205 matches
-
Bogdan, în cafasul bisericii se mai păstra la începutul secolului al XX-lea o lumânare de ceară a breslei talpalarilor. Avariată în decursul timpului, biserica a fost refăcută în secolul al XVIII-lea , în jurul anului 1760. Edificiul avea acoperiș de draniță, care a fost înlocuit în 1797. Încă din vechime, a beneficiat de anumite danii și privilegii din partea domnitorilor. Aceste privilegii au fost confirmate și sporite prin hrisoave ale voievozilor Alexandru I Mavrocordat (în 1785), Alexandru Moruzi (la 6 august 1792
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
sub îndrumarea preotului Ioan Bucă și cu contribuția enoriașilor, s-a trecut la o altă renovare capitală și s-au înlocuit bârnele carbonizate de la baza de jos a pereților, s-au aplicat vertical dulapi de lemn de plop și apoi draniță de brad. S-a făcut subzidire sănătoasă, s-a inclus pridvorul deschis în interior, s-a înlocuit pardoseala tot cu scândură, s-a înlocuit total cupola interioară și șarpanta, de data aceasta în stilul moldovenesc cu poală evazată și turlă
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
deschis în interior, s-a înlocuit pardoseala tot cu scândură, s-a înlocuit total cupola interioară și șarpanta, de data aceasta în stilul moldovenesc cu poală evazată și turlă tot din lemn pe partea frontală și s-a acoperit cu draniță - cum a fost concepută inițial. Catapeteasma - care este un bun de patrimoniu, a fost restaurată de pictorița Ecaterina Ardeleanu - fiica satului, iar pe pereții interiori s-au aplicat icoane pe pânză și ramă ale aceleiași pictorițe. Lângă biserică s-a
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
evidențiată și activitatea unor parohieni. În timpul păstoririi preotului Nicolai Prodanciuc (1868-1900) s-a construit o casă parohială pe un teren cumpărat de la Paraschiva, văduva lui Vasile Tiță Corlățan, s-au efectuat reparații ale bisericii, s-au acoperit din nou cu draniță biserica și clopotnița (în 1880) și s-a înzestrat parohia cu mai multe terenuri (unele cumpărate și altele donate de credincioși). Parohul dr. Gheorghe Luția (1901-1933) s-a implicat puternic în viața comunității păstorite: După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
615 familii cu 2.551 credincioși. În anul 1947, preotul Nicolae Pentelescu a înființat corul mixt al Bisericii „Nașterea Maicii Domnului”. În timpul păstoririi preotului paroh Valerian Ghenghea (1947-1984) a fost tencuită și zugrăvită biserica parohială, a fost înlocuită învelitoarea din draniță cu una din tablă vopsită, a fost renovată catapeteasma și s-a realizat un gard nou în jurul bisericii. De asemenea, s-a început construcția unei clopotnițe și a unui praznicar, care au fost finalizate de succesorul său, preotul Vasile Greșanu
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
arsă. După trecerea bisericii în grija Primăriei (în 1865), autoritățile orașului Tecuci s-au implicat în realizarea unor importante lucrări de reparație. Lăcașul de cult a fost reparat în anii 1874 și 1882. În 1874 s-a înlocuit învelitoarea din draniță a acoperișului cu una din tablă, Primăria cheltuind 600 galbeni. Unele reparații urgente au fost efectuate în 1882, după un cutremur. Ca urmare a faptului că biserica "Sf. Gheorghe" era centrul spiritual al orașului, aici s-a oficiat la 6
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
perioada interbelică s-au efectuat lucrări de reparații radicale. Astfel, până în 1924, în timpul preotului iconom stavrofor Sava Popovici, s-au refăcut tencuielile interioare și exterioare, precum și dușumeaua de lemn, s-a curățat pictura catapetesmei și s-a reparat acoperișul de draniță, existent din 1907. Cu prilejul acelor lucrări de reparații, s-a descoperit și vechea pisanie, sub pardoseala bisericii, ea fiind prinsă în zidărie la locul cuvenit. În anul 1936 s-a repictat biserica în tehnica fresco de către un pictor anonim
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat. Acoperișul de draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă boltă "en berceau" (semicilindrică
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Ion și Gavril Horătău), desemnați drept ctitori. Lăcașul de cult a fost resfințit în anul 1796 de către arhiereul Anania Atonitul. O nouă serie de lucrări de reparații au avut loc în perioada 1854-1860, cu această ocazie fiind reînnoit acoperișul din draniță și înlocuită catapeteasma. Rolul bisericuței de lemn a decăzut după construirea între anii 1929-1939 în centrul satului a unei biserici de piatră, cu același hram. Între anii 1972-1973, biserica-monument istoric a fost restaurată la inițiativa mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
în sistemul „cheotoare cu dublu zăvor”. Ea are un soclu de piatră de carieră, pe care se sprijină două tălpi masive de stejar. Edificiul este înconjurat pe exterior de un brâu de lemn în formă de torsadă. Acoperișul este din draniță, bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, racordându-se cu învelitoarea pridvorului. Cosoroaba se sprijină pe console largi, cu tăieturi. Monumentul are plan dreptunghiular, de tip navă, cu absida altarului pentagonală decroșată, contraabsidă de aceeași formă și pridvor
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
O primă reparație s-a efectuat în anul 1864. Cu timpul, starea bisericii a început să se deterioreze, după cum remarca cineva în anul 1909. Biserica a suferit o reparație radicală în anul 1925, când i s-a refăcut acoperișul din draniță. În anul 1927 a fost vopsită în interior, păstrându-se intactă pictura altarului. Biserica a fost reparată în anul 1957 de către Comisia Monumentelor Istorice. Cu acel prilej, pereții din bârne ai bisericii au fost placați cu scânduri vopsite cu albastru
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
Iordăchescu. Nu se cunosc date despre reparațiile făcute în primii 250 ani, până în anii '70 ai secolului al XIX-lea. În anul 1877 s-au tăbănuit pereții exteriori cu scândură. În 1888 biserica a fost acoperită cu tablă (înainte fusese draniță). În anul 1909 s-a adăugat un pridvor pe latura de sud a pronaosului, pe o structură de stâlpi de stejar, căptușit cu scânduri. În 1932 s-a reparat acoperișul, punându-se o învelitoare din tablă zincată. În timpul preotului paroh
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
argint (1851), un potir (1859) și un policandru (donat de Gavrilă Pavă în 1876). este construită din bârne de brad cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe tălpi de stejar. Edificiul are un acoperiș din draniță. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși; una în în peretele sudic al pridvorului și a doua în peretele sudic al
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
ulterior cimitirul satului. Primul preot cunoscut la Bilca este Dimitrie Bunceac (scris Bunczak în analele Episcopiei Bucovinei); el a scris egumenului Putnei, Lavrentie Chirilescu, la 4 martie 1827, pentru a-l ruga să-i împrumute o mie de cuie de draniță, altfel se temea că o să-i plece meșterii și să nu-i mai poată aduna până în toamnă. El păstorea și în 1843, când satul avea 1.822 locuitori. După construirea unei biserici de zid în satul Bilca, între anii 1868-1877
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
cel de "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Mutarea bisericii a determinat efectuarea unor modificări constructive și anume: În anul 1933 bisericii i s-a adăugat un pridvor din scânduri pe latura de sud-vest. În 1948 s-a înlocuit acoperișul de draniță cu unul din tablă și s-a construit cafasul (balconul) din pronaos. În apropiere de biserică se găsește turnul clopotniță din lemn, ce inițial se afla deasupra pronaosului, fiind parte integrantă din corpul bisericii. După Revoluția din decembrie 1989, în
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. este construită în totalitate din bârne de stejar, încheiate în „coadă de rândunică”. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea verde deschis. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are formă dreptunghiulară (17.70x8.00 metri), cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Brusturi aflată în județul Neamț. Cronica parohiei atestă anul 1792 ca an al construcției, acest an fiind săpat pe rama ușii de intrare în pronaos. După alte surse, biserica ar fi fost construită în anul 1785. Inițial era acoperită cu draniță. După Primul Război Mondial, o parte dintre locuitorii din satul Bosanci au cumpărat terenurile pe care se află actualul sat Cumpărătura de la proprietarul lor, prințul Mihail Sturdza (1886-1980), politician și ministru de externe (14 septembrie 1940 - 26 ianuarie 1941). După
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
poligonal și pridvor deschis pe latura de sud-vest, ulterior închis cu scânduri. Ea a fost construită din lemn de brad, pereții săi fiind placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Acoperișul bisericii este cu pantă înaltă, învelitoarea fiind inițial din draniță, iar în prezent din tablă. Biserica este de dimensiuni mici, având interiorul împărțit în patru încăperi: o mică tindă la intrare, pronaos, naos și altar. Cu excepția pridvorului care are tavan, celelalte încăperi sunt acoperite cu o boltă unică. Pridvorul are
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
închis pe latura de sud-vest a bisericii. Lăcașul de cult a fost tencuit în interior în 1947. La reparațiile din 1958 s-a consolidat peretele nordic, s-a refăcut bolta naosului și s-a înlocuit acoperișul cu o învelitoare din draniță. În secolul al XX-lea, pereții exteriori ai bisericii au fost tencuiți și văruiți în culoarea albă. În curtea bisericii se intră pe sub un turn clopotniță din lemn construit în anul 1927 cu cheltuiala lui Vasile și Maria Trofin și
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
și la același nivel calitativ cu a celorlalte, din satele vecine. Cea mai veche biserică cunoscută a fost descrisă minimal în anul 1751, cu ocazia vizitei canonice a epicopului de Muncaci, Manuel Mihail Olsavszky. Biserică era de lemn, acoperită cu dranița, avea turn cu un clopot și era prevăzută cu icoane și toate cele necesare cultului. Din notele vizitației aflăm că ar fi fost binecuvântata de episcopul Maramureșului Dositei Teodorovici (1718-1733) iar antimisul era sfințit de episcopul de Muncaci Ghenadie Bizanczy
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
accesibil, datorită drumului aproape impracticabil, este supus dezafectării, populația fiind într-o continuă scădere. Biserica, aflată în stare de ruină, necesită reparații urgente, altfel este amenințată cu dispariția. Lucrări de „reparații” au început prin demontarea turnului și înlăturarea învelitorii de draniță foarte deteriorată. Ele au rămas „în coadă de pește”. Este a două iarnă prin care biserica trece fără acoperiș. Supusă intemperiilor, valoroasa pictură interioară a fost distrusă aproape în totalitate. Biserica din Budești plânge în tăcere și nimeni din cei
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
primăvara anului 1918 de autoritățile militare austriece pentru a folosi bronzul la fabricarea de tunuri. a fost restaurată în mai multe rânduri. Ansamblul bisericesc a fost restaurat între anii 1972-1974, cu acest prilej amplasându-se pe acoperiș o învelitoare din draniță cu solzi tăiați în două flori (1974). O nouă serie de lucrări s-au făcut în 1997, când s-a înlocuit acoperișul cu unul din draniță cu solzi tăiați în trei flori, iar casa străjeriței a devenit muzeu. În 1997
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
restaurat între anii 1972-1974, cu acest prilej amplasându-se pe acoperiș o învelitoare din draniță cu solzi tăiați în două flori (1974). O nouă serie de lucrări s-au făcut în 1997, când s-a înlocuit acoperișul cu unul din draniță cu solzi tăiați în trei flori, iar casa străjeriței a devenit muzeu. În 1997, biserica de lemn din Colacu a fost resfințită de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. În curtea bisericii de lemn se află câteva pietre de
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
mâna mitropolitului Grigorie în anul 7053 (=1545) luna iulie 20"". În decursul timpului, edificiul a suferit modificări majore și i s-a adăugat o turlă. Hramul bisericii a fost schimbat, astăzi fiind Sf. Dumitru. Inițial, biserica a fost acoperită cu draniță. În anul 1897 a fost montat un acoperiș nou confecționat din tablă. În anul 1936, Secția Regională din Cernăuți a Comisiunii Monumentelor Istorice refuza acordarea autorizației de a înzestra pereții exteriori și interiori ai bisericii din Zaharești cu picturi, deoarece
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
drept, naosul are o boltă octogonală de dimensiuni mari, iar altarul o boltă octogonală de dimensiuni mai mici. Pronaosul este separat de naos prin intermediul a doi stâlpi masivi adosați pereților laterali, ce susțin o grindă orizontală. Inițial acoperită cu șindrilă (draniță), biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul este în patru ape, cu proeminențe peste absidele naosului și peste pridvor.
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]