce rentabilizau prostituția 373), erau locurile cele mai propice pentru racolarea clienților (vechile texte juridice românești au și un verb pentru această operație: a acolisi), dar și spații căutate ale desfrâului cu „profesioniste
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le poftea și venea ca să le ceară". Desigur, îmbrățișarea fără rezerve a seducției reificate nu este lipsită de consecințe: odată intrat în posesia avuțiilor, "nenorocitul îndrăzneț, perpelindu-se ca un câine încăierat de viespi și râzând smintit în fericirea lui drăcească, venea de-a rostogolul către iaz și oticnea în el". Accesul de demență suicidară semnează biletul către Infern; locul blestemat este, ca în prozele lui Lovecraft, poarta de acces către tărâmul de dincolo: "Iazul și moara lui Călifar erau o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
intactă și neclintită pe perete, dar mâna n-a dat peste pânză înlăuntrul ramei a pipăit numai peretele gol și aspru". Începe, astfel, un joc tenebros, în care ludicul pare a fi doar anticamera nebuniei perceptive: "Am sărit să prind drăceștile lumini și luminile au săltat alături. Ochii, de prinși acum cu întunericul, deslușeau și-un veșmânt alb, lipindu-se de zid, făcându-mi față. Încă o dată m-am repezit, și încă o dată mi-a scăpat". Cursa continuă, într-o sarabandă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
teroare, ci nerăbdarea trupului lui întreg, mistuirea lui delirantă în așteptarea marii dezmierdări. Carnea lui se risipea înnebunită, căci voluptatea îl sugruma, îl umilea. Gura Christinei avea gustul fructelor din vis, gustul tuturor bețiilor neîngăduite, blestemate. Nici în cele mai drăcești închipuiri de dragoste nu picurase atâta otravă, atâta rouă". La un moment dat, mâna amantului descoperă cu teroare rana strigoiului, "singurul loc cald (subl. în text) pe trupul nefiresc al Christinei". Doina Ruști are dreptate: "Vederea sângelui înspăimântă, căci rostul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mari, Ion Măgură, Umbra), Artur Gorovei (amintiri), Radu Rosetti (Povestea țigăncii, O vizită la Cuhnia), Ion Paul (Florică ceterașul), Romulus Cioflec (Domnul Ghiță, Copaci bătrâni), N. N. Beldiceanu (Puiul, Barcagiul, La o manevră, Fetița doctorului), I. C. Vissarion (O întâmplare veche, Isprăvi drăcești, Satul lui Sfântu Petre), E. Lovinescu (Pe drumurile Heladei, Homer travestit), Liviu Rebreanu (O strângere de mână), H. Sanielevici (Icoane fugare, În diligență), Eugen Todie (romanul O iubire) ș.a. Aici debutează Constanța Marino-Moscu (Natalița, Datorie), iar în 1913 se lansează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]