665 matches
-
o stare patriarhală, idilică, fără stăpâni și supuși. Este o concepție romantică, în afara realității istorice. Astfel, documentul Diploma cavalerilor ioaniți (1247) vorbește despre acei "majores terrae" (mai marii pământului), adică aristocrația boierii, care beneficiau de o serie de privilegii. Funcțiile (dregătoriile) au apărut după întemeiere, dar boierimea, ca o categorie socială distinctă, exista (dăinuia) încă înainte de apariția statului medieval și provenea din acei fruntași ai cnezatelor și voievodatelor, formațiuni prestatale, și era alcătuită din proprietarii de pământ, slavi la origini, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării (secolele. VI-IX), iar o altă parte după creștinarea bulgarilor, în a doua jumătate a secolului al IX-lea. În sfârșit, a treia parte a cuvintelor slave au intrat odată cu întemeierea statelor românești, în secolele XIII-XIV, în legătură cu organizarea și dregătoriile medievale. Elementele vechi slave au pătruns în limba română, în secolele VI-XI, în timpul conviețuirii cu ei. Numărul lor este foarte însemnat și privește, ca și cuvintele latine, toate laturile vieții omenești, în unele domenii mai multe, în altele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sibilui urmau să plătească vistieriei regale, 500 de mărci de argint anual și să trimită 50 de luptători în oastea regelui, iar în afara țării, dacă oastea era comandată de rege, 100 de ostași. Oaspeții sași puteau să-și aleagă singuri dregătorii locali, iar regele numea un comite în fruntea provinciei lor, erau liberi să-și aleagă preoții și le plăteau decima. Ei puteau circula liber cu mărfurile lor în regat, aveau dreptul să exploateze anual sarea (de trei ori câte opt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atribuțiile delegate de rege, iar teritoriul acesta a devenit un "fundus regius" (pământ crăiesc), prevăzut cu autonomie teritorial-etnică, dependent de regalitate prin comitele numit de rege. Privilegiul lui Andrei II a acordat comunității săsești dreptul de a-și alege liber dregătorii dintre membrii ei, fără imixtiunea comiților de Sibiu și cu excluderea explicită a venalității acestora. Singurele instanțe superioare cărora le erau supuși sașii erau regele și comitele de Sibiu. Procesele sașilor erau judecate de propriile lor instanțe. Autonomia sașilor era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
studiile la Școala Domnească din Iași. Inteligent, sociabil și dornic de afirmare, se impune repede ca unul dintre cei mai instruiți tineri din protipendada Moldovei; stăpânește limbile greacă, franceză, turcă și slavonă și este solicitat de timpuriu în câteva importante dregătorii. La vârsta de 28 de ani era ispravnic de Tecuci, între 1814 și 1818 vornic de aprozi și vornic de politie la Iași, între 1823 și 1827 era al doilea răspunzător de vistierie și conducea Departamentul Afacerilor Străine, iar între
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
activitățile benefice pentru toți, să asigure judecăți drepte, să nu impună impozite împovărătoare etc. În Occident școli, spitale, așezăminte pentru cei săraci. La noi erau practici dintre cele mai cumplite, cum ar fi aceea a vânzării în cascadă a diferitelor dregătorii. Cel care ajungea să plătească în ultimă instanță toate averile strânse de fiecare din cei implicați fiind tot cei săraci. O astfel de practică " Nelegiuită și vrednică este de blesteme, căci aceasta ne-au învrăjbit, această stă împotriva unirii, împotriva
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
concepția lui Carol al XII-lea, pentru faptul că a refuzat să trădeze legăturile pe care le avea domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, cu rușii, pe care domnul Moldovei le cunoștea, și încă foarte bine, ca unul ce îndeplinise importanta dregătorie de mare dragoman al Porții Otomane. Reticența domnului Moldovei s-a datorat, însă, temerii, foarte reală, de altfel, că declanșarea unui război turco-rus i-ar fi pus, în mod inevitabil, în pericol stabilitatea propriei sale domnii. Calculul, deși a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Ion Ionașcu 8. Domnii, după o regulă aproape fără excepție, de-a lungul secolului al XVIII-lea, redistribuie anual demnitățile majore printr-o rotație care depășește rareori limita cercului închis al marilor familii românești și grecești. Numărul beneficiarilor unor dregătorii de curte întrece cu mult pe acel al membrilor divanului, iar dintre aceștia, la rândul lor, numai o minoritate au calitatea de a influența direct deciziile politice. Prin urmare, deși densitatea nobiliară în Principate (cca 1,6% • Bela Borsi-Kalman, Hungarian
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
neobosit inventivă, cu care reprezentanții domnului știau să dobândească bunăvoința protectorilor turci prin mijloace ca spionajul, mituirea și propaganda. „Toată Poarta s-a pornit pe cerut“, această exclamație este confirmată la fiecare pagină de lista darurilor pretinse cu insolență de dregătorii otomani, mari și mici: blănuri, giuvaeruri, ceasuri și, la un moment dat, chiar „două-trei roabe frumoase“13. Denunțurile și zvonurile se acumulează frenetic, atât cu privire la situația din țară, cât și despre evenimentele, oricât de neînsemnate, din Fanar. În Țara Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
30. Lipsesc aproape cu desăvârșire - aprecia Alexis Nour - oamenii de acțiune, elementele intelectuale locale care să se ocupe de cultivarea limbii și culturii române, de dezvoltarea sentimentului național în categoriile largi ale populației. „Nu avem nici o școală, cerc, societate, teatru, dregătorie cu limba noastră, cu semnele traiului nostru național. Și cu toate acestea, simptomele numeroase sus arătate, care ar fi foarte neînsemnate pentru o mână de oameni de vreo 100 de mii, au cea mai mare importanță în implicarea lor la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
M. Kogălniceanu în 1846. Lucrarea este împărțită în capitole conținând orânduiala noii domnii, a boieriilor, a mucarerului, ceremoniile de Crăciun, de Anul Nou (noile și vechile obiceiuri), de Paști, de Sf. Gheorghe, protocolul primirilor la domn sau al numirilor în dregătoriile importante. Secțiunea referitoare la instalarea și domnia lui Grigore Callimachi și la vizita făcută de Hamza pașa la Iași constituie o cronică amănunțită, scrisă cu talent narativ și descriptiv. Se dau multe amănunte pitorești, totul într-un stil precis, sistematic
GHEORGACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
dascăli reputați ai vremii, precum Lambru Fotiade, Șt. Comita, Constantin Vardalah. Urmând cursurile Academiei Domnești din București, își formează o solidă cultură clasică. O sumedenie de îndeletniciri aveau să-l absoarbă, după absolvire. E mare vornic, după ce deținuse pe rând dregătoriile de mare stolnic și mare logofăt. În 1829 intră în Divanul Săvârșitor al Regulamentului Organic, iar după doi ani face parte din Obșteasca Extraordinară Adunare pentru revizuirea Regulamentului Organic. Cam tot de pe atunci este mare logofăt al Dreptății. În 1838
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
relațiile domnilor pământeni și fanarioți, abilitatea în mișcări a lui Nicolae Suțu, înscrierea cu toată ființa sa în viața Moldovei, ca țară de adopțiune prin căsătorie, ca om al progresului, orientând învățământul spre discipline pozitive și tehnice. Deținător de înalte dregătorii pe lângă Mihail Sturza și Grigore Alexandru Ghica, apreciat de marile puteri vecine, care nu se arătau dispuse a pierde din ochi politica Moldovei și a Țărilor Românești, a înțeles sensul profund al modernizării, a însușit-o în toată activitatea lui
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
acesta poate, în viața de aici, să te copleșească cu mari favoruri. Dar bunurile acestea sunt pământești și supuse pieirii. Și apoi, câți dintre cei care au primit de la ei onoruri și daruri, care au fost ridicați la ranguri și dregătorii, nu au sfârșit punându‑se, din vina lor, în primejdii, fie au fost atrași la uneltiri, fie au fost omorâți din pricina prieteniei regelui. Ce folos le‑a adus lor prietenia regelui? Departe de a fi fost îndestulați de darurile primite
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
prin intermediul demonilor, fie prin oameni, zicând: „Un rege mare s‑a născut pe pământ. Veniți toți să vă închinați lui! Veniți toți să vă minunați de forța și puterea lui! El vă va da pâine și vin, bogății mari și dregătorii înalte. Căci voii sale se supun marea și pământul. Veniți toți în jurul lui!”. Și atunci, împinși de foame, toți vor alerga și se vor prosterna în fața lui, iar el le va pune un semn pe mâna dreaptă și pe frunte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Matei Basarab - mare paharnic (după ce fusese postelnic al doilea și clucer al doilea). Constantin Șerban, care „foarte îl iubea” - ne previne Letopisețul Cantacuzinesc - pe Hrizea, l-a făcut, în 1654, mare spătar, dar în anul următor i-a luat această dregătorie (poate de aici - zic istoricii - s-a născut dușmănia arătată apoi de Hrizea), dându-i iar rangul de mare paharnic. Să fi aflat Voievodul că șeful oștirii sale, asemănându-se „Iudei, care era lui Dumnezeu mai credincios dentâi și întingea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
politică a unui adversar abia anihilat (Paul de Alep ne spune că Gheorghe Ștefan, care, victorios, i-a ucis și pe nepoții lui Vasile Lupu, „a scos din cetate pe doamna și pe fiii ei și pe toți boierii și dregătorii. După ce a jurat [că îi va lăsa în viață], [noul domn] și-a încălcat jurământul; a ucis pe cei mai mulți din ei și a ținut pe doamnă și pe copiii ei închiși într-un sat, pe care l-a înconjurat cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a trebuit să facă față unui complot al boierilor numai în parte apropiați Mihneștilor, care rămăseseră în țară, de Paști executând pe neașteptate trei fruntași ai sfatului domnesc: marele vornic Mihăilă, pe care îl ridicase el însuși la o înaltă dregătorie, marele ban Dobromir din Runcu și Gonțea mare paharnic, ultimii doi cu o vechime de 15 ani în dregătoriile lor” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 294.). 58. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 74-75. 59. Ibidem, p. 55. 60. Ibidem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Paști executând pe neașteptate trei fruntași ai sfatului domnesc: marele vornic Mihăilă, pe care îl ridicase el însuși la o înaltă dregătorie, marele ban Dobromir din Runcu și Gonțea mare paharnic, ultimii doi cu o vechime de 15 ani în dregătoriile lor” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 294.). 58. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 74-75. 59. Ibidem, p. 55. 60. Ibidem, pp. 97-98. 61. Ibidem, pp. 101-102. 62. Ibidem, p. 87. 63. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 534-535. 64
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
patru ori). Scenariul „spectacolului” funebru era, însă, valabil și pentru înhumările celor cărora li se întâmpla să moară în scaun” și aveau și soții în preajma lor. Dimitrie Cantemir spune că așteptarea de după expiere durează „până ce se adună la Iași, toți dregătorii, boierii, episcopii, arhimandriții și stareții tuturor mănăstirilor, călugării chiar, măcar aceia care sunt vestiți prin sfinția vieții lor, și preoții cei mai de frunte” (poate mai mult de trei zile), precizând că trupul neânsuflețit (după ce, dacă este vară, a fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
curtea domnească. Și l-au ținut trei zile, păn’ l-au grijit...”. „Grijirea” aceasta era de tip complex: veghe (lângă Voievodul „îmbrăcat cu veșmintele domnești și împodobit cu însemnele sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și noaptea” - De la Croix), plânsete și bocete (Doamna văduvă, soțiile boierilor - la care călătorii străini au observat o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Buzăului], culcându-l la pământ, făcându-i câteva răni în cap, călcându-l în picioare; în sfârșit, i-a scos patru dinți și l-a lăsat așa, ca mort, în șiroaie de sânge), pe marii boieri, care „și-au lepădat dregătoriile” și l-au reclamat (lucrurile se petreceau prin anul 1611, când pe tronul Moldovei se afla Constantin, fiul lui Ieremia Movilă) Doamnei Elisabeta: „Ca să vezi și tu, Doamnă, ce face fratele tău, lucru ce mai înainte nici cei mai tirani
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un dar de nuntă superb: un taler de aur cu chipul Sfântului Nicolae, bijuterie ce a stârnit lungi discuții între istorici și numismați (unii l-au crezut monedă) - i-a fost lui Ștefan Tomșa al II-lea mare armaș (primise dregătoria de la Ștefan Tomșa și a ajuns întâi mare vornic al țării-de-Sus și apoi prin 1621-1623, mare vornic al țării-de-Jos), îi aducea la îndeplinire poruncile de suprimare a inamicilor. îl las din nou pe Miron Costin să-l urmărească pe Nicoriță
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Anastasia (care, zic istoricii, îi moștenea calitățile), cu Gheorghe Duca, în timp ce acesta era mare vistier al soțului său, adică între 20 septembrie 1662 și 4 septembrie 1665 (de altfel, Dabija Vodă a fost cel care l-a înălțat în dregătorii pe grecul pripășit în Moldova 259. Voievodul, căruia îl plăcea să „bé vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal” și se milostivea de săracii din preajmă („Acest domnu avè obicei, când șidè la masă și vidè
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
descendenți ai unor înalți și influenți funcționari de la Poarta turcească („Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă a face a fiicăi Mării sale, doamnei Ilinca cu Scarlatache, cuconul lui Alexandru dragomanul cel mare împărătesc, cinstit-au întâi cu dregătorie pre acest cocon, făcându-l păharnic mare [...] Că nici coconul acesta nu cu proastă gătire de la tată-său venise, om mare la înpărăție fiind, știut și învățat foarte” - Radu Greceanu), beneficiari ai unor dote fabuloase, devenéau „personaje” în niște „spectacole
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]