6,588 matches
-
Artistul, explicase Bill Schneider cu toată seriozitatea, era un nobil javanez numit Raden Saleh. Omul călătorise În Olanda, studiase cu Kruseman și Schelfhout, excelase de timpuriu În peisaje și portretistică, care-i aduseseră faimă și-l făcuseră favorit al marelui duce de Saxa Coburg-Gotha, Ernst I, În palatul căruia trăise cinci ani, strecurându-se cu ușurință, după cât se pare, În mediul aristocratic din Dresda. Însă tot timpul ăsta a nutrit pasiu nea picturii animalelor sălbatice, Îndeosebi a leilor. Îi văzuse cândva
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la față, o să țin cură de slăbire, uite-te și tu, semănăm! Îhî! Bună ziua, am de livrat un televizor, unde să-l pun? aici, Prințesa Miau ține periculos DVD-ul în mână, n-am încredere, îi scapă din lingură până duce la gură, i-am spus la un moment dat, semeni foarte mult la tot cu bunica mea, așa era și ea, asta am realizat uitându-mă oarecum de jos în sus, la profilul ei, în timp ce vorbea și râdea cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ordinul "MERITULUI"mare ofițer, din partea președintelui Ecuadorului și al președintelui Gabonului; ordinul "Kuweitului" clasa I, din partea emirului acestei țări; ordinul "Steaua Polară"comandor, din partea regelui Suediei; ordinul "Leul de Aur"comandor, din partea președintelui Finlandei; ordinul "Adolf de Nassau"comandor, din partea Marelui Duce al Luxemburgului; ordinul "Leopardului"comandor, din partea președintelui Zairului; ordinul "Taaj"comandor, din partea șefului statului iranian; și altele. ION M. ANGHEL I. Date personale Născut la 12 decembrie 1927, Comuna Măstăcani, Județul Galați. Soția-Maria Anghel. Are un copil (Viorel Anghel) magistrat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ce unghi vrei să privești lucrurile, spune Roja, pentru majoritatea probabil că întreaga Revoluție e o minciună sfruntată, chestie de interpretare. Chiar și morții, manifestanții, noi înșine, forțele de ordine, gloanțele, mașinile de război scoase pe străzi, dictatura care de duce de rîpă, noul sistem, bisericuța asta în care ne adăpostim, aerul ăsta rînced pe care-l respirăm există doar în mintea noastră, frămîntate din aluatul spurcat al imaginației. — Exagerezi prea tare, i se pare Părințelului, deși recunosc și eu că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cămașă ca prin sită și sufletele erau date în teasc, durerea curgea tulbure în potir, Petru își bea furtuna, și furtuna aducea altă furtună. Taci, puiule, nu mai plânge, ăsta este păcatul părinților! Dumnezeu nu dă mai mult decât putem duce! Mamă, nu mă mai minți, m-am săturat să mai inventez sfinți, cârpe pentru sperietori am adunat toată viața. Mi-ai povestit atâtea minuni, minunea noastră când vine ? Sfântul Stelian are grijă de copii, pe mine de ce m-a sărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
temut. La acest model se raportează Machiavelli, subînțeles, de mai multe ori, în paginile Principelui. Machiavelli l-a cunoscut pe Cesare. Fusese trimis la el (aflat atunci la Imola, aproape de Florența), ca mediator pe măsură, într-un moment în care ducele de Valentino era în plină expansiune, cucerise cîteva state din nordul Italiei și era bănuit de intenția de a cuceri și Florența, cum povestește Guicciardini. Nici Cesare n-a beneficiat de lectura doctrinei machiavelice, deși era întruchiparea primă a machiavelismului
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
înfruntat măcar în parte, crede gînditorul. ideea e dezvoltată optimist într-un capitol al cărții, penultimul, însă, mai înainte, povestise cu regret spulberarea carierei lui Cesare Borgia, căruia destinul malign i-a stat împotrivă. Destin se numește otrava de care ducele și tatăl său, papa Alexandru VI, n-au știut să se ferească. Nici o altă figură istorică nu i-a smuls lui Machiavelli atîtea cuvinte de admirație. Poate pentru că Cesare n-a fost decît o promisiune de paradigmă? Finele capitolului VII
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
n-au știut să se ferească. Nici o altă figură istorică nu i-a smuls lui Machiavelli atîtea cuvinte de admirație. Poate pentru că Cesare n-a fost decît o promisiune de paradigmă? Finele capitolului VII e un encomion aproape sentimental: "Era ducele atît de aprig, atît de viguros (tanto virtu) și știa atît de bine cum poți să-i cîștigi pe oameni sau cum trebuie să-i distrugi, iar temeliile pe care le ridicase puterii lui într-un timp atît de scurt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar ivi cineva neașteptat și deosebit de puternic care să i-o răpească 10; dar chiar dacă statul i-a fost luat, el îl va redobîndi de îndată ce dușmaaul va întîmpina o greutate cît de mică11. Noi avem în Italia, spre pildă, pe ducele de Ferrara care nu a rezistat la atacurile venețienilor în 1484 și nici la acelea ale papei luliu II în 1510, nu pentru că stăpînirea lui avea temelii foarte vechi, ci din alte cauze. În adevăr, un principe natural are mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi greșit în celelalte acțiuni pe care le-a întreprins. După ce regele a ocupat Lombardia, el a recîștigat îndată reputația pe care Carol nu-i îngăduise s-o aibă; Genova a cedat, florentinii i-au devenit prieteni, marchizul de Mantova, ducele de Ferrara, Bentivoglio, Doamna de la Forli, seniorul Faenzei ca și seniorii din Pesaro, Rimini, Camerino și Piombino, locuitorii din Lucca, Pisa și Siena, toți au vrut să-i fie prieteni. Atunci au putut venețienii să-și dea seama de îndrăzneala
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
alții care au cucerit provincii și care au voit să le păstreze. Nu este nimic de mirare în aceasta, ci, dimpotrivă, lucrul este foarte obișnuit și firesc. Am discutat chiar despre aceasta la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci cînd ducele Valentino (căci așa i se spunea obișnuit lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpînire pe Romagna; căci, atunci cînd cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din vremile pe care noi înșine le-am cunoscut: este vorba de Francesco Sforza și de Cezar Borgia. Francesco, folosindu-se de mijloacele potrivite și de propriile lui însușiri care erau mari, a reușit ca, din simplu particular, să ajungă duce al Milanului; și ceea ce a dobîndit prin mii de osteneli a putut să păstreze cu ușurință. Dimpotrivă, Cezar Borgia, pe care oamenii îl numeau de obicei ducele Valentino, și-a dobîndit statul mulțumită situației înalte a tatălui său și l-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui însușiri care erau mari, a reușit ca, din simplu particular, să ajungă duce al Milanului; și ceea ce a dobîndit prin mii de osteneli a putut să păstreze cu ușurință. Dimpotrivă, Cezar Borgia, pe care oamenii îl numeau de obicei ducele Valentino, și-a dobîndit statul mulțumită situației înalte a tatălui său și l-a pierdut odată cu moartea acestuia cu toate că a folosit toate mijloacele și a făcut tot ceea ce trebuia să facă un om înțelept și capabil, care vrea să-și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu înalță de la început temeliile ar putea, dacă are toate însușirile necesare, să le înalțe și mai tîrziu, deși în cazul acesta constructorul ar avea multe greutăți, iar clădirea însăși ar fi în primejdie. Dacă considerăm toate acțiunile întreprinse de ducele Valentino, constatăm că el și-a înălțat temelii trainice pentru puterea lui viitoare; cred că nu este de prisos să vă vorbesc despre ele, deoarece nu știu ce învățătură mai bună aș putea să-i dau unui principe nou decît exemplul faptelor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
principe nou decît exemplul faptelor acestuia, iar dacă planurile și măsurile lui de acțiune nu i-au izbutit, aceasta nu s-a întîmplat din vina lui, ci dintr-o neobișnuită și extremă răutate a sorții. Pentru a-i da putere ducelui Valentino, fiul său, Alexandru VI a trebuit să înfrunte multe greutăți imediate și altele care s-au ivit ulterior. Mai întîi el nu vedea nici o modalitate de a-l face principe decît aceea de a-i da în stăpînire un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
au ivit ulterior. Mai întîi el nu vedea nici o modalitate de a-l face principe decît aceea de a-i da în stăpînire un stat al bisericii, dar știa prea bine că dacă ar fi luat vreunul din teritoriile bisericii, ducele Milanului și venețienii nu i-ar fi îngăduit să-l păstreze; deoarece Faenza și Rimini erau de multă vreme sub protecția acestora din urmă. Afară de aceasta, toate forțele armate ale Italiei, și îndeosebi acelea pe care papa le-ar fi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de îndată ce a ocupat Milanul, papa a și obținut de la el soldații de care avea nevoie pentru acțiunea din Romagna, la care regele a consimțit pentru a face onoare prestigiului său. De îndată ce a cucerit Romagna și a învins puterea familiei Colonna, ducele Valentino a voit să păstreze ceea ce cucerise și să meargă mai departe, dar a avut de înfrînt două obstacole: propriile lui armate, care nu i se păreau credincioase constituiau cel dintîi obstacol, iar celălalt era voința Franței; se temea ca
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
avînt; în ce-l privește pe rege, a putut să-i cunoască intențiile atunci cînd, după ce a ocupat ducatul de Urbino, a atacat Toscana; iar regele l-a făcut atunci să-și retragă trupele din această expediție. În urma acestui fapt, ducele hotărî să nu mai depindă de armatele și de reușita altuia. Și cel dintîi lucru pe care l-a făcut a fost acela de a micșora puterea familiilor Orsini și Colonna la Roma; pentru aceasta, pe toți acei partizani ai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fiecăruia după calitățile lui, trupe de soldați cu plăți și funcții de guvernatori; astfel încît, în cîteva luni numai, ei și-au pierdut atașamentul față de facțiunile din care făceau parte și s-au îndreptat cu totul spre el. După aceasta, ducele așteptă de a-i nimici pe Orsini, întrucît pe cei din neamul Colonna îi înfrînsese; prilejul se ivi tocmai potrivit și el știu să-l folosească și mai bine. În adevăr, Orsini și ai lor, dîndu-și seama prea tîrziu că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de a-i nimici pe Orsini, întrucît pe cei din neamul Colonna îi înfrînsese; prilejul se ivi tocmai potrivit și el știu să-l folosească și mai bine. În adevăr, Orsini și ai lor, dîndu-și seama prea tîrziu că puterea ducelui și a bisericii însemna distrugerea lor, convocară o dietă la Magione, în regiunea Perugiei. Aceasta a provocat rebeliunea de la Urbino, tulburările din Romagna, precum și nenumărate primejdii pe care ducele a trebuit să le înfrunte și pe care le-a învins
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
adevăr, Orsini și ai lor, dîndu-și seama prea tîrziu că puterea ducelui și a bisericii însemna distrugerea lor, convocară o dietă la Magione, în regiunea Perugiei. Aceasta a provocat rebeliunea de la Urbino, tulburările din Romagna, precum și nenumărate primejdii pe care ducele a trebuit să le înfrunte și pe care le-a învins cu ajutorul francezilor. Redobîndindu-și astfel tot prestigiul și nemaiavînd nevoie să se bizuie nici pe Franța nici pe alte forțe dinafară, și pentru ca să nu mai aibă nevoie de a le
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și pe care le-a învins cu ajutorul francezilor. Redobîndindu-și astfel tot prestigiul și nemaiavînd nevoie să se bizuie nici pe Franța nici pe alte forțe dinafară, și pentru ca să nu mai aibă nevoie de a le pune pe acestea la încercare, ducele începu să se folosească de vicleșuguri. Și știu să-și ascundă atît de bine intențiile încît înșiși Orsini se împăcară cu el prin mijlocirea lui Paolo Orsini, față de care ducele folosi toate mijloacele posibile pentru a-l face să aibă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aibă nevoie de a le pune pe acestea la încercare, ducele începu să se folosească de vicleșuguri. Și știu să-și ascundă atît de bine intențiile încît înșiși Orsini se împăcară cu el prin mijlocirea lui Paolo Orsini, față de care ducele folosi toate mijloacele posibile pentru a-l face să aibă încredere în el, dîndu-i bani, echipamente și cai; cu naivitatea lor prostească, ei i-au căzut ușor în mînă la Sinigaglia. În momentul cînd conducătorii celor două facțiuni au fost
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să aibă încredere în el, dîndu-i bani, echipamente și cai; cu naivitatea lor prostească, ei i-au căzut ușor în mînă la Sinigaglia. În momentul cînd conducătorii celor două facțiuni au fost nimiciți, iar partizanii lor i-au devenit prieteni, ducele reușise să dea o temelie trainică puterii lui, întrucît stăpînea întreaga Romagna împreună cu ducatul de Urbino, și mai ales i se părea că-și cîștigase prietenia Romagnei că avea de partea lui întreaga populație care începuse să se bucure de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui întreaga populație care începuse să se bucure de bunăstarea pe care el i-o adusese. Și deoarece lucrurile care urmează sînt demne de a fi cunoscute și de a fî pildă altora, nu vreau să le las deoparte. După ce ducele a ocupat Romagna și a constatat că fusese condusă de stăpîni incapabili, care mai curînd îi jefuiseră pe supuși decît îi guvernaseră, și astfel le dăduseră motiv de dezbinare iar nu de unire, încît provincia era bîntuită de hoți și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]