190 matches
-
detecția infecției persistente. Pentru aprecierea performanțelor vaccinării este preferat criteriul cel mai sensibil - cel virusologic (Koshiol J. și colab., 2008). Probabil că performanțele testelor virusologice se vor ameliora în viitor și ar fi profitabil de construit o bancă de probe dubitative care să poată fi reanalizate cu teste mai specifice, inclusiv cu teste moleculare noi, ca de exemplu, nivelul de expresie a oncoproteinelor E6/E7. SUPRAVEGHEREA EFICIENȚEI VACCINĂRII Deși scopul vaccinării HPV este prevenirea cancerului de col și a leziunilor precanceroase
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Se împrimăvărează mai devreme decât în alți ani. P + C + C + A); * scopul comunicării: propoziții enunțiative prin care se transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
influenței muzicii populare, cu predilecție din scherzouri. Abordarea s-ar apropia de cea aleasă în trecut de Julliard, în prima lor versiune, din 1950 și de Cvartetul Tokyo (1993Ă. Cu un ochi spre alte versiuni devenite istorice, criticul francez încheie dubitativ, întrebându-se dacă cvartetul Belcea nu ar fi trebuit să mai aștepte înainte de a înregistra integrala Bartok, sugerând că nu a atins „maturitatea și echilibrul“ ce caracterizează interpretările clasice semnate de Alban Berg, Párkányi, Végh sau Cvartetul Ungar. Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Evenimentele din decembrie 1989 din România sunt departe de a fi elucidate, chiar și după 20 de ani. Termenul de "revoluție" mă face dubitativă și evit să îl folosesc, chiar dacă el a trecut în limbajul curent. Fără îndoială că au existat revolte în orașe și sate pentru a distruge ordinea comunistă și a regăsi un nivel elementar de autonomie individuală, dar cu ce intensitate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a creațiunii ca atare. (Ceea ce, în paranteză fie spus, îmi aduce-aminte une comptine, o numărătoare infantilă: „Coroana e rotundă./ Rotundă e și luna;/ Frumoasă este fata/ Pe care o iubesc!“) De unde, întrebarea finală: „Luna e?!“, — cu, după, semnul unei stupori dubitative... Iată,-n sfârșit, întregul palindrom: E anul, anul, Avvo! Totul e creat. Negru capac e neaerisirea. Rece, rece apa, un rotitor bla-bla. Ana, idem. (Axa - mediana.) Alb, alb (rotitor, nu). Apa e cer, e cer. Aerisirea e necapac. Urgent, aer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
o indică și prefixul trans, își propune să studieze ce se află între, prin și dincolo de discipline, obiectivul principal fiind mai buna înțelegere a lumii prezente, în perspectiva unității cunoașterii. Descartes și-a îndeplinit cu brio misiunea, iar analiza rațional dubitativă pe care a impus-o gândirii (lăsând deoparte faptul că el însuși privea totul într-o perspectivă unitară, divină, din păcate ocultată de discipoli și urmași) a fost de o fecunditate extraordinară, dovadă nenumăratele descoperiri și realizări tehnico-științifice din ultimele
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
negociem chestiunea Dunării? Interogația retorică are rolul de a deplasa elemente din universul cognitiv al receptorului. Adverbul interogativ oare, folosit de două ori în poziție inițială întărește valoarea interogativă a enunțului, dar în același timp îi conferă și o valoare dubitativă. Inversiunea fost-am noi și a verbul să precupețim sunt folosite cu scopul de a ironiza acțiunile guvernului care „precupețește” (cu sensul de a specula, a trafica) o chetiune atât de importantă precum retrocedarea Basarabiei. Pluralul noi folosit în enunțurile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
alcătuiești tabloul mental și caracterologic al persoanei vizate de Noica. Și asta pentru că prostul pe care-l pune sub fascicolul de raze al reflecției sale, caracterizat dintru început ca fiind inteligentul cumva mai personal, este un ins nepreconceput, cu stare dubitativă, șovăitor, obositor și greoi, un adversar de opinii care întoarce întrebările pe toate fețele, sare de la una la alta, formulează chiar replici și sfîrșește, calm, o astfel de tatonare așa-zis epistemică în cheia lui "de, știu eu?". De aici
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o pictură de-a lui Salvador Dali, acolo unde Venus din Milo e închipuită de imaginația suprarealistă a artistului ca fiind alcătuită dintr-o succesiune de sertare (în care exegeții au dat peste vid). Tocmai de aceea este prudent și dubitativ în concluzii: "Ești mediocru în școală, bine; dar școala nu e tot. Ești mediocru în carieră, dar nici ea nu e tot. Că ești mediocru la sindrofie, asta nu înseamnă aproape nimic. Dar e cineva mediocru în biserică? Are vreun
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
totală și armonică a existenței"100. Tînărul Cioran trăia, gîndea și scria într-o perioadă amenințată de semnele unei crize a fundamentelor. Fusese anunțată, prin cronici retorice, moartea tragediei și urma, după toate previziunile, moartea filosofiei, după cum unii autori reflectau dubitativ asupra religiei. Cioran însuși, cum vom vedea mai departe, va avea o relație aparte cu sfera religiei și, în egală măsură, cu Dumnezeu. Însăși forma de timp în care a crezut poate cel mai mult, idolatrizată cumva, a fost ceea ce
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
avertiza cînd primejdia se apropie sau cînd nu trebuie să părăsim marginea prăpastiei, de îndată ce destinul ne-a împins într-acolo162. Așa îl descoperim de altfel în Cartea Cărților, parcimonios e drept, acolo unde discursul biblic ne indică, printr-o căutare retorică dubitativă, rolul dacă nu de om de răspîntie, cel puțin de duhovnic al celui ce reformează lumea: Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbărețul veacului acestuia? (1 Corinteni 1,20). Nu vom comenta fundalul atît de dens și tensionat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
era riguros, nu dădea definiții și unele colege erau extrem de frustrate. Să nu uit: frecventase timp de doi ani cele mai Înalte școli de psihologie de la Paris. La examene accepta judecăți proprii ale studenților, chiar „erezii”, Încuraja Îndoieli, savura răspunsurile dubitative. Odată, mi-a povestit mai târziu, când am devenit apropiați, i-a deschis ușa cabinetului colegul său Bârsănescu, care l-a somat scurt: „Dă-mi o definiție a percepției”. „Să ne gândim”, ar fi răspuns acesta, „s-ar putea defini
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aveai nevoie de altele ca să-ți faci sânge rău. Și domnișoara Nastia e bine? "Bine, foarte bine, altora le-ar merge mult mai rău." Era acasă? Trebuia să-i spună ceva urgent. Nu, nu era acasă. Poate vine diseară? Confirmare dubitativă: cu siguranță poate. Extenuat de conversația cu Motea, se retrase în camera lui și se trânti pe pat. Geamurile de la casa vecină îi trimiteau reflexele soarelui la apus. Ziua se mai sfârșea o dată într-o baie de sânge abstract. Apropierea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
urmă, certitudinea primă și esențială nu numai a unui organism, dar și a unei comunități este existența - existența În forme specifice, deci rezistența și afirmarea plenară a specificității originare. Poate, Îi spuneam tânărului, dar și bătrânului Cioran, poate - și acest dubitativ este cu siguranță fals! -, poate și mai probabil că așa este, astăzi, când părem Încă o dată „Înrobiți” și „suspect de pasivi”, probabil că am ales această formă de luptă, de rezistență! Viitorul ne va arăta dacă avem dreptate, dacă am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la literă. Întâi i se bifurca mintea la o literă și, automat, apărea prima dubitație: oare cine fusese înfrânt de ai noștri: fascismul sau fascistul? Profesorul meu de „ai noștri și ai lor“ era, prin urmare, lovit de o bifurcație dubitativă repetitivă. De ce repetitivă am să vă luminez imediat. Prima dubitație, în loc să fie urmată de o clarificare, era trifurcată de o meditație. „Unde fusese, în definitiv, fascismul sau poate fascistul - se întreba gândind intens locotenentul -, în propria lui vizuină sau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
numărul celor care vor încerca mai intens aici să afle pe cont propriu un răspuns la întrebarea „Cum de a fost posibil?“, scutindu-ne pe cei care am avut parte de binefacerile socialismului real existent, atunci când ne povestim pățaniile, de dubitativa întrebare „Chiar așa?“. O voi face înainte de toate fiindcă, alături de documentarul lui Iepan și Georgescu, cele Patru luni, trei săptămâni și două zile promit să fie și povestea celor două foste colege de facultate pe care le-am pierdut, Brigitte
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ce "sfaturi" puteam primi: "culcat, sculat, târâș, pe brânci, pe genunchi și coate, drepți, pe loc repaus, rupeți rândurile..."! Mai bine lipsă! La cele de mai sus, adaug, ca absolvent de istorie secundar filologie, că formularea "ar fi întreținut" este dubitativă și nu categorică, deși faptele mele erau "lucru devenit deja de notorietate publică", ceea ce ar fi permis "cooperatorilor" să întocmească o listă cu "victimele", eventual și cu fotografiile acestora! Și dacă "victimele" erau "mai multe", mă întreb, logic: erau toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
L. Cernăianu care interpretează abuiziv. Manuscrisul spune: „Ar fi interesant a cunoaște cauzele maladiei care a venit să isbească pe unul dintre cei mai mari poeți români.” Vedem tonul: ar fi interesant. Se interesează un autopsier, și încă la modul dubitativ, de cauze la acest nivel și pe loc, sau după autopsie, în raportul pe care-l efectuează? Scenariul cel mai probabil este că cel care a scris, până acum a adunat informația și acum începe să rezoneze. În continuare: „Știm
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-l: „Citim în ziarul Le Monde [de la 15 ianuarie, în întâia parte a coloanei a treia a primei pagine]: O corespondență adresată din București către Pall-Mall-Gazette a produs o senzație destul de vie. Acea corespondență zice în substanță, dar sub formă dubitativă: generalul Ion Ghica, agintele României pe lângă Sublima Poartă, este aci. Revenirea sa în Capitală ar fi provenind din negocieri relative la răscumpărarea independenței Principatelor printr-o sumă de 912 500 [(?) de] franci, dată Sultanului.3 Principele Carol și miniștrii săi au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a huliganilor, aș spune azi) la tensiunile „identității” lor complicate, mereu pusă În chestiune. Nu era vorba, subliniase, de o „Înregimentare” iudaică, ci, adesea, cum era și cazul meu, de o marcată, specifică sensibilitate, de alienare, de predispoziția analitică și dubitativă, de conștiința marginalizării și a excluderii. Până la urmă, „a noble disengagement from any form of vulgar aggressiveness, social or moral, from routine and ossification - a revulsion at conformism that becomes fertile ground for anomalies”. După ce analizase proza pe care o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spectaculoasă. Discretul ei locuitor, devenit, În mod bizar, „mesager” al literelor românești?!... Reacția de amuțire a fost urmată de grimase de dezgust și revoltă. Voci autorizate Începuseră să atace subiectul, decodând, treptat, opiniei publice CONSPIRAȚIA care transformase, peste noapte, un dubitativ anonim Într-o vedetă dubitativă. Mă tot Întrebasem, În anii de când ajunsesem În Vest, care dintre defectele mele și care dintre defectele culturii occidentale se aliaseră În constelația brusc favorabilă. Acum, chestiunea părea ridicolă, cum fusese mereu, dar și ipocrită
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În mod bizar, „mesager” al literelor românești?!... Reacția de amuțire a fost urmată de grimase de dezgust și revoltă. Voci autorizate Începuseră să atace subiectul, decodând, treptat, opiniei publice CONSPIRAȚIA care transformase, peste noapte, un dubitativ anonim Într-o vedetă dubitativă. Mă tot Întrebasem, În anii de când ajunsesem În Vest, care dintre defectele mele și care dintre defectele culturii occidentale se aliaseră În constelația brusc favorabilă. Acum, chestiunea părea ridicolă, cum fusese mereu, dar și ipocrită. Deci? Să recunosc, public, că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
festive de după 1989, În care „aporia” Între distincție și opera distinsă părea confuză, pentru că, cum spune Imre Kertész, „trăind poate prea multă vreme sub dictaturi”, Într-o ambianță ostilă „până la disperare”, conștiința valorii literare proprii devine, ea Însăși, vulnerată, deviată, dubitativă. Nu mi s-a părut deloc surprinzător nici faptul că laureatul a văzut În premierea sa un semn că Europa simte din nou nevoia să-și reamintească Auschwitzul, această experiență „europeană”... Greu de spus dacă despre o reală nevoie ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca finalitate ontologică, de limbajul lui Blaga din Dați-mi un trup voi munților ori din Dar munții unde-s? Altul e impulsul ascensional, privirile lui C. (Către cer, Piscul) urmărind mai degrabă grandoarea, prometeismul, exteriorizarea eroică; întrebările lui, deloc dubitative, sunt ale unui personaj esențialmente afirmativ, cu genunchi de „oțel” - ins destinat unor uimitoare gesta, hotărât să înlăture „glodul”, să opună ezitantului „poate” pe imperativul „trebuie”. Un drum, o „cărăruie” cu „troscoțel” și „nalbe”, un „tren negru” gonind pe „șesul
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]