335 matches
-
deciziile care te vor afecta nu se vor lua în ly, acolo unde nimeni nu poate vorbi decât cu temei și fără ascunzișuri? Te vei putea uita vreodată în ochii unui om despre care nu știi dacă nu cumva te dușmănește și se pregătește să te omoare? - Sunt multe întrebări, care folosesc vorbe și idei asupra cărora nu m-am aplecat niciodată, dar..., încercă zadarnic să protesteze Xtyn. - Spui că ai iubit-o pe Zerri! Crezi că ai putea iubi și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ucigaș care constituise arma teribilă a Abației în lupta cu quintul, conștiințele acelea nu aveau cum să fie aplicate pentru a sparge unitatea clonelor de pe fostele Lumi Agricole. - Trebuie să fie însă și altceva... Ați renunțat demult să vă mai dușmăniți, deși ați acceptat asta abia acum. Fețele voastre trădează însă și prezența unei alte taine. A uneia adevărate. Maria surâse cu o căldură care-i aduse aminte Abatelui de vremurile în care visase pentru ea un cu totul alt viitor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Eminescu, George Bacovia, Ion Minulescu) și în cea universală: "Verde crud, verde crud... Mugur alb și roz și pur, Vis de-albastru și azur, Te mai văd, te mai aud!" (G. Bacovia Note de primăvară) "Cum e divin albastrul și dușmănește răul, Cum e gelosul galben adesea fad, banal, Ce indiferent e roșul, arzând și ce feroce, Când verdele-i speranța și rozul dulce nuntă." (Maurice Utrillo Act pictural) In operele de artă, fiecare artist este creatorul unui limbaj plastic; deci
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
nenorocire ajunge a fi de ceilalți privită cu pizmuire.” (M. de Cervantes) Observația aceasta este pertinentă, pentru că nu oricine se poate lăuda , de exemplu, cu un spirit incoruptibil al dreptății (care, se știe, dincolo de invidii, produce atîtea resentimente și chiar dușmănii pentru cel care-l deține!). * „Fericirea are nenorocirea să pară ceva absolut.” (H. de Balzac) În realitate, „fericirea”este relativă, deoarece o trăim după cît sîntem de Înclinați să vedem Într-un necaz și o parte de bucurie, iar Într-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
episcopii din Siria și din Asia Mică care nu voiau să intre în conflict cu Teofil, ei au fost primiți de Ioan Hrisostomul la Constantinopol. Teofil profită de împrejurări pentru a se descotorosi de Ioan pe care împărăteasa Eudoxia îl dușmănea din cauza criticilor pe care acesta i le adresa. În timp ce Ioan, din respect pentru normele canonice, refuza să-l judece pe Teofil așa cum îi ceruse împăratul la sesizarea celor patru frați, Teofil s-a împăcat cu aceștia și a organizat în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
decât rigiditatea și intoleranța unei orientări doctrinare: „Ne avântăm spre riscurile încăierării, cu viziera deschisă, cu lancea în cumpănire și cu armurile fluturând spre cer, oricât de donquijotesc ar părea unora acest fel de atac, nepotrivit cu stilul tehnicii moderne. [...] Dușmănim demonstrativ și suntem în dragoste statornici. Lovim cu sete în numele Tatălui și ne așezăm piepturile înainte pentru prieteni” (Al. Hodoș, Prezentare). Mai explicit, Octavian Goga vede L. d. ca „o rectificare de simțire a celor mulți”, sugestie prezentă în majoritatea
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
fiica marelui vornic Ionașco Balș. în țara Românească, marele sluger Tudor Rudeanu (călugărul Teofil de la Cozia) a avut și el două soții: Stanca, al cărei tată era Udriște din Bogdănești, și Despa. Pe soția marelui comis Radu Știrbei (cel care îl dușmănise pe Șerban Cantacuzino și nu se dădea în lături să conspire, din mănăstire - numele lui era Rafael - împotriva lui Constantin Brâncoveanu, ajutat de fiul său, clucerul Constantin) o chema Ilinca și era soră cu mama lui Constantin Brâncoveanu, fiică adică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
decât soții femeilor Întâlnite de noi cu ceva timp În urmă, intenția lor nefiind alta decât aceea de a ne jefui; dar, din fericire, ne Înșelaserăm. La scurt timp după aceea am fost Înștiințați că năvălitorii erau ageli, care-l dușmăneau pe agă și veniseră să se răzbune pe el - și se zvonea că aceștia atacaseră palatul, ucigându-l pe agă. Oricât de mult am regretat moartea sărmanului om care ne primise cu atâta bunătate doar cu o seară Înaintea groaznicei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
absolut obligați să le respecte, în caz contrar fiind descalificați, eliminați din competiție și, după caz, sancționați. Combativitatea necontrolată se prezintă ca o luptă violentă, dezordonată, fizică și verbală, o „bătaie” între doi indivizi sau între două grupuri care se dușmănesc. Acest tip de confruntare nu se desfășoară după nici un fel de reguli. Ea este haotică și motivată de ura reciprocă între combatanți, fiecare dintre aceștia urmărind distrugerea adversarului. Redăm mai jos, comparativ, caracteristicile fiecăruia dintre cele două tipuri de combativitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că strălucește ceva în vie - erau pietre nestemate. El le-a luat pe toate și le-a lăsat băieților doar o piatră. A doua zi, când se duseră să ia ulciorul, băieții încremeniseră. Toată viața vecinul și feciorii s au dușmănit”. (Inițial) „Au săpat până seara. Văzând că nu au găsit nimic, plecară spre casă. Pe drum însă trecea omul din povestea „Cei trei frați împărați” și aruncă oul de aur găsit în pădure. Băieții au văzut oul care sclipea și-
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
unanime, întocmai ca Nicola Marulis în Europolis, romanul lui Jean Bart. Zvonul numirii într-o funcție importantă îi aduce altcuiva felicitări și temenele din toate părțile, însoțite de încercări ale unora de a-l asmuți asupra celor pe care îi dușmănesc (Felicitări). Un inginer cade în dizgrația prefectului prin adoptarea, în rapoarte, a unei formule de încheiere ce nu îi este mai marelui pe plac și se reabilitează prin inventarea alteia, stupide ( Cum a dres-o inginerul). Traversând suprafețe de mic
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
nimic, bate slugile, ba chiar pe Mitruț, „îngrijitorul” moșiei. În vinele lui clocotește sângele otrăvit al înaintașilor pe linie maternă, Solovenii. Mitruț e din alt sânge, curat. Exemplar în toate privințele, s-ar putea spune că el este un Abel, dușmănit de fratele vitreg. Acesta din urmă nu îl ucide, dar îi provoacă moartea. Scoțându-l din funcție și îndepărtându-l de la moșie, Andrei pune ochii și pe soția lui Mitruț, pe care nu se lasă până nu o seduce. Printr-
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Minulescu ș.a. O serie de fotografii îi prezintă pe regele Carol I și pe regina Elisabeta, pe V. Alecsandri, mitropolitul Miron Romanul, Emanoil Gojdu. Foaia nu a plăcut unora, cărora li se răspundea în 1899: „Sunt oameni cari ne-au dușmănit mereu, pentru că ne-am făcut slugi ai unei cauze sfinte românești. Dar când n-au avut cauzele bune dușmani? Cine izbește în noi dă cu noroi în steagul culturii române; cine ne înjură pentru că voim să luminăm poporul este nepretinul
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
prin care, întotdeauna, gândirea noastră s-ar cuveni să treacă pentru a recunoaște chipul veșnic al lui Hristos. Dogmele sunt niște formule abstracte, niciodată mai puțin plictisitoare decât ereziile (e.g., Filioque). Pe acestea din urmă studenții sunt chemați să le dușmănească fără încetare, de parcă întrebarea la care ereticii au dat un răspuns eronat n-ar fi fost legitimă. Predată în acest fel, ortodoxia încetează să mai fie o hermeneutică personală a revelației, devenind un slogan partinic. Ortodoxia nu mai este un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
spermanțet. Această îndeletnicire îmi prilejuia un sentiment atît de puternic, de camaraderie afectuoasă, încît am ajuns să le strîng mîinile fără încetare, privindu-i în ochi, cu duioșie, ca pentru a le spune: „O, dragii mei, de ce să ne mai dușmănim, de ce să mai nutrim unii față de alții vreo rîcă sau vreo invidie? Hai, să ne strîngem cu toții mîinile, să ne contopim unii cu alții, să ne topim cu toții în laptele și spermanțetul bunătății!“. O, de-aș putea să frămînt de-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta spaimă, Baiazid! " Și abia plecă bătrânul... Ce mai freamăt, ce mai sbucium! Codrul clocoti
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Sfatul Bătrânilor, și seniorul Ayugai. Seniorul Ishida repetă cu tărie aceleași cuvinte de adineauri. — Cât despre Kanzaburō... îmi voi da toată silința să am grijă de el... Samuraiul nu pricepu de ce spunea bătrânul din senin asemenea cuvinte. — Să nu ne dușmănești! — Nu vă... dușmănesc. — A venit poruncă nouă. Seniorul Ishida spuse aceste cuvinte dintr-o suflare, ca și cum s-ar fi scuturat de o povară grea, se ridică în picioare clătinându-se și dispăru. Se auziră pași. Apoi se iviră aceeași slujbași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vin aici, cu toată teroarea mea de rudele ce trebuia să le suport. Mai târziu, la Cavarna chiar, Ioana mi-a spus că madame Pitpalac este foarte rea de gură și că acum, nemaiinvitînd-o tot timpul ca mai înainte, o dușmănește, cu toate că odinioară fuseseră prietene. Nu pricep ce e adevărat, căci Ioana se contrazice ușor, și ajunge vreo cauză neînsemnată pentru ca să-și schimbe părerea, fără măcar să dea o scuză. Mie mi-a apărut madame Pitpalac ca o persoană subțire, albă, agitată
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
îți întoarce curul.“ „E frumoasă viața, Nela“, îi răspund, convins chiar că așa și este. „E tare frumoasă. Noi nu știm să o privim. Noi o urâțim. Cu suferințele noastre, cu necazurile noastre, cu ura noastră. Ne urâm și ne dușmănim noi între noi, de parcă cel din fața noastră ne-a făcut cine știe ce mare rău...“ „Poezii, băiete. Nu mai ține, Simioane“, mi-o retează. „Ce frumusețe să mai vezi când totul e la fel ca ieri, ca mâine, ca alaltăieri sau câți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
găzduire. Doru credea sigur că vor locui la ea. La Elena, cum era firesc, nu vrea Lenora. Și Rim. . . Mai ales că nu puteai ști cât durează.. . In adevăr, Rim nu putea decât să renege o Lenora bolnavă și care dușmănea amorul și alcovul. Viteza mare nu le îngăduia multă conversație. Lina își rumega în tăcere grija și Mini era încă mirată de finalul paradoxal al unui roman născut cu modestie de romanța mizileană a unei văduve amoroase și din episodul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și mai dependent de Su Shun și de cei șapte mari consilieri ai săi. M-am rugat ca Su Shun să fie în stare să țină Cerul pentru Majestatea Sa. Deși nu-mi plăcea Su Shun, nu intenționam să-l dușmănesc. N-aș fi visat niciodată să-l ofensez, și cu toate astea într-o zi acest lucru va deveni inevitabil. Ningea de trei zile și în fața porții erau troiene înalte. Deși încălzitoarele cu cărbuni ardeau, era totuși prea frig pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fiu al Directorului o asemăna cu cea de-a treia fiică de Împărat din basme și o iubea, la rându-i, cu mai molcome sfâșieri lăuntrice. La vremea aceea, Însă, ei nu știau unul de iubirea celuilalt, așa că nu se dușmăniseră. Educatoarea cea frumoasă plecase din sat și În locul ei se Întorsese vestea că născuse un copil din flori despre care se bănuia, cu temei, c-ar fi fost făcut cu sabotorul economiei naționale. Deși copilul apăruse pe lume cu destule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aju ns rotofei, cu fața rotundă și privirea blândă. Dar talent... ar e cu carul. și încă n‐a arătat tot ce poate! - mărturisea George Tutoveanu care îl cunoscuse, unui convorbitor de la Academia Bârlădeană. * MAMĂ ȚARĂ Maică, mulți te‐au dușmănit Că ești neam blagoslovit. Unde sapă sapa locul Sare din pământ norocul. Ai pământ și ape multe, Vântul stă să ți le‐ asculte, și izvoare, călătoare. Crapii‐n ele‐s cât berbecii, În pomi piersici cât dovlecii, Pepenii de zahăr
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ce poți , Părere‐ i tot dacă socoți - De mori târziu, ori mori curând, De mori sătul ori mori flămând, Totuna e! și rând pe rând Ne ducem toți ! Eu vreau cu Fulger să rămân! Ah, Dumnezeu, nedrept stăpân, M‐ a dușmănit trăind mereu și‐ a pizmuit norocul meu E un păgân și Dumnezeu E un păgân! De ce să cred în el de‐acum? În fața lui au toți un drum, Ori buni , ori răi, tot un mormânt! Nu‐ i nimeni drac și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
un sfert de oră ca să nu-l obosesc, vizita mea a durat patru ore și jumătate - datorită tocmai gazdei mele momentane. Ne-am antrenat în discuții interesante și am aflat niște lucruri șocante tocmai despre vremea și oamenii care mă dușmăneau cândva. Amfitrionul meu e foarte bine informat, a lucrat ca profesor de chimie la trei școli, pe trei catedre - din lipsă de specialiști - a cunoscut și s-a lovit de multe întâmplări și probleme, a trecut prin toate, a fost
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]