205 matches
-
clacă. Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
al părinților, Vasile a lui Archip a lui Gheorghe. Acesta în fiecare primăvară aduna oile de la majoritatea sătenilor, la stâna lui din Horaiț. Era o așezare de vară, ca o colibă mare, făcută din scânduri de brad și acoperită cu draniță (șindrilă). Înăuntru erau pirostrii (un cerc de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc, crăcană). Mai erau niște polițe, o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care se întindea rogojini sau pânză groasă. Păcurarul stătea pe un jiț vechi, în față-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
față-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu păcură și cu cea rămasă a dat gardul de la ogradă. Îmi plăcea să-i
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu păcură și cu cea rămasă a dat gardul de la ogradă. Îmi plăcea să-i privesc. Arătau ca doi "Scaraoțchi". Numai coarnele le lipseau. Erau negri din creștet până-n tălpi. Aveau haine (salopete) anumite pentru asemenea treabă. Își făceau munca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-i privesc. Arătau ca doi "Scaraoțchi". Numai coarnele le lipseau. Erau negri din creștet până-n tălpi. Aveau haine (salopete) anumite pentru asemenea treabă. Își făceau munca și erau plătiți pe măsură. Deoarece toate casele erau din lemn și acoperite cu draniță, păcurarul devenise un negustor foarte mult așteptat și la Costișa. De fapt, el avea și comenzi, pentru anumiți gospodari, care-și ridicau case noi sau le renovau pe cele vechi. Pe ulițele satului se auzeau mereu. "Vând păcură!", "Vând păcură
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și reci, oamenii de la munte își strâng întăi puțintica roadă de porumb, cartoafe și fasole. Adună fructe sălbatice, adună râșcovii pe care-i murează, hribi pe care-i taie și-i usucă, fac cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ulei și nici un hir de zahăr”. Anul trecut a bătut gheața peste satul ei. Cel ce a venit să constate stricăciunile a scris în acte nu ce-a văzut, ci „după placul său”. Bătrînei, al cărei acoperiș era din draniță, i-a fixat suma de 160 de lei; altora, al căror acoperiș era din tablă, tare, sume de o mie și cinci sute de lei. „Le-ai făcut și ’mneata după cum ți-au pus în geantă”, i-a zis ea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a îmbolnăvit în scurt timp. Asta s-a întâmplat pe 13 spre 14 septembrie 1942. Spre Ziua Crucii. Din mila lui Dumnezeu a fost ajutată de Biserică din sat și din satul vecin, Cișmea. Cu ajutorul primit a acoperit casă cu dranița și a făcut și o fântână în curte. După câțiva ani mama a plecat la Domnul. Am ramas patru copii. Eu abia împlinisem șase ani. Mare jale și durere a fost la înmormântarea ei. Că era tânără. Avea 34 de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
lui V.S.Iftime o chema Ancuța și era fata lui Ion A Roșcăi. Era o fimee blondă foarte harnică dar și lumeață. Pe atunci purtau femeile catrință și cu ciubote cu tureatcă 4 răsfrântă. Pe la nunți ea chiuia să sară dranița de pe casă și bătea din pinteni ca un sergent de la cavalerie. Îi plăcea și să facă treabă, dar și să joace și să chiue, de mama focului. Mare lucru de nu samăn eu ei. Oamenii îi ziceau lui Vasile Sofroni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
un stup cu 5 rame și lucrat foarte bine, care stup îl am și acum, dar în timpul refugiului, 1944-1945 un om ticălos, hoț și mare spurcăciune, i-a stricat acoperișul luându-i scândurile. Dar l-am acoperit din nou cu dranița; și în primăvara lui 1908, am comandat de la Pepiniera prințu Barbu Știrbei, 30 de varietăți de măr și 15 de păr. Și m-a costat plata lor 60 de lei. Și nu aveam bani și am împrumutat de la Haim a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în satul nostru 17 reviste și foi, în 87 de exemplare. Și dacă pământul nostru nu a fost așa de bun, prin munca noastră l-am făcut bun. Toți avem case ridicate din lemn de brad și acoperite cu șindrilă (draniță). Apoi șuri de cele mari cum au nemții în Bucovina, sub care ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Topârceanu; 23 putinică cu capac, pentru păstrarea brânzei; 24 trăsură ușoară cu două sau patru roți; 25 a ghivosî, a presa cu picioarele un obiect, ființă etc cu picioarele; 26 traistă, săculeț; 27 a pune șițe de brad (scânduri subțiri, dranițe); 28 La un sanatoriu; 29 loc unde se depozitează porumbul; șopron, șură; 30 Evenimentele din România anului 1907 nu au avut un caracter revoluționar; 31 autografia-procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială; 32 a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de cauză, în procesul cu Ileana, primind copilul în îngrijire. Constantin avea 12 ani și tatăl său grijuliu caută o căsuță potrivită. O găsește în mahalaua Țicău și se mută în bojdeuca ăașa îi spunea povestitorul) de vălătuci, acoperită cu draniță. Ca gospodină, o aduce pe Tinca Vartic, o fată țiitoare, cu care va trăi toată viața, fără să se căsătorească legitim. 1875 Moment decisiv în viața humuleșteanului stabilit în Țicău: îl cunoaște pe Mihail Eminescu, pe atunci revizor școlar la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
aici de sus, din poieniță, privesc în vale, în jos, către sat. Văd la poalele muntelui întreaga vatră a satului. În bogăția nuanțelor pe care le stăpânesc, văd cele mai deslușite detalii ale caselor, gospodării de munte, case acoperite cu draniță sau țigle, văruite în di ferite culori care de care mai interesante. Undeăi casa noastră ? mă întreb și caut s-o identific, s-o văd cum arată din vârf de munte. Iată, pădure numai pădure, cât văd cu ochii, cine
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de la locul unde m-am aciuat casa părinților, casa noastră. O știu așezată doar la circa 100 de metri de calea ferată. Mă uit atent, văd școala din sat, clădirea bisericii, cimitirul, casele vecinilor și undeva, aproapeăaproape, casa acoperită cu draniță, casa noastră, cu grajd mare, construit sub forma literei L, și în hotar cu ulița, zăresc și o căsuță, anexă la grajd. În peisajul satului se desprinde maiestos și gârla satului, care trece doar la câțiva pași de casa noastră
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
calea ferată, că avea avantajul încă de pe atunci să fie iluminat electric, că minerii aveau case frumoase care asigurau aceeași înfățișare și satului. Într-adevăr, casele, le știam și eu, erau frumo ase, viu colorate, acoperite cu țiglă, altele cu draniță, încât aveai impresia că oamenii de aici trăiesc foarte bine. Dar în realitate nu era așa. Ei, ca mai toată populația Moldovei, dar îndeosebi cei de la sate, înotaseră în mari nevoi de care era dificil să scapi, deși se scurseseră
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pierdut, că tata acumulase și mari datorii. Dar cum ploaia se potolise iar furtuna trecuse, o și văd pe mama căămi face semn și-mi spune să mă urc repede în podul casei, să văd dacă oalele așezate acolo unde dranița de pe acoperiș putrezise nu se umpluse cu apă, să le deșert într-o căldare pe care deja mi o pregătise, pentru ca în ele să se adune alta. Că așa este după ploaie, ea nu mai curge de sus, dar vine
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
se adune alta. Că așa este după ploaie, ea nu mai curge de sus, dar vine de pe acoperiș și din pomii care se lasă deasupra casei, în casă... Avea mama și alte griji, nu doar apa care se prelingea din draniță, din crăpăturile ei. Avea și de achitat impozitele că ajunseseră la soroc. Iar perceptorul nu aștepta pe cel sărac sau pe mijlociul din ei, a stfel a fost, așa a rămas. Punea sechestru, venea și ridica bunurile din casă, făcea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
acasă, și, ocupată până peste cap să găsească și să pregătească ceva să mâncăm la ora de seară. Ce să-i răspund, nici nu îndrăzneam să-i spun adevărul. Știam că mama avea în gânduri casa bătrânească, căreia acoperișul din draniță în unel e locuri îi era putrezit și începuse să plouă din ce în ce mai liber. Tot mai des mă urcam în podul casei și puneam câte o oală acolo unde picura ploaia, să nu pătrundă la noi, în așternut. E drept, mama
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mai viu și apele mai răcoritoare, apoi și locuitorii erau parcă mai altfel decât cei de pe la șesuri; erau mai nalți, mai bine făcuți, mai sănătoși, mai cuprinși. Aveau fiecare coșere încăpătoare, vite în ocol, case curate, bine văruite, acoperite cu draniță 182 și împrejmuite cu grădini pline de pomi roditori. De câte ori treceam prin sate, toți cânii întărtați 183 de veselia noastră gălăgioasă ne ieșeau înainte și ne făceau alai, iar copiii se uitau al noi cu ochi mari plini de mierare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia lor în Moldova, avem mărturii scrise, din care trebuie să înțelegem că nu casa, valoarea ei, constituia un impediment pentru plecarea în bejenie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau putea rămâne în culoarea lemnului care se înnegrea de vreme. Din argea (partea de susă a casei, cu acoperișul) făceau parte căpriorii, de o parte și de alta, peste care se aplicau lețurile în care se prindea cu cuie dranița, scândură dacă se punea tablă, rigle dacă se folosea țigla. La casele vechi răzășești făcute din bârne, prinderea se făcea cu cuie de lemn (casa bătrânească a lui Emil Boghiu, alte case din Fruntești, Stoleru, Ciuchi, Bârgâoanu, Oprișan). Capetele vizibile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a Îmbolnăvit În scurt timp. Asta s-a Întâmplat pe 13 spre 14 septembrie 1942. Spre Ziua Crucii. Din mila lui Dumnezeu a fost ajutată de Biserica din sat și din satul vecin, Cișmea. Cu ajutorul primit a acoperit casa cu draniță și a făcut și o fântână În curte. După câțiva ani mama a plecat la Domnul. Am rămas patru copii. Eu abia Împlinisem șase ani. Mare jale și durere a fost la Înmormântarea ei. Că era tânără. Avea 34 de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]