316 matches
-
fericiți! Am speranța că te vor bucura noutățile pe care le vei afla astăzi. Îți mai amintești, desigur, că de la Vila Grierul urcușul lasă loc unui ușor respiro și apoi șoseaua se frânge brusc la dreapta, conducându-ne pe un drumeag de pădure la „Schitul lui Tărâță” - acum „Piatra Sfântă.”. Îmi amintesc de clipa în care această bisericuță ni s-a arătat pentru prima oară. Cred că era pe la jumătatea lui iunie. Cu o zi înainte și peste noapte trăseseră câteva
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
bisericuță ni s-a arătat pentru prima oară. Cred că era pe la jumătatea lui iunie. Cu o zi înainte și peste noapte trăseseră câteva ropote bune de ploaie. Dimineața se arăta de o limpezime de cleștar. Când am intrat pe drumeagul ce duce în fața bisericii, soarele urcase pe cer abia vreo două suliți. Înaintam încet la umbra păduricii de carpen, stăpânindu-ne cu greu bătăile inimii. Deodată, în plină lumină - ca o bijuterie îndelung lustruită - a apărut minunea... Bisericuța schitului. Am
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
un veac și mereu am fost și sunt în căutarea de răspunsuri la întrebările noastre. În scrisoarea anterioară te invitasem să mergem la Cetățuia. Înarmează-te cu răbdare, iubite prieten, și, la drum! Te previn însă, dragul meu, că, în locul drumeagului de altădată, acum călcăm pe asfalt, ceea ce nu-i chiar așa de bine cum se crede, pentru că drumeția e mai plăcută când calci pe pământul așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Uite că, tot vorbind, am și ajuns pe platoul din fața
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pentru îngroparea morților de holeră. Hramul bisericii este Sfântul Gheorghe. Dragă prietene, hai să părăsim incinta mănăstirii și să plecăm în căutarea satului Hlincea - o duzină de case, nu mai multe. Inițial, satul era format doar din poslușnicii mănăstirii. Un drumeag ce taie în curmeziș costișa din spatele bisericii ne scoate pe creasta dealului și apoi ne conduce printre casele satului, presărate ici-acolo în lungul drumului. Atestarea documentară a satului Hlincea o găsim în actul din 27 august 1608, prin care
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
se trag numele: Șorogari, Țicău, Copou sau Ciurchi. Nu știu cum am umblat noi pe toată valea Ciricului și nu am băgat de seamă că undeva, în stânga șoselei, printre livezi și vii, se ițește o turlă de biserică. Să intrăm pe sfoara drumeagului de pe malul lacului Dorobanțul, care ne va conduce în curtea unei bisericuțe ce stă de strajă mormintelor din jurul ei. Din pisania așezată deasupra ușii aflăm că pe o temelie mai veche a fost ridicată această biserică, și a fost sfințită
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
străzilor cu învechitul șevalet portativ și pictând, îndeosebi toamnă, sub privirile curioase ale copiilor și ale trecătorilor. De-ar trăi încă Viorel Huși, trecătorul care s-ar încumeta să intre în podgorii l-ar surprinde, desigur, cu șevaletul pe-un drumeag dintre vii, unde fiica Margareta și-a temeluit casă. Urmașii lui își amintesc de bunătatea paternala, de altruismul sau, dar, mai ales de pasiunea fără opreliște pentru actul artistic. Hușii a rămas tot un orășel liniștit, pitoresc, discret ocolit de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dat dovadă de o putere nedomolită, ca și căluții lui de altminteri. Și drumul îl facem prin rătăcănii îngrozitoare, prin coclauri, pe unde a înțercat dracul copiii, pe unde picior de om arare calcă, prin margini de păduri, pe un drumeag desfundat acum țelină, prin cioate de copaci dați jos nu de mult de barda oamenilor din acele părți; oameni ciudați cari dorm ziua pe semne în vizunii, sub pământ, căci mai mult de jumătate de drum cât trecem prin acele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fi descoperită, este uriaș. Nesiguranței și zbuciumului continuu din peisajul ucrainean, îi corespund aici, pacea și siguranța unei vieți trăite la adăpost. Ostrovul așadar este înlocuit cu poiana din vale, pădurile întinse și pline de zăpezi, cu munții străbătuți de drumeaguri, râurile învolburate și pline de pericole, cu pârâurile de munte, cu apă limpede, strecurându-se pe sub copaci umbroși. Pe malul unui astfel de pârâu, Platon și locuiește de altfel, la schitul Trăisteni, după cum ne spune textul, într-o „chilie nu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de la folosirea lemnului său ca par sau stâlp rezistent înfipt în pământ. Prin forma steag s-a realizat ideea de simbol, de direcțional. Cu prefixul pos-a marcat formal ideea de potecă și a se poticni, în sl. stezeá „cărare, drumeag”, alb. shteg „drum”, vgr. στοι̃χος „șir, rând”. Din viața limbii române au rezultat formele stânjen și a stânjeni, zgău și a (se) zgâi. Este de observat apoi faptul că rădăcina tog/tež/tek este contrasă dintr-o formă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prin intrarea în armura întunecată și transcende spațiile cu emblema călătorului penitent. Fiecare din elementele feroase cerute aduce un plus simbolic, stratificând nivelurile de pătrundere în mit. Dacă opincile vizează contactul cu drumul și pătrunderea în spațiul arhetipurilor, hainele conferă drumeagului o nouă identitate ce forțează domi¬nanta umană să se retragă și să se dedice principiului pur. Cercurile peste pântecul în care a început concepția miraculoasă reprimă maternitatea până în momentul definitivării statutului consacrant și astfel pruncul dobândește doar prin naștere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dimineața acelei zile. Rareori se rătăcea vreun fotograf la mine în sat, și nu-mi amintesc cum ajungea să mă pozeze în fața unui zid de casă din mijlocul satului, a unui strat de flori din curtea noastră ori pe un drumeag înzăpezit de lângă biserică. Fotografiile nu oferă informații despre mine, însă cu atât mai multe despre mama mea. Căci există în ele trei feluri de flashback asupra mamei așa cum era la acea dată. Primul: cărarea de la mijlocul capului meu e strâmbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
foarte tineri (restul, îmi imaginez, sunt la muncă). Pe măsură ce ne îndepărtăm de Shushufindi peisajul se mai înveselește, copacii se înverzesc și copiii încep să alerge după camion, împreună cu o mulțime de căței zgomotoși. Reapare zumzăitul pădurii și intrăm pe un drumeag protejat de liane și copaci impunători, în timp ce pe margini se simte palpitarea vieții în desișurile tufișurilor. În mai puțin de o oră teritoriul este complet diferit, mult mai apropiat de ideea de junglă decât peisajul dezolant din Shushufindi. Continuăm din ce în ce mai
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim) era în partea de vest a satului unde se ajungea dacă treceai de podețul lui Toader Foșlea și urcai la deal pe un drumeag care despărțea gospodăriile lui Ghiță Pâțu, Toader Puiu și Ghiță Puiu, pe partea sudică de cele din nord ale lui: Toader Foșlea, Zamfirița Cucu și Neculai orea Rusu. În satul Lunca meșteri olari au fost Gheorghe Prodan Tomescu și Costache
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de împletitură a energiilor latente ale viei, pe terasa unde am ieșit să contemplu împrejurimile, și plimbarea extrem de plăcută prin pădurea din apropiere. Un aer proaspăt, de ploaie, îmi străpunge plămânii. Copaci mari, cu scoarța scorojită, doborâți de furtună peste drumeag. Micul lac acoperit cu lintiță. Pădure franceză bătrână, de care mai văzusem până atunci doar în filmele cu cavaleri după romanele lui Walter Scott sau în ecranizările inspirate din Alexandre Dumas-tatăl. Podgorii și codru. O împărăție a belșugului, a liniștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
așa cum își doriseră și ea, și domnul Ionescu. I se păruse disproporționată o sărbătorire fastuoasă a unui simplu fapt - că trecea de la viața de tânără fată la viața de tânără femeie măritată. I se părea, atunci, că viața este un drumeag pe un șes lung și drept. Nimic spectaculos pe parcurs. Chiar își do rea ca drumul ei așa să fie. De-a lungul anilor petrecuți cu domnul Ionescu, își formase un echilibru relativ în care putea trăi neatinsă în carcasa
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Îndesă la betelia pantalonilor. — Ai și tu unul? Întrebă. Brunetti dădu din cap. — Nu l-am adus azi. — Mai am unul aici. Îl vrei? Brunetti dădu iarăși din cap. Ambrogiani trânti capacul portbagajului și traversară Împreună șoseaua și intrară pe drumeagul de pământ ce ducea către munți. Camioanele săpaseră șanțuri duble În pământul drumeagului; cu prima ploaie abundentă, pământul avea să se transforme În noroi și drumul urma să fie impracticabil pentru vehiculele de mărimea camionului pe care-l văzuseră că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Nu l-am adus azi. — Mai am unul aici. Îl vrei? Brunetti dădu iarăși din cap. Ambrogiani trânti capacul portbagajului și traversară Împreună șoseaua și intrară pe drumeagul de pământ ce ducea către munți. Camioanele săpaseră șanțuri duble În pământul drumeagului; cu prima ploaie abundentă, pământul avea să se transforme În noroi și drumul urma să fie impracticabil pentru vehiculele de mărimea camionului pe care-l văzuseră că intrase pe acolo. După câteva sute de metri, drumeagul se lărgea cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
șanțuri duble În pământul drumeagului; cu prima ploaie abundentă, pământul avea să se transforme În noroi și drumul urma să fie impracticabil pentru vehiculele de mărimea camionului pe care-l văzuseră că intrase pe acolo. După câteva sute de metri, drumeagul se lărgea cât de cât și făcea o curbă pentru a trece pe lângă un pârâiaș ce trebuie că venea dinspre lac. Curând, drumeagul se ramifică la stânga, abandonând pârâiașul și urmând acum un șir lung de copaci. În față, drumeagul făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
vehiculele de mărimea camionului pe care-l văzuseră că intrase pe acolo. După câteva sute de metri, drumeagul se lărgea cât de cât și făcea o curbă pentru a trece pe lângă un pârâiaș ce trebuie că venea dinspre lac. Curând, drumeagul se ramifică la stânga, abandonând pârâiașul și urmând acum un șir lung de copaci. În față, drumeagul făcea un alt cot strâns la stânga și urca o pantă abruptă, unde părea să se sfârșească. Fără nici o veste, Ambrogiani păși În spatele unui copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
metri, drumeagul se lărgea cât de cât și făcea o curbă pentru a trece pe lângă un pârâiaș ce trebuie că venea dinspre lac. Curând, drumeagul se ramifică la stânga, abandonând pârâiașul și urmând acum un șir lung de copaci. În față, drumeagul făcea un alt cot strâns la stânga și urca o pantă abruptă, unde părea să se sfârșească. Fără nici o veste, Ambrogiani păși În spatele unui copac și-l trase pe Brunetti după el. Dintr-o singură mișcare, carabinierul duse mâna Înăuntrul jachetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și se aplecă pentru a-și scutura petele mai mari de praf de pe pantaloni. Lenjeria de corp Îi era lipită de trup, agățată acolo de neașteptatul val de teroare animală care-l copleșise. Ambrogiani se Întoarse și merse Înapoi către drumeag, fie complet neștiutor de teama lui Brunetti, fie Într-un desăvârșit gest de nepăsare jucată. Brunetti termină să se scuture de praf, inspiră de câteva ori adânc și-l urmă pe Ambrogiani de-a lungul drumeagului către locul unde acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și merse Înapoi către drumeag, fie complet neștiutor de teama lui Brunetti, fie Într-un desăvârșit gest de nepăsare jucată. Brunetti termină să se scuture de praf, inspiră de câteva ori adânc și-l urmă pe Ambrogiani de-a lungul drumeagului către locul unde acesta Începea să urce. Nu se sfârșea acolo, ci, În schimb, cotea brusc la dreapta și se oprea abrupt la marginea unei faleze mici. Împreună, cei doi bărbați urcară spre margine și se uitară În jos dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În epoca Îndoielii. Probabil că ar fi făcut ceea ce orice tânăr soldat nevinovat ar fi făcut - ar fi raportat asta ofițerului lui superior. Reziduuri americane. Reziduuri militare americane. Trimise În Italia ca să poată fi aruncate acolo. În secret. Străbătură Înapoi drumeagul, fără să mai Întâlnească alte camioane pe drum. Când ajunseră la mașină, Brunetti se așeză În scaun, cu picioarele Încă afară din mașină. Din două mișcări iuți, Își aruncă Încălțările din picioare departe În iarba de pe marginea drumului. Având grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
spătarul, înțelegând că era un moment bun de drum, a împins-o pe Ghighina în trăsura și i-a poruncit vizitiului să dea bice. Istru și Ioniță s-au agățat de coșul trăsurii și, în câteva clipe, au dispărut pe drumeagul șerpuit printre copaci. Nici Zogru n-a întârziat mult. După ce a strâns între mâini capul unuia până l-a făcut terci, a rămas complet singur. Tâlharii alergau mâncând pământul, trăsura dispăruse în pădure, iar în jur nu rămăseseră decât două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
peste alta o făcuseră să izbucnească în plâns și să se lase pe pieptul bărbatului care o aștepta cu brațele întinse. Arnăutul trăsese capul de la fereastră și trăsura a pornit spre Cotroceni, depărtându-se încet de firul Dâmboviței. Pe un drumeag de pulbere, niște bivoli negri se îmbulzeau spre apă, într-un nor alburiu de praf. Cum au ajuns, Zoe a intrat pe poartă, iar Ianache l-a căutat din priviri pe Gligore, care îl aștepta unde îi poruncise el, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]