1,184 matches
-
de mână pe strada tecuci întind mâna aproape ca o ating veneam aici și acum vreo treizeci de ani... făceam oameni de zăpadă îmi plăcea să mă plimb pe langă casele vechi priveam hornurile pline de fum intrăm ziua în dughene de lemn cu podele vechi ce miroseau mereu a gaz de lampă îmi plăcea mirosul acela priveam chipurile femeilor aveau pe buze ruj roșu și alunițe făcute cu creionul unele purtau pălării altele doar mănuși lungi până la coate pe una
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
cu podele vechi ce miroseau mereu a gaz de lampă îmi plăcea mirosul acela priveam chipurile femeilor aveau pe buze ruj roșu și alunițe făcute cu creionul unele purtau pălării altele doar mănuși lungi până la coate pe una din ferestrele dughenelor scria “intrați la george și tatăl - cele mai noi costume” pe colț era o dugheana mică cu perdele grena din catifea doamna vindea cupoane de material îmi zâmbea prietenos de câte ori mă vedea “poți să vii când vrei să bei cu
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
chipurile femeilor aveau pe buze ruj roșu și alunițe făcute cu creionul unele purtau pălării altele doar mănuși lungi până la coate pe una din ferestrele dughenelor scria “intrați la george și tatăl - cele mai noi costume” pe colț era o dugheana mică cu perdele grena din catifea doamna vindea cupoane de material îmi zâmbea prietenos de câte ori mă vedea “poți să vii când vrei să bei cu nepoțica mea un ceai” avea parcă cea mai bună dulceața de nuci servită pe farfurie
STRADA... de ANGELA BACIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372643_a_373972]
-
de mână pe strada tecuci întind mâna aproape ca o ating veneam aici și acum vreo treizeci de ani... făceam oameni de zăpadă îmi plăcea să mă plimb pe langă casele vechi priveam hornurile pline de fum intrăm ziua în dughene de lemn cu podele vechi ce miroseau mereu a gaz de lampă îmi plăcea mirosul acela priveam chipurile femeilor aveau pe buze ruj roșu și alunițe făcute cu creionul unele purtau pălării altele doar mănuși lungi până la coate Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
am invatatsa ne ținem de mână pe strada tecuci întind mâna aproape că oatingveneam aici și acum vreo treizeci de ani...făceam oameni de zapadaimi plăcea să mă plimb pe langă casele vechi priveam hornurile pline de fumintram ziua în dughene de lemn cu podele vechi ce miroseau mereu a gaz de lampaimi plăcea mirosul acela priveam chipurile femeilor aveau pe buze ruj roșu și alunițe făcute cu creionulunele purtau pălării altele doar mănuși lungi până la coate... III. POEM PENTRU MAMA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
Da, țin foarte mult la tradiție, să fie totul cât mai conform cu trecutul istoric al acestei zone. Ai să vezi anumite străzi unde este interzisă circulația cu mașina. Poți pătrunde pe ele doar pietonal. Acolo sunt numai magazine, cafenele, mici dughene, restaurante, multe obiective culturale, galeriile sau expozițiile de artă și pictură, ori biblioteci, sau librării. - Poate le vom vedea. Și mâine va fi o nouă zi. Ajunse la mașină, se urcară și porniră spre grădinița Mariei. Referință Bibliografică: ADRIANA, ROMAN
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
să vă mai spun acum, cum i-am prins pe toți și nici ce pedepse au primit, ori alte amănunte legate de anchetă fiindcă nu asta este important. Vreau să vă spun cum erau organizați acești oameni. Fuseseră practic o dugheană nenonorocită până când a luat-o în primire un haruspex care și-a dat seama că politica era singurul lucru în care merita să investești cu adevărat atrăgând clienți cu multă putere în afacerea sa. Însă unde e multă putere e
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
remarcă: "Aspectul general al Bucureștilor este singular. Acest oraș, care nu este foarte vechi, a fost construit fără ordine și nimic n-ar fi mai greu decît să-i trasezi cu exactitate, planul. Bucureștii reprezintă o confuzie stranie de căsuțe, dughene, case boierești care n-ar urîți deloc frumoasele cartiere ale Parisului. [...] În București nu sînt monumente. Este imposibil să numești astfel numeroasele biserici, pe care superstiția și remușcările, mai mult decît mila, le-au întemeiat în secolul trecut. Statui informe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
urechi, ale urechiștilor de profesie). Cîteva generații s-au maturizat la școala cozii, gradul de instruire și de perseverență al statului la coadă producînd nu numai străinătății grimasa disprețuitoare și compătimitoare, dar și consoartei dictatorului, asemuind, ciocoiește, fojgăiala mizerabilă din fața dughenelor goale cu cea a sobolilor: ia, uite, Nicule, au ieșit șobolanii... A dispărut această sete masochistă de a sta la coadă? De cîtva timp, în preajma Halei, zilnic, în fața unei intrări de bloc, și-a făcut apariția o coadă ruptă bucățică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din târguri, descompunerea breslelor etc., au determinat și grăbit procesul de diferențiere a meșteșugarilor. Regulamentul Organic îi împarte în trei trepte, în funcție de starea materială, plus calfe, făcându-se deosebirea între meșterii cu dugheni și cei care lucrează din loc în loc cu mâna. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din loc în loc cu mâna. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Vistierie la calfe, adică la meșteșugarii fără dugheni (cei mai mulți dintre ei) care „lucrează cu mâna dintr-un loc în altul”. În târgul Tecuci, între 1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia au fost trecuți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Vistierie la calfe, adică la meșteșugarii fără dugheni (cei mai mulți dintre ei) care „lucrează cu mâna dintr-un loc în altul”. În târgul Tecuci, între 1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia au fost trecuți la calfe, deoarece erau „căzuți în stare”. În aceiași ani, la Huși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
strângeau, sub supravegherea isprăvniciilor, dările. Meșterii erau împărțiți în trei trepte: a. „acei ce țin fabrici” plăteau pe an o patentă de 120 lei; b. „cei ce țin fabrici mici” plăteau câte 80 lei pe an; c. „cei ce țin dugheni și lucrează meșteșugul” câte 50 lei pe an. Meșterii nu plăteau capitația. „Lucrarea fieștecăruia meșteșug cerșind îndeplinirea tocmelilor și siguranța lucrului, nici un meșter nu va fi slobod a întrebuința lucrarea meșteșugului până când nu se va înscrie în catastihul meșterilor și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două meșteșuguri. Calfa nu poate fi calfă dacă nu este atestată de breaslă. Până ce calfa putea să-și aibă propria ei dugheană, ea era „povățuită” de breaslă „în cugetări moralicești și în urmarea datoriilor legei”. Deasemenea, breslele își conservau patronajul asupra bisericilor lor. Așadar, este greșit să se considere că rațiunea de a fi a breslei în acea epocă consta numai în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi cunoscuți de asemenea, fie arman, fie jidov și vor fi datori a purta sarcinile breslei...”, iar cei neînscriși în bresle vor fi primiți în aceasta din urmă după un examen al pregătirii lor. Calfele, fie că au sau nu dugheni, nu pot fi împiedicate să lucreze acolo unde vor. Sfărâmarea caracterului închis, de castă, al breslei, care era o trăsătură tipică a breslei medievale, a însemnat de fapt o puternică lovitură dată acestei instituții feudale, a însemnat începutul transformării breslei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și fac tot posibilul pentru a o părăsi. Breasla blănarilor din Iași se jăluia în 1847 că „cei de astăzi dughengii să văd obijduiți la a lor speculație de către alte fețe ce nu sînt cunoscute isnafului”. Breasla are înscrise 11 dugheni, dar „lucrătoare” sunt 14. „Toți băibărăcarii armeni și jidovi, lipscani și cușmari, aducând blănării din Lipsca i alte locuri de peste graniță și ca să nu le vândă lor, mărind prețurile, apoi trag din lucrători i calfele lor la sine și le
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îngenunchiere, haznaua păgubită de dările lor și numiții pieritori de foame”. La 1 martie 1850, breasla croitorilor de haine bărbătești din Iași reclama că „de la o vreme încoace pre lângă că nu numai ucenicii, calfii, lipsind de la stăpân își deschid dughenile încât noi am rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de meșteșuguri, cușmari, șapcari, închipuindu-și un vârfu, că tocmesc pe calfe, burlaci, croitori [ce] sunt lucrați și ei își deschid dugheni și de croitorie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stăpân își deschid dughenile încât noi am rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de meșteșuguri, cușmari, șapcari, închipuindu-și un vârfu, că tocmesc pe calfe, burlaci, croitori [ce] sunt lucrați și ei își deschid dugheni și de croitorie...” și le iau mușterii. La 16 aprilie 1851, breasla cușmarilor din Iași arăta că în fiecare zi „se ivesc evrei și alți însurăței și holtei, fără a fi trecuți în catastihul breslei și fără a fi atestuiți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
le iau mușterii. La 16 aprilie 1851, breasla cușmarilor din Iași arăta că în fiecare zi „se ivesc evrei și alți însurăței și holtei, fără a fi trecuți în catastihul breslei și fără a fi atestuiți de breaslă, își deschid, dugheni și uneltesc meseria aceasta, care măsură fiindu-ne foarte obijduitoare și vătămătoare până la zilnica noastră hrană”. În 1853, în breasla săhăidăcarilor din Iași mai rămăseseră doar șase meșteri și o calfă. În 1845, în Botoșani, 766 de meșteri, adică mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întrebuința meseriile ce uneltesc a butnăriei, a cărăriei, a rotăriei, a morăriei, a cărăușiei, a pescăriei, a teslăriei, a pietrăriei i altele de acest fel rucodelnice [manuale] meșteșugărești, fără a fi siliți de a-și lua patente. Iar a deschide dughene prin târguri și a se strămuta cu locuința din sate nu sunt volnici decât după articul 127 a capului de finanț”. Ei se pot tocmi la lucru și „depărtat de satele lor”, dar numai cu știrea satului și a stăpânului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adevărat că meșteșugarii au dreptul să se strămute, dar strămutarea se putea obține numai după depășirea a numeroase dificultăți și piedici mai mult sau mai puțin artificiale. Din această cauză, deși mulți dintre ei își deschid în orașe și târguri dugheni și ateliere, continuă să rămână săteni. În articolul 127, capitolul al III-lea, secția a VII-a a Regulamentului Organic, se prevede că săteanul nu se poate strămuta decât în ultimul an dinaintea catagrafiei, cu știrea proprietarului și a stăpânirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de prin târguri”. Miile de documente din Arhivele Statului Iași referitoare la acte de proprietate dovedesc că în principalele centre urbane ale Moldovei și, în special, la Iași, bunurile imobiliare, inclusiv și îndeosebi parcelele de teren din moșiile orașelor și „dughenile” erau angrenate la mijlocul veacului trecut într-o mare măsură în circulația mărfurilor. Așadar, aveau loc transferuri masive de proprietăți și posesiuni de la o categorie socială, adesea boieri și mănăstiri, către alta - negustori și meșteșugari înstăriți. În orașe, ierarhia socială începea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înregistreze pe toți. Fuga le crea însă o existență precară; de aceea țăranii foloseau un procedeu prin care reușeau să escamoteze prevederile restrictive ale strămutării, forțând într-o oarecare măsură lucrurile. Și anume, ei cumpărau în prealabil locuri și construiau dugheni în orașe, rămânând să plătească birul la satele de unde plecaseră până ce erau înscriși în oraș la prima catagrafie. Pe această cale au reușit să obțină strămutarea în 1852 și 1857 în orașe numeroși țărani din ținuturile Neamț, Tecuci, Putna, Covurlui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
De cele mai multe ori, o dată strămutați în orașele zise libere, clăcașii deveneau „liberi de clacă”, dar situația lor nu se îmbunătățea potrivit năzuințelor lor. Numai puțini dintre ei ajungeau meșteșugari și negustori și mai puțini proprietari sau posesori de ateliere și „dugheni”, și anume cei mai înstăriți, majoritatea celorlalți intrau în rândul birnicilor. Între 1832 și 1838, dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor și numai 23 între negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
despărțirea a III-a a orașului Iași între 1845-1851: 2 erau păzitori, 3 fanaragii, 4 sacagii, 2 cotigari, 2 ciocli, 9 chelari, 11 vizitii, 1 portar, 21 rândași, 2 argați, 1 slujitor la spital, 1 grădinar și 2 „slujind la dugheni”. Îndeletnicirile lor în orașe au fost determinate de lipsa unei industrii ajunsă la acel stadiu de dezvoltare în care absorbirea brațelor de muncă imigrate din mediul sătesc devine una din condițiile dezvoltării ei. În aceste împrejurări, puțini dintre țăranii imigrați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]