37,362 matches
-
își înnoiește bucuria reunindu-se în jurul moaștelor mucenicilor; astfel, martiriul apare ca o bucurie pentru întreaga Biserică. Chipurile bunilor și biruitorilor mucenici, învrednicite de nimbul martiric, sunt și pentru noi, cei de astăzi, lumină călăuzitoare. Și în timpul nostru, problema mărturisirii dreptei credințe este una de actualitate. Sunt unii care se depărtează de la izvorul curat al Ortodoxiei și îmbrățișează diverse ideologii, pseudo-credințe, alții sunt prinși în mrejele relativismului sau sincretismului religios, iar alții cad pradă patimilor care îl despart pe om de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sunt prinși în mrejele relativismului sau sincretismului religios, iar alții cad pradă patimilor care îl despart pe om de Dumnezeu și se lasă biruiți de acestea încă de la primul atac demonic. De aceea, pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi, pentru noi toți. Să-i cinstim, așadar, cu multă cuviință pe martirii lui Hristos, care au pătimit, după pilda Fiului lui Dumnezeu, pentru ca lumea, eliberată de patimi, să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi, pentru noi toți. Să-i cinstim, așadar, cu multă cuviință pe martirii lui Hristos, care au pătimit, după pilda Fiului lui Dumnezeu, pentru ca lumea, eliberată de patimi, să fie dreaptă, și din inimă smerită să le adresăm cerere de rugăciune, zicându-le: Sfinților Mucenici, care bine v-ați nevoit și v-ați încununat, rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre! Definiția martiriului „Mucenicia este curățire de păcate însoțită de slavă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
filantropie și totodată cea mai blândă dintre pedepsele luate împotriva noastră. Începând de atunci, ca urmare a acestei filantropii a celor nelegiuiți, era cu totul imposibil să mai arăți mulțimea nenumărată a celor cărora li sa scos mai întâi ochiul drept cu sabia și după aceea li s-a ars cu focul ori li s-a paralizat piciorul stâng cu fierul înroșit, după care îi osândeau să lucreze în minele de aramă ale Țării, unde conta mai puțin munca ce trebuiau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Lăudatului Apostol Apollonius cel numit și Sakkeas, 24, în PSB, vol. 11, p. 99) „...cu cât erau mai apăsați creștinii, cu atât mai mult creștea și numărul lor și sângele martirilor hrănea din belșug pe atleții tot mai numeroși ai dreptei credințe, pentru că cei care urmau pilda înaintașilor intrau în luptă întăriți de pilda celor dintâi”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 164, I, în PSB, vol. 12, p. 356) „... îndurând pedepse de dragul credinței”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 195
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 525) Cinstirea martirilor „Ei înșiși vor fi înălțaȚi mai mult decât ar fi fost înălțaȚi dacă ar fi fost drepți, dar n-ar fi fost martiri. Căci pe drept cuvânt moartea prin martiriu este numită înălțare, după cum se vede din cuvintele: Dacă Mă voi înălța de pe pământ, îi voi trage pe toți la Mine (In. 12, 32). Să preamărim, deci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vi le-au trimis paznicii lor. Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu șovăiască; el e acel luptător nebiruit. Aceste oseminte le recunoaște Domnul, ele s-au luptat împreună cu sufletul fericitului. Ele și sufletul lui vor primi cununa la dreapta zi a răsplătirii lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 197, II, în PSB, vol. 12, p. 398) „Să strângem, așadar, sfintele moaște și să le ducem într-o clădire vrednică de ele și toată ziua s-o prăznuim cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu pensule, peneluri, ulei de terebentină, dizolvanți, tuburile și borcanele cu vopsele, perfect aliniate. Marcos, care cunoștea casa, s-a dus direct acolo, a ales un tub de albastru ultramarin, numărul 07, din armata de soldăței de plumb de pe partea dreaptă a mesei, s-a făcut că-l contemplă, apoi l-a pus pe partea stângă a mesei, printre peneluri și uleiul de terebentină. Jaime a reacționat imediat: - Ce poți să mă enervezi, frumosule! A luat tubul atât de repede c-
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
ori să privească pătrunzător la fața celui care vorbește, fiind precaut cu ceea ce el însuși afirmă. Mi s-a părut totuși atins de o oarecare reticență și neîncredere. Ca un fruct amar al vârstei și experienței. Ori ca un ochi drept al prudenței. Aș fi vrut să-i spun că de multe ori neîncrederea se transformă într-o platoșă ce mai mult îngreunează decât ocrotește, dar m-am gândit că probabil prea adesea, când unii îi sărutau tălpile, a trebuit să
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
Abia gust vinul. Nu iau din bucate,/ De parc-aș bănui c-ai pus otravă./ Vorbim de moarte. Cu intimitate." (Zburător); De la-nceputul lumii-ascunde/ O taină-n veci ținută,/ În care nimeni nu pătrunde./ Precum o surdo-mută." (Luna); "plopi foarte drepți/ lumânări până-n cer/ având frunzele-n formă de inimi/ în fibrilație..." (Împădurire). Dacă aici câte un cuvânt e plasat anapoda, tulburând platitudinea strofei în felul toporului aruncat în apă, în alte contexte se înșiră versuri înmărmuritoare, care dau întreaga măsură
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
în extrema cealaltă, un film care îți refuză orice satisfacție estetică epidermică, oderindu-ți un duș rece de sordid, cel puțin la nivel vizual: Whisky. Povestea se învîrte în jurul deținătorului unei fabrici de ciorapi, Jacobo (Andrés Pazos) și a mîinii lui drepte, Marta (Mirella Pascual), care se prefac căsătoriți pentru ca protagonistul să dea bine în ochii fratelui său, Herman (Jorge Bolani), mult mai realizat și venit în vizită. Merge păcăleala? Nu știi și oricum nu contează prea mult răspunsul. O peliculă atît
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
lui Munch. Ultima parte a expoziției este dedicată autoportretelor. Exemplele alese acoperă întreaga carieră a artistului. La început, un tânăr de 19 ani privește lumea cu o privire calmă, ușor sfidătoare, ușor suspicioasă. Cu doi înainte de moarte, o siluetă foarte dreaptă este încadrată de un pat, propriile tablouri aflate în fundal și un ceas uriaș care, lipsit de limbi, este deja în eternitate. Ciudat, pentru un artist cu asemenea putere de introspecție, autoportretele lui Munch alunecă destul de repede în banal și
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
despre pustietatea de pe Litoralul românesc, spun gurile rele. În aceste vremuri, dintr-un reportaj-știre tv aflăm că, la Sinaia, la "foc potolit și vânăt", domnul Dan Voiculescu, fierbe o mărgică într-o conservă faustiană pentru a obține aurul unei hotărâri drepte și cu frică de Dumnezeul încarnat în CNSAS. Mare caniculă! Pe Antena 3, dintr-un amplu reportaj tv, aflăm că domnul Mircea Geoană, în fruntea unei armate sub acoperire de vestimentație roșie, atacă reduta guvernamentală, în scop de dărâmare, cu
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
legi menite a proteja individul. Numai că drepturile omului nu privesc dreptatea omului, ci protecția lui în fața unor legi care îl pot distruge în numele rațiunii de stat sau al ordinii de drept. E o prejudecată să credem că legea este dreaptă și că în ea găsim ceva din natura echitabilă a convenției sociale. Justiția nu este o instanță impersonală și nepărtinitoare, dimpotrivă, ea este expresia unui act de partizanat politic. O lege, înainte de a deveni act juridic, adică act normativ menit
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
chiar aurul viu, noapte luminată, zi neostoită, univers fără limite. În egală măsură, este necuvânt, tremur de fericire, cântec (Romance d`amour), depărtare, topire, scoborâre în sine. Este icoană reală, superbă dropie de câmpie, căreia i se sărută talpa piciorului drept, a celui stâng, privirea tristă, zâmbetul de statuie fără formă de vis treaz. Un fel de survenire este poezia întru respect nețărmurit al promisiunilor, gând larg, geometrie fără contururi. Ea este sosire în prag de după-amiază, emoție sculptată, pian de
Înger cu aripi ascunse / Ioan Gâf-Deac [Corola-blog/BlogPost/94307_a_95599]
-
trupești (Icos 2). Sfânta Cuvioasă Parascheva sprijină pe cei bătrâni, miluiește pe cei săraci (Icos 3). Sfânta Cuvioasă Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, risipește furtunile, aduce mană roditoare și belșug (Icos 4). Sfânta Cuvioasă Parascheva păzește în suflete dreapta credință și cinstirea Sfintei Cruci (Icos 5). Sfânta Cuvioasă Parascheva ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube (Icos 6). Sfânta Cuvioasă Parascheva este mijlocitoarea celor ce au greșit, folositoarea celor asupriți, îndreptătoarea judecătorilor răi, scăparea celor judecați
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, întărire a slăbănogilor, stârpitoare a răutăților, izvorâtoare a milostivirii (Icos 7). Sfânta Cuvioasă Parascheva este invocată prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea monahilor, povățuitoarea obștii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihaștrilor, povățuitoare a dreptei credințe și surpătoare a eresurilor (Icos 8). Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9). Sfânta Cuvioasă Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
pentru cei întemnițați? Copiii erau învățați de profesorii lor că Eminescu a fost ateu, nu un căutător, nu un om care este străbătut de îndoieli, frământat de a găsi răspunsuri, așa cum se întâmplă cu mulți până își găsesc calea cea dreaptă spre Dumnezeu. După ce trecuse prin toate treptele cunoașterii, nefiind străin de marile religii ale lumii, inclusiv cea indiană care promovează credința în metempsihoză, în migrarea eternă a sufletelor până la desăvârșire, după ce suferise ca un orfan de dumnezeu considerându-se “Bolnav
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
Bogdan Alexandru Stănescu Prolog Marelui canadian Nu-mi vorbi mie de Halicarnas, le-am văzut pe toate Cu spatele drept la Hellespont, mâinile întinse în lături, palma spre cer Am ascultat țipetele de șacal al nopții Vara mă retrag la Bodrum, a suspinat tânăra turcoaică, descheindu-și cămașa de zale Acolo părinții mei au o fermă de guave, așa că Nu
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
Să tăiem luna cu ea, straniu hanger. Eram tineri și frumoși cu lumea nefrântă. Scriam cu lumină pe aripile îngerilor. Desenam zulufii norilor pe mări transparente Ridicând freamăt de inimi și-o apă mai sfântă. Eram tineri și zvelți și drepți în răcoare. Vremi învechite nu mai mișcau. Deveneam statui de duh tânăr și sare. Virginitatea și cerul ardeau. N-AM ȘTIUT pe talgere ruginite în sunet luna picură prin cornul de melc se-aud în fântână îngeri căzând și eu
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
m-am uitat de mult la pământ. Dau acolo și de o biată râmă - un poet profund și dedat cu gustul simbolurilor ar putea spune că ține pentru o clipă în palmă tainele Universului, Orbirea și Lumina, Târâtul și Mersul Drept, în picioare, Umilința, Delăsarea și totuși utila Perseverență de a te strădui să exiști, fie și în vecinătatea neagră a cârtițelor, a larvelor, a câtorva rădăcini. Într-o Mare Zi, glasul Domnului Se va auzi, poate, și până aici. Deocamdată
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
piezișe din coada ochiului despre care olena i-a spus că „așa vezi tu stafiile și vrăjitoarele”. abia deslușit prin gelatina verzuie lucheni ascute acum pila dându-i o formă triunghiulară și tăiș de brici. o ascunde apoi în mâneca dreaptă a hainei. încă un vis (achilleion) păsări și greci. smulg fiecare în cârdășie până la sânge din zestrea călătoriei. mi-am tatuat o ancoră albastră pe umăr. a văzut-o. l-a umplut de dezgust. cum să stai dreaptă în loja
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
în mâneca dreaptă a hainei. încă un vis (achilleion) păsări și greci. smulg fiecare în cârdășie până la sânge din zestrea călătoriei. mi-am tatuat o ancoră albastră pe umăr. a văzut-o. l-a umplut de dezgust. cum să stai dreaptă în loja imperială când marea îți murmură cu limbă de moarte în urechea ușor aplecată spre umărul stâng. cum să cobori în fugă treptele capucinilor „ca un înger negru care trebuie să-și apere paradisul” - zice christomanos - și să-ți
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
la masă între cele două fiice numai ale lui. bastardele. surorile jumătate cum le numește gackel când nu ne aude nimeni seara înainte de culcare. praful îmi umple nările. aerul fierbinte tremură în falduri albastre dinspre marea ascunsă undeva departe. stau dreaptă în carul de luptă. șuvițe de piele împletite cu ghinturi plesnesc sacadat crupele cailor. dau ocol zidurilor cetății o dată și încă o dată și încă până când sunt atât de aproape încât aș putea să ating piciorușele gândacilor prinși în mortarul ce
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
foarte, foarte catolică Și foarte absolut de relativă Deocamdată. Grandomanie Cine sunt se naște în continuare. Ce am fost nici nu s-a terminat. Îmi bag nasul prin viață Fără celofan intermediar. Transfer materia cenușie de la emisfera stângă La emisfera dreaptă, Forfotesc de tsunami și presimțiri. Trupul meu are îngrozitor de mulți ochi Și prea puține brațe, Nimic nu este după cerința pieții. Clădesc lumini din umbre, Sunt eu, sunt eu, sunt eu Nerușinată ca în pat, Alimentez cu surcele focul bârfitorilor
Poezii by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Imaginative/4948_a_6273]