3,110 matches
-
fi vreodată fericiți, construiesc o comunitate underground, în care destinele individuale par a se contopi, după niște reguli foarte bine stabilite, într-un destin colectiv, pentru a putea rezista în timp. Acești tineri marginali, ce pot fi considerați foarte usor drojdia societății, despre care nimeni nu vrea să afle nimic, de parcă s-ar contamină de boli incurabile, sunt oameni cu poveștile lor, cu personalitate și demnitate, care respectă propria ierarhie morală, care se consolează unii pe alții și care sunt capabili
PREMIERA spectacolului "SQUAT", 30 martie [Corola-blog/BlogPost/95007_a_96299]
-
care scrie Mircea Vasilescu nu prea s-au schimbat... O fi doar din cauza acestui fundal teoretic? Memorii Dacă m-ai întreba, dragul meu, ce anume rămîne din cîte le-am povestit și din altele, încă nepovestite, ți-aș răspunde că drojdia se lasă greoaie la fund, iar vinul cu esențele, cu buchetul aromitor și cu limpezimea lui cristalină se urcă la suprafață. Cu trecerea anilor, memoria devine din ce în ce mai selectivă, din multele întîmplări ale existenței reținîndu-le mai ales pe acelea care încorporează
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
de TVA-ul la zahăr, care a crescut. O să ne bage-n pămînt ăștia, a zis cu glas scăzut. Dă-i în mă-sa, a zis patronul și-a mai pus niște bere. Pe urmă ne-a vorbit despre hamei, drojdie și procesul de fermentație. Coana preoteasă a vrut să știe dacă ne-au plăcut sărmăluțele ei cu orez și am dat din cap, aveam gura plină. Popa îi spune Cocuța, după felul cum își strînge părul. Tocmai a cuprins-o
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
într-un târziu. Reacția vinului în combinație cu apa Borsec era normală. Dar Savu oricum a fost unul din pivnicerii de vază ai cramelor. Mai știe și acum când se dă cep la butoi și când se trage vinul de pe drojdie. Înainte de Crăciun făcea o degustare, apoi trăgea vinul în sticle. Dar vremurile s-au schimbat... Tancurile de vin sunt din inox și mai bune ca butoaiele din lemn, iar degustătorii sunt alții... Pe cele 700 de hectare de vie, struguri
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
pune amestecul peste carne, cu ajutorul unei linguri. Se coace timp de aproximativ 45 de minute în cuptorul încins în prealabil la 180° C. Se ornează cu ceapă verde. C. C. Cozonac umplut Ingrediente Pentru 8 felii: 100-150 ml lapte, 20 g drojdie, 400 g făină, un ou, 60 g margarină și puțin pentru uns tava, 40 g zahăr, coaja rasă de la o lămâie. Pentru umplutură de portocale: o portocală, 100 g zahăr. Pentru umplutură de mac: 100 g mac măcinat, o lingură
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
nucă: 100 g nuci măcinate, o lingură stafide, o lingură zahăr pudră, coaja rasă de la o jumătate de lămâie, 100 ml lapte. Pentru uns, un ou. Pentru copt: 4 ouă, 2 linguri zahăr tos, 2 linguri ulei. Mod de preparare Drojdia se înmoaie în lapte călduț. Făina se cerne, apoi în ea se încorporează o linguriță de sare, un ou, drojdia crescută, margarina moale, zahărul și coaja de lămâie, apoi se frământă aluatul. Se acoperă și se lasă la dospit cca
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
ml lapte. Pentru uns, un ou. Pentru copt: 4 ouă, 2 linguri zahăr tos, 2 linguri ulei. Mod de preparare Drojdia se înmoaie în lapte călduț. Făina se cerne, apoi în ea se încorporează o linguriță de sare, un ou, drojdia crescută, margarina moale, zahărul și coaja de lămâie, apoi se frământă aluatul. Se acoperă și se lasă la dospit cca 45 de minute. Se prepară umplutura, se spală portocala bine, apoi se curăță foarte subțire de coajă, fără să se
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
astfel că după un timp sunt 2 celule apoi 4, 8, 16. În 24 ore o singură celulă vie plasată pe un mediu hrănitor poate deveni o colonie de miliarde de celule. Celulă este atât virusul gripei atât de periculoasă, drojdia care face să crească pâinea și creează bunătatea de bere, cât și constituentul ficatului sau crierului uman. Se poate deci constitui o colonie de viruși în vederea determinării antibioticului celui mai eficient, dar și o colonie de celule hepatice (ficat omenesc
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
se întoarce să-și renege vestirea - cuvântu-I rodește și rodu-I bogat. Ferice, El zice, de-n cale-ți amarul cu lacrimi și ochii, și fața-ți înfruntă - căci eu m-am legat ca s-o șterg și paharul cu drojdii să-l sorb. Nu te teme, ci cântă! Ferice, povara pe umeri ce-o duci e-a mea, deci mi-o lasă, pășește în tihnă. Cu munci și cu chinuri tu nu poți să urci de vrei ca să intri în
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
-le în membrane și formând un fel de vezicule ca niște saci ce sunt apoi transportate în „zona de reciclare”, la lizozomi, pentru descompunere și reciclare. Într-o serie de experimente strălucite, la începutul anilor ’90, Yoshinori Ohsumi a folosit drojdie de panificație pentru a identifica genele care îndeplinesc rolurile principale în procesul de autofagie. Descoperirile lui Ohsumi au impus o nouă paradigmă cu privire la procesele prin care celulele își reciclează propriul conținut și au deschis calea pentru înțelegerea importanței fundamentale a
NOBEL 2016: Yoshinori Ohsumi a castigat premiul Nobel pentru Medicina pentru „descoperirea mecanismelor autofage” [Corola-blog/BlogPost/92434_a_93726]
-
mormânt - priorul descrise pe scurt scena crimei. Dar poate că victima a avut vreme să Își compună propriul bocet, fie și În niște semne ambigue, conchise el. — Niște semne? Care? Dante Își Înmuie degetul În cupă, unde mai rămăsese niște drojdie de vin, și trasă pe masă literele scrijelite pe zidul bisericii. Apoi se opri dintr-o dată. Un fragment al viziunii provocate de leacul cel misterios pe care Îl avea de la spițer se suprapusese peste amintirea a ceea ce văzuse În biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fără alt scop decât acela de a scormoni În vremurile tulburi. Însă nu s-ar fi gândit niciodată că erau Într-un număr atât de mare. Iar În nord, pe timpul călătoriei la Paris, văzuse chiar și lucruri mai rele. Acea drojdie a seminției omenești se reunise Într-o ligă Îndeajuns de puternică Încât să se târguiască, nici mai mult nici mai puțin, cu regele Franței asupra posesiunii unor Întregi cartiere din oraș. Florența avea să cadă și ea În haosul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
comună, în special pentru țăranii clăcași din Slobozia, Lunca și pentru țiganii robi, mai puțin pentru Fruntești, unde răzeșii își preparau singuri băutura. Cu siguranță că și locuitorii comunei Filipeni - satele Filipeni și Fruntești - știau să obțină rachiul din tescovină, drojdie și prune și alte fructe și nu era nevoie să-i învețe negustorii din Austria. Poate că de acolo s-au adusă instalații mai perfecționate și mai performante, dar, în mod obișnuit, locuitorii Moldovei erau liberi să fabrice rachiu de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alte fructe și nu era nevoie să-i învețe negustorii din Austria. Poate că de acolo s-au adusă instalații mai perfecționate și mai performante, dar, în mod obișnuit, locuitorii Moldovei erau liberi să fabrice rachiu de prune, tescovină și drojdie, fără taxe impuse, în condițiile în care horilca din Polonia era oprită, încă din 1779. Existența viilor și livezilor în satele comunei Filipeni este confirmată de documente, acte de vânzare-cumpărare, în care apar la vânzare numai viile. În actul din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au votat cu propriul lui partid și cu partidul de centru care îl privesc cu nedisimulată suspiciune, ca să nu spunem chiar antipatie declarată, Ce-o face tipul ăsta aici, gândesc ei, probabil, de ce o fi venit să se amestece cu drojdia albicioșilor, trebuia să stea să-și vadă de treaba lui ca să merite ceea ce i se plătește, poate că, majoritatea fiind acum alta, a venit la vânătoare de voturi, dacă asta a fost ideea, se înșală zdravăn, căci nu vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
veghea. Avea certitudinea că ministrul de interne avea să sfârșească prin a telefona, altfel n-ar fi fost de înțeles de ce ar fi vrut să epuizeze, până la ultimele minute sau, cu o expresie și mai potrivită, până la ultima picătură de drojdie, cele cinci zile ale termenului pe care-l stabilise pentru investigație. Cel mai firesc era să-i dea ordin de întoarcere la serviciu, pentru ca imediat să regleze conturile deschis, fie că era pensionarea forțată, fie că era demiterea, dar experiența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
După ce Alexandru moare î323), generalii săi își dispută leadership-ul. Nu este de muncă, nu există proiecte pentru gestionarea mizeriei și a sărăciei generalizate, se practică deportarea în colonii a indivizilor deveniți peste noapte vagabonzi, hoinari, cerșetori și delincvenți, precum și angajarea drojdiei societății în trupele de mercenari care, pentru un blid de linte, sunt în stare să se dedea la asasinate: Grecia se îndreaptă către sfârșitul ei; de altfel, după Epicur, filosofia încetează să mai fie greacă și devine romană. Epicur își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
panta de pământ culcată de aruncăturile lopeților pe fereastră și găsește pe Isus în acel vârf. " O stea era în ceruri, în cer era tîrziu." 137 Goliți tiparul acestei bucăți de conținutul venerabil al elementelor bisericești. Veți găsi (desenată în drojdie) o searbădă invenție mecanicistă: grotescă și banală ca o bicicletă. Poezii utilizând asemenea elemente, cu neinteligența laică a unui manual înscris în sindicate, sunt profanatorii. În treacăt fie spus: domnul Arghezi e un neinstruit meșteșugar al versului. Individualitatea, noțională, a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
e. La UNIREA. Impropriu zis coniac. Sau, mă rog, mai degrabă, cognac. De fapt, vinars. Un produs care îmi amintește, prin condițiile de campanie, de "rachiu aprig de Câlnău". Pînă la urmă, despre ce vorbim? Despre un trăscău. Sau o drojdie. Sigur, diferențe specifice există. Dar nu cine știe ce. Mîine, poate să urmează "basamac aspru de Moldova". Nu am spus pe șleau și la celelalte "reclame"/produse tocmai ca să nu le fac... reclamă. Publicitate negativă, asta, hîm, nu prea există... Rachiul so
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
învârtea de vreo săptămână prin port. Desigur, acesta nu era pictor, ci poet. Eiusdem farine, deci! Intrară amândoi în crâșma unde aflaseră că se fac angajările de personal pentru servicii navale și nici nu apucară să dea peste cap o drojdie că în fața lor apăru un tip simpatic având o privire deschisă de criminal în serie. - Bă, la noapte ridicăm ancora! Dacă vă interesează un salariu bun să fiți la ora 19.00 la cheu! Cei doi își dădură seama că
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
stație. N-a luat cu el nimic, nici ceas, nici fluier. A murit la fel ca un bogat. Dar a rămas o legendă în viața Domneștiului, legenda lui Gheorghe Netotu, omul care n-a deranjat pe nimeni. 3. Costică cu drojdia Poate aș fi uitat numele acestui om necăjit, de origine din Brăduleț satul Galeș, dar aciuat la Domnești, chiar dacă domnișanii au făcut multe glume pe seama lui, de multe ori deplasate. L-au durut bancurile, dar i-a plăcut să rămână
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
rămână pentru totdeauna aici. O zicere a domnișanilor spune că „cine lasă traista pe pământul Domneștiului, n-o mai ridică niciodată, aici rămâne toată viața hărăzită de Dumnezeu a o trăi”. Spuneam că poate aș fi uitat de Costică cu Drojdia, dacă, în prima duminică, de după sfinții Petre și Pavel a anului 2005 n-aș fi primit vizita doamnei avocat Catia Rădulescu, fiica domnișancei Marcela Scerban Lepărău. Despre avocat Catia Rădulescu, om de afaceri am mai vorbit și cu alte ocazii
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
plin de dulciuri, prin fața casei. „Nu am primit banii. Au rămas în acea mânuță mică și bolnavă cu care a continuat să aranjeze lemnele bunicului, privindu-mă uimit de ceea ce făcusem.” Numai așa mi-am adus aminte de Costică cu Drojdia, prietenul lui Nae lui Doguță. O parte din familia sa era de peste dealul Cărbunelui, la Galeș. Locuia la un om cu suflet - Ion Pantilică - pădurar, zis Ghivezu.. În fiecare an de marile sărbători, mai ales de Paște și Crăciun, îl
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]