393 matches
-
aur. Publicul mergea să vadă la "Manej" minunile înaltei școli "spaniole"77 săvîrșite de călăreți în ținută asemănătoare cu a Cadrului negru de la Saumur 78, pe faimoșii cai de curse lipițani 79. Se știa că într-o remiză specială, un dric cu 12 cai, cu valtrapuri de doliu, așteptau gata oricînd să primească trupul neînsuflețit al lui Franz Iosif. Marele Maestru bucătar, contele de Bellegarde Oberküchenmeister avea mai degrabă sarcina unui cronometror de la Jocurile Olimpice: împăratul, prin firea sa, nu era un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
durere în fața acestei morți, luăm haina întristării și a jalei împreună cu toți aceia pe cari Rosetti i-a iubit și pentru cari a luptat.“ În testamentul său Rosetti lasă ca ultimă voință să fie înmormântat cât mai simplu, cu un dric cu doi cai, fără doliu, cu un singur preot de mir și fără jandarmi. (Id., ibid., p. 1.) Urmează: Moșoiu (Id., ibid., p. 2.) Pagina 25 Pasaj eliminat: Trupa actorilor români compusă din actori ai Teatrului Național se duce la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cota cuvenită, Care nu trebuie să fie Mai mare de cinci la mie. Din suma rămasă brută Scazi patru și opt la sută Trei la mie la pompieri, Impozitul pe averi. Supracota respectivă Taxele pentru colivă, Cinci la sută pentru dric, Pe urmă nu mai scazi nimic. Din totalul rezultat Verși două treimi la Stat Și restul ți se cuvine Nu știu dacă mă exprim bine ! Am crescut, am pierdut pe măicuța, ne-am descurcat greu numai cu bietul tata, care
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
se află pe drumul european E 581, care leagă România de Republica Moldova prin vama Albița. Dealurile care înconjoară orașul sunt: Corni, Șara, Lohan și Rotundoaia spre nord și nord-vest, Dobrina și Vlăscineasa la vest, Coțoi, Rusca, Vulpe-Voloseni la sud și Dric și Galbena la est, înălțimea maximă a acestora fiind 362 m în dealul Dobrina. Valea Prutului, largă și cu multe bălți, constituie partea cea mai joasă a ținutului (județul Fălciu de mai târziu). Apele. Râul cel mai important este Prutul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost locuit din Neolitic, fapt dovedit de descoperirile arheologice, până în Epoca Modernă. Zona limită a târgului medieval se află între străzile Ștefan cel Mare, general Gheorghe Teleman și bulevardul 1 Mai. Fostele sate, devenite între timp cartiere (Broșteni, Plopeni, Dric, Corni, parțial Răești și Cotroceni) s-au alipit în mod treptat târgului Huși, procesul desfășurându-se după înființarea Episcopiei (1598) și, mai ales, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Loc de întretăiere a marilor drumuri comerciale, Hușii au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
economice, căci maghiarii erau și buni meșteșugari, deci o considerabilă forță de muncă. În ceea ce privește așezarea lor în zona Hușilor, conform tradiției preluată de episcopul Melchisedec, husiții par să se fi stabilit mai spre nord, pe locul numit Bența, în marginea Dricului, mai jos de satul Epureni și pe aceeași vale, însă, din cauza unei molimi cumplite, s-au mutat spre văile Turbata și Șara. Cartierul de pe valea Șarei se numește Cotroceni. Episcopul Melchisedec a analizat planul Episcopiei și al orașului Huși, întocmit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un ceas”. Deci, bazându-se pe evoluția hotarelor orașului, episcopul credea că husiții nu au întemeiat Hușii, ci s-au stabilit pe locul unui vechi sat (siliște), punând temelia, la mică distanță de curtea domnească, unui sat cu centrul spre Dric, pe moșia domnească Corni, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Numit inițial Ieronim, satul a primit la o dată necunoscută numele de Corni și, treptat, s-a extins spre vest, devenind apoi un cartier al orașului Huși. Până acum, se poate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ascultător de ocolul Stănileștilor”.) Tot din ocolul domnesc al Hușilor au fost donate bălțile Lăpușna și Lăpușnița de pe Prut, iar prin hrisovul din 27 martie 1640, a dăruit mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva ani, în 1646, domnitorul le întărea orășenilor hotarul târgului, care fusese ales și „stâlpit” de însuși Toma Cantacuzino, mare vornic al Țării de Sus. Daniile domnești din ocolul târgului Huși vor continua în a doua jumătate a secolului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
noștri. Frumoasă zi a fost aceea când din balconul casei de la Mircești am declarat țiganilor adunați că sunt liberi”. Cartierul Răești este mai nou. Majoritatea locuitorilor, români, care se ocupau cu agricultura, s-au așezat pe Valea Turbatei și pe Dric. La începutul secolului al XVIII-lea, erau numai câteva case, dar multe fântâni. Centrul (Vatra târgului) s-a format mai târziu decât satele din jur. Se acceptă în mod general faptul că târgul Hușilor s-a dezvoltat strâns legat de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Broșteni și Plopeni), unde populația, mereu în creștere, construia locuințe și planta vii. Dealul Dobrina, situat la nord-vest de oraș, devine și el zonă locuită, mai ales după inaugurarea liniei de cale ferată Crasna-Huși, în anul 1890. Un nou cartier, Dric, a apărut după 1946. El se află situat în spatele cartierului bulgăresc, spre cimitirul ortodox, și se întinde până în Calea Basarabiei (fosta stradă Carpați). Zonele de locuințe Recea 1 și Recea 2 sunt așezate între șoseaua Huși-Stănilești și Calea Basarabiei, având
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde se arăta că Lupul logofăt al treilea („treti logofăt”) a cumpărat de la popa Neniul, două fălci și jumătate de vie, cu 200 taleri, „în târgul Huși, în Dealul Dricul, între viile popii Trifan și între Simion Dobândă”, aceste vii fiind înscrise și „în catastihul târgului, după vechiul obicei”. Conducerea orașului se îngrijea, printre altele, și de colectarea obligațiilor locuitorilor către domnie, în bani (camăna) sau în produse: podvoade, cai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
medieval. Pârcălăbia era o dregătorie administrativă, judecătorească și militară, iar pârcălabul avea numeroase atribuții, reprezentând pe domn în zona supusă autorității lui. Această dregătorie exista în 1634, căci Vasile Lupu îi întărește pârcălabului Mirăuță Coșescul câteva fălci de vie la Dric, lângă târgul Huși, o vie în satul Costești ș. a. Pe un hrisov din 1673, după vornicul de târg, semna un „Ion Pârcălab”, iar un alt pârcălab este menționat într-un document din 1676, dat în timpul lui Antonie Ruset, pentru scutirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
capabil să producă și în viitor mari personalități harismatice care să salveze poporul român”. În 1989, scriitorul Costache Olăreanu, vizitând Hușii, privea cu admirație „înălțimile verzi troienite de culori”. În „orașul dintre vii”, între cele patru dealuri Ochi, Dobrina, Corni, Dric, „aerul se mișcă într-un anume fel, are o consistență pe care aș asemăna-o cu cea a orașelor italiene din nord; cerul, sprijinit de dealuri...închipuie o uriașă cupolă albastru-verzuie în timpul primăverii și de un alb strălucitor în anotimpul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patru cartiere: Cotroceni, care cuprindea partea central-vestică, Episcopia și târgul vechi până la biserica Înălțării; Broșteni includea bazinul Drăslăvățului și partea centrală a orașului, dintre străzile Al. I. Cuza și Ghica Vodă; Plopeni - partea de sud-est până la movila Voloseni; Răești - sectorul Dric, inclusiv strada Tăbăcari. Planul ne arată că orașul era încadrat în podgorie. Ca urmare a construirii șoselei și a căii ferate Crasna-Huși, după 1890 a crescut suprafața orașului spre nord-vest, orașul dezvoltându-se, în continuare, în zona Gării. Extinderea teritorială
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești, prin danii, și cele ale târgoveților, prin vânzări, ajung în mare parte în posesia Episcopiei și a boierilor. Se constată, tradițional și documentar, că cele mai vechi vii hușene se găseau pe Dric, pe dealul și pe platoul de dincolo de pârâul Turbata, la nord-est de Huși, spre dealul Lohanului. Un document din 1634 consemnează existența în timpul domniei lui Vasile Lupu a unor plantații de viță-de-vie la Dric, lângă târgul Huși. Într-un hrisov
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vechi vii hușene se găseau pe Dric, pe dealul și pe platoul de dincolo de pârâul Turbata, la nord-est de Huși, spre dealul Lohanului. Un document din 1634 consemnează existența în timpul domniei lui Vasile Lupu a unor plantații de viță-de-vie la Dric, lângă târgul Huși. Într-un hrisov din 26 aprilie 1658, sunt menționate viile de pe dealul Dric: „Io Ghiorghie Ghica Voevod ..., datam cartia domnii mele, alui nostru credincios și cinstit boiariu Racoviț Cehan logofătul cel mare ..., a ținia și a opri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la nord-est de Huși, spre dealul Lohanului. Un document din 1634 consemnează existența în timpul domniei lui Vasile Lupu a unor plantații de viță-de-vie la Dric, lângă târgul Huși. Într-un hrisov din 26 aprilie 1658, sunt menționate viile de pe dealul Dric: „Io Ghiorghie Ghica Voevod ..., datam cartia domnii mele, alui nostru credincios și cinstit boiariu Racoviț Cehan logofătul cel mare ..., a ținia și a opri nește vii în dric de la Huși (subl. ns.), care vii au fost a lui Alexandru paharnicul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Într-un hrisov din 26 aprilie 1658, sunt menționate viile de pe dealul Dric: „Io Ghiorghie Ghica Voevod ..., datam cartia domnii mele, alui nostru credincios și cinstit boiariu Racoviț Cehan logofătul cel mare ..., a ținia și a opri nește vii în dric de la Huși (subl. ns.), care vii au fost a lui Alexandru paharnicul și li-au fost cumpărat împreună cu giupăneasa lui cu Safta ce-a fost fata dumisale logofătului Răcoviț”. Un Orăș, hatman avea vii la Huși, tot „la Dric”, după cum
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în dric de la Huși (subl. ns.), care vii au fost a lui Alexandru paharnicul și li-au fost cumpărat împreună cu giupăneasa lui cu Safta ce-a fost fata dumisale logofătului Răcoviț”. Un Orăș, hatman avea vii la Huși, tot „la Dric”, după cum e pomenit într-un alt document, din 8 aprilie 1669. Cultura viței-de-vie a avut un rol important în apariția și dezvoltarea târgului Huși. În secolele XVI-XVII, acesta se afla pe locul al treilea, în rândul orașelor cu podgorii, după
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avea loc săptămânal, de obicei joia, cu o mare afluență de oameni. Prin jalba obștei târgului Huși adresată domniei la 2 august 1851, se solicita schimbarea zilei de iarmaroc, în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, pe platoul numit Dric, în afara orașului, pe imașul târgoveților, „pentru a putea înflori negoțul”. Prin cererea din 28 august 1861, Mihail Kogălniceanu s-a adresat Ministerului de Finanțe, solicitând aprobare pentru înființarea târgușorului Drânceni pe moșia Râpile, ocolul Podoleni, din ținutul Fălciu, cu „zile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de infecțiuni”. Autoritățile locale erau îngrijorate de faptul că nici „serviciul de incendiu” (pompieri) nu era dotat suficient: avea „5 cai plini de rapân și slabi” (subl. ns.), nouă sacale vechi, două „care de goană”, din care unul servea ca dric funebru, o trăsură, o pompă mare pentru incendiu, hamuri, felinare, mantale pentru morți, pături și saltele, toate în cea mai mare parte degradate. Problema apei potabile era una din cele mai importante probleme locale. Apa la Huși era insuficientă și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cea mai bună calitate: laptele, atât de util pentru sănătatea oamenilor, zarzavaturile, rod al muncii grele și migăloase a grădinarilor, podgorenii și pomicultorii cu diverse varietăți de struguri și fructe. Renumite erau plantațiile de vii întinse, care începeau din dealul Dric și se terminau tocmai în dealurile Dobrina și Epureni. Stema județului Fălciu scoate în evidență viticultura ca ocupație străveche a populației. Pe un scut roșu se află o clopotniță de argint cu poarta și ferestrele deschise, având stema Moldovei sub
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau organizate în Huși Ziua laptelui și Săptămâna fructelor (14-21 septembrie). Se comercializau produse agricole, vin, struguri, fructe, lână, brânzeturi, vite, cai, oi. În fiecare an erau organizate târguri (iarmarocul): în Huși, la 14 septembrie, la marginea orașului, pe platoul Dric, în Fălciu la 24 iunie, în Vutcani la 15 august, în Hoceni la 14 octombrie, în Băsești la 23 iunie și în Răducăneni la 29 august. În cuprinsul județului funcționau nouă bănci (Banca Națională a României, Banca Agricolă, Banca Fălciului, Banca Comerțului, Banca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru. Afară, luminație, focuri bengale, muzici, transparente 10 cu portretul lui Vogoride și norod, de nu puteai răzbate cu sufletul. În dricul 11 entuziasmului de comandă ce se manifesta pe strade, ieșirăm și noi de la banchet, numai buni pentru asemenea demonstrațiuni, și ne îndreptarăm spre primărie, unde pe un cogemite transparent luminat, se vedea zugrăvită o caricatură omenească sub care era scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fusese luat de colonelul Cleve, șeful aprovizionării, și [acesta] plecase la Ploiești incognito însoțit de o damă! Rămăsesem fără automobile, fără nici un mijloc de transport, căci au rechiziționat vehiculele chiar pe drum, deshămând caii și pornind cu hățurile în mână; dricurile au rămas cu morții pe stradă. Foarte obraznici și trufași, ne-au trimis 45 de soldați bolnavi la spital. I-am instalat în două săli de jos cam întunecoase, cu totul izolați de răniții români. Îndată am reclamat prin Crucea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]