264 matches
-
sare se pune în gură sub limbă la un om cînd moare; a treia zi se scoate din gură. O fărmătură cît de mică, dată în rachiu sau în altceva, în scurt timp omul moare, fără să știe de ce. Rămășițele droburilor de sare de prin tîrlele* vitelor, și mai ales ale oilor, sînt socotite că aduc spor și izvor în casa [în] care intră. Este o credință în popor: să nu ieie femeile sare în mînă, că le asudă cînd cos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
practica și la adunatul prunelor și culesul viilor. Nu numai cîmpul și holdele se bucurau de atenția și Îndeplinirea anumitor ritualuri. La fel se Întîmpla și cu animalele. Vitele cumpărate, cînd intrau În curtea noului stăpîn, erau așteptate cu un drob de sare pus pe masa rotundă pe care mîncau stăpînii. După cum se strîng membrii familiei În jurul mesei, așa și vitele să tragă spre casă. La trei zile după ce făta vaca, se făcea ,, răscocitul ”. Peste oala În care se mulgea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-332). Prima atestare documentară datează din 15 martie 1410, când Alexandru cel Bun dăruiește satul Stoenești de la Vâlcica pe Trotuș. Următoarele două documente, din 17 noiembrie 1502 și 2 februarie 1503, aparținând lui Ștefan cel Mare, notează o danie de drobi de sare din ocna de la Trotuș și sarea de la Ocnă, dăruită mănăstirii Putna. Acest din urmă toponim, cu forma de singular sau plural, apare până la 19 octombrie 1656, când este utilizat numele de loc compus Târgul Ocnei, alături de Ocna și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
giumătate previzie, rumperea ei este greunțoasă și, uneori, în felii frunzoase. La topirea sărei, din 100 părți, rămân 3 de lut. Și fiind că amestecarea cu lut este cu uniformitate împărțită, iar vânoasă, apoi din astă împregiurare se naște trăinicia droburilor de sare. Lungimea straturilor de sare până amu lucrate este ca la 3.200 palme, mai rămâind încă o întindere nelucrată ca de 720 palme, iar lățimea acestor straturi este până la 650 palme. Deși straturile de sare se întind uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de sare se rădică numai 18 palme, când, dacă după regulă, sulul ar fi <de> 20 palme gros, atunci cu o singură încungiurare a cailor, încărcătura s-ar sui 60 palme. O încărcătură nu poate scoate mai mult decât 3 droburi de sare, adică până la 240 ocă. Aceste sînt cuvintele pentru care, neputându-se scoate sare din adâncime mai mare, se părăsesc groapele îndată ce agiung la 360 palme adâncime Săparea sării se face de șalgăi și de arestanți; acei întâi sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
porni galerii subpământene, adică un drum orizontal mult înlesnitor comunicației, scoaterii sării și sănătății lucrătorilor. Numărul întrebuințaților lucrători este de 106 inși, sarea scoasă o depun pe movili nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul, în spate, câte un drob de 70-80 ocă. <A>ceste movili, rămăind îndelung expuse la ploaie, droburile scad până la 50 ocă. Cărătura sării se face în două direcții: una peste dealul Pietricica, înfățoșează mari greutăți la suirea acestei stânci poncie, unde, mai ales în timp
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și sănătății lucrătorilor. Numărul întrebuințaților lucrători este de 106 inși, sarea scoasă o depun pe movili nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul, în spate, câte un drob de 70-80 ocă. <A>ceste movili, rămăind îndelung expuse la ploaie, droburile scad până la 50 ocă. Cărătura sării se face în două direcții: una peste dealul Pietricica, înfățoșează mari greutăți la suirea acestei stânci poncie, unde, mai ales în timp umedos și iarna, este suirea foarte grea, pe când, prin un încungiur, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
inar> Anast<asie> Mihalucă au informat băi, ce se întrebuințează cu bun rezultat. Stampa 14 înfățoșază o sțenă la gura ocnei arestanților, în care se vede operațiile scoaterii sării, căratul ei și, în față, un arestant scos, șezând pe un drob de sare, sub paza soldatului ce îndreaptă asupră-i arma, în care poziție artistul nostru compatriot îl desemnează. 5 Albinele "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 28-33 Cultura albinelor era odineoară, în Moldova, din cele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
deși câteodată găseam dimineața unul din ei culcat. Acel sforăit liniș- titor parcă într-adevăr era ca și când mi-ar fi vorbit: "E noapte, e liniște, dormim toți, am păscut, am băut apă, am sfărâmat cu dinții și fleștecăit sare din drobul de pe prispă, acum ne e bine, dormim și noi, caii, visăm cum am fost odată armăsari (căci dorințele rămîn) cândva, când nechezam după iepe și ele ne răspundeau din zarea câmpiei cine știe de pe ce miriște îndepărtată". Ne duceam la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
rostogolim râzând ca niște copii, ne sărutăm și ne spălăm reciproc, pe față, cu zăpada pufoasă. Ne Întoarcem În cabană. Este o atmosferă de sărbătoare. Lumânările parfumate, aprinse, În formă de inimă, coșulețul cu ouă roșii care tronează În mijlocul mesei, drobul aranjat pe un platou, peștele afumat, cozonacul, pasca, vinul roșu, toate te Îmbie să iei loc și să te ospătezi. - Hristos a Înviat! -Adevărat a Înviat! Luăm mai Întâi câte o bucățică de paște cu apă sfințită, ne Închinăm și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
că eu de fapt nu combat ipoteza ca mijloc de cercetare, ci numai îți atrag atenția să fii... - Să fiu mai prudent? Schlieman a băgat bani în Troia, deci a fost imprudent. Și parcă numai el? Ce zici, o să cadă drobul de sare pe copil? - Lasă snoava lui Creangă! Eu aș fi luat pur și simplu drobul să-l mut într-un loc neprimejdios! - Știi că ești inteligent cu adevărat? Atunci ia-l și mută-l. Gazda se temu că și-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să fii... - Să fiu mai prudent? Schlieman a băgat bani în Troia, deci a fost imprudent. Și parcă numai el? Ce zici, o să cadă drobul de sare pe copil? - Lasă snoava lui Creangă! Eu aș fi luat pur și simplu drobul să-l mut într-un loc neprimejdios! - Știi că ești inteligent cu adevărat? Atunci ia-l și mută-l. Gazda se temu că și-a jignit oaspetele. Ca să lase timp să-i treacă eventuala ofensă, ieși să aducă alte cafele
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Worry „grijă” și Effen, „a face sex” În argou. Joc de cuvinte În lb. engl.: back up Înseamnă a ține partea și, În același timp, copie de rezervă a unui fișier de pe computer. Ai Încredere În mine. Marcă de whisky. Drob de miel. Woman Police Constable - polițistă. Poezie scrisă de poetul scoțian Robert Burns (1759-1796). În fiecare an, pe 25 ianuarie, de ziua de naștere a lui Robert Burns, are loc o cină memorială. Închisoare din suburbia cu același nume a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de baie, mai ales cu vapori“, derivat al unui verb *extupare „a umple cu vapori calzi“, care s-a format de la același cuvânt grec týphos, pătruns în latina din Galia prin greaca vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu sensul de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu vapori“, derivat al unui verb *extupare „a umple cu vapori calzi“, care s-a format de la același cuvânt grec týphos, pătruns în latina din Galia prin greaca vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu sensul de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vapori calzi“, care s-a format de la același cuvânt grec týphos, pătruns în latina din Galia prin greaca vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu sensul de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vorbită la Marsilia. La Paște, mâncarea clasică este drobul de miel. Cuvântul drob circulă în română și cu sensul de „bucată“ (vezi drobul de sare din povestea lui I. Creangă), care provine de la verbul slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele care se referă la biserică și obiecte de cult (icoană, strană
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele care se referă la biserică și obiecte de cult (icoană, strană, clopot, troiță, odor, podoabă, odăjdii), pentru că prapur a însemnat, la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
strană, clopot, troiță, odor, podoabă, odăjdii), pentru că prapur a însemnat, la început, „steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase“. Sensul de „membrană care învelește stomacul și intestinele animalelor“, pe care îl are prapur în rețeta pentru prepararea drobului, este o creație metaforică apărută relativ recent în limba română. În secolul 18, atât pentru prapurul de miel, cât și pentru drob, se folosea termenul de origine turcă cighir, dat fiind că este vorba despre un fel de mâncare orientală
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Sensul de „membrană care învelește stomacul și intestinele animalelor“, pe care îl are prapur în rețeta pentru prepararea drobului, este o creație metaforică apărută relativ recent în limba română. În secolul 18, atât pentru prapurul de miel, cât și pentru drob, se folosea termenul de origine turcă cighir, dat fiind că este vorba despre un fel de mâncare orientală (din aceeași terminologie culinară cu piftia și iahnia); cuvântul cighir are în prezent circulație regională. Termeni din domeniul vestimentației Câmpul semantic al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
puritatea acestei rețete, cu rafinamentul dat de simplitate, și dimensiunea barocă a unei bouillabaisse, rafinată prin combinațiile de gusturi, nu se poate face nici un fel de comparație. Amândouă sunt perfecte. Revenind la „marea bucătărie țărănească“, specific acesteia ar mai fi drobul de miel făcut de Paște; acesta este identic unui preparat grecesc, sarmas (numele are origine turcească), deși termenul ne-a venit din slavă (de la droba, însemnând bucată, dar la sârbi și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele). De fapt, rețeta este comună întregii regiuni a Balcanilor; până și croații, care au cratițele orientate mult mai spre vest, îl cunosc sub numele de vitalac. La noi, pe vremuri, drobul se mai numea „plăcintă de cighir“ (çeger înseamnă, în turcă, măruntaie; împreună, ficatul și plămânii purtau denumirea takim, cuvânt de la care provine tacâmul nostru, adică aripile, ghearele și gâturile de pasăre). Acest tip de mâncare este foarte larg răspândit (turcii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]