193 matches
-
Cultului insidios al non-diferenței nu i se mai pot opune, oare, decît soluții livrești? Axa mediană a uniformității îi separă pe exaltații îndrăgostiți ai lui Orsenna himeră pe care o mîngîiem discret în vise, de vagabonzii iubirii lui Houellebecq. Cu dulcegării diplomatice, subtil trecute prin vitriol, pentru primul, sau cu arme albe zdrobind mitul burgheziei eliberate ca pe o ploșnită, pentru cel de-al doilea, acești scriitori depășesc în felul lor limitele lui politically correct, disecînd efectele infinit perverse ale "eliberării
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
bune de aruncat." (MA) Nu în ultimul rînd, "altceva" poate însemna și alt tipar de expresie, căci sfîșierea stăpînită și metodică de sine, recea constatare a decăderii umane nu s-ar fi putut mulțumi cu o limbă jucăușă sau cu dulcegării pișcătoare. Suferința cruntă e nudă, însă frumusețea voalată de ceva ce o depășește încearcă și ea să găsească drumul spre cuvînt. "Mi se întîmplă, totuși, să fiu mai puțin tranșant: nașterea îmi apare atunci ca o calamitate fără de care aș
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca "delicat și afectat ca ultimul dintre decadenți...". Un termen similar, "mievrerie", decalc după termenul francez "mièvrerie", "afectare însoțită de puerilitate în maniera de a vorbi, de a scrie, de a picta"447, folosea și Titu Maiorescu pentru a sublinia dulcegăria unei anumite maniere, fără a utiliza termenul de "decadent". Afinitățile lui Luchian nu ar urma astfel de sensiblerii, "mievrerii", ci s-ar focaliza către un strat profund al trăirilor pe cale de a fi eliberate în pictura sa ca tensiune adevărată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cu "Schițe de la procesul Bulgarilor". Frontispiciul este executat în stil secession de către Kimon Loghi, înfățișând-o pe zâna Ileana într-un cadru decorativ, alcătuit printr-o simetrie armonică de două pâlcuri de arbori și două coroane de lauri. Pe lângă dulcegăria constitutivă a manierei, răzbate și un fel de naivitate, care convine subiectului preluat din feriile locale. D. Karr este prezent cu două poezii, "Veac stins" și "Vedenii", iar Alexandru Bogdan- Pitești cu o poezie în franceză, "Berceuse d'amour", al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
surprinse în atitudini rituale de idoli păgâni, care suscită întrebări fundamentele, precum cele care dau titlul enigmatic capodoperei lui Gauguin,: De unde venim? Cine suntem? Unde mergem?, tablou expus la Paris, în 1898. De asemenea, pictura Ceciliei Cuțescu-Storck este lipsită de dulcegăria sau pitorescul convențional cu care este tratată de obicei în pictura romantică sau academică, Orientala. Universul țigăncilor ei este orientalizat, fondul autohton este adesea dizolvat printr-o scenografie care păstrează datele minimale ale unui decor exotic, tulpinile pline de sevă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relief pe partea cu fotografia. Am pus-o în geamul bufetului din bucătărie, nu destul de sus însă ca să nu încapă în lăbuțele Ioanei. Am găsit-o de vreo două zile sub pat. Avea un colț rupt și, peste textul meu (dulcegării neinteresante), ca și peste adresă, erau desenate cu carioca verde deschis - AZOMUREȘ - gogoloaie mici, cu ochi, nas și gură, înconjurînd un gogoloi mare cu ochi, nas și gură. "Ăsta ești tu cu cele o sută de surioare pe care o să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ales pe Quinault și pe Lulli, doi dintre cei mai străluciți compozitori de operă din acea vreme. "Mai gândiți-vă dacă considerați demn de haina dumneavoastră, ca și de numele de creștin și de preot, să găsiți oneste toate falsele dulcegării, toate frazele de dragoste, și toate aceste dulci invitații de a ne bucura de frumoasa vârstă a tinereții, care răsună peste tot în operele lui Quinault, pe care l-am văzut de sute de ori deplângând aceste rătăciri. Dar astăzi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fi singura zonă în care autoritatea lui nu s-a exercitat covârșitor, scriitorii care i-au urmat reușind să descopere resurse de originalitate acolo unde geniul caragialian n-a pătruns mai adânc fie dintr-o funciară repulsie pentru melodramatic și dulcegărie sentimentală, fie din cauza preferinței pentru modalitatea satirică sau ironică în redarea universului uman. Filonul de sensibilitate explorat însă de scriitori precum Mihail Sebastian, V.I.Popa sau George-Mihail Zamfirescu nu diluează comicul, ci îl împrospătează, iar tratarea umoristică a reiteratelor tipologii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Eu făcusem masa aceea, spuse Jack mândru. —E foarte îndemânatic, se confesă Lulu. Știu, aprobă Mai, după care, pentru o fracțiune teribilă de secundă, se întrebă dacă a spus asta cu voce tare. Mai a continuat să fie bombardată cu dulcegării, și lucrurile au mers bine, până a zărit o altă poză pe șemineu. Un Jack mai tânăr, mai slab, mai lipsit de griji, cu brațul în jurul unei blonde înalte, care zâmbea, încrezătoare. Lulu a ochit poza în același moment și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
aduc o listă. — Adu-mi și pașapoartele voastre. Emmett părăsi câmpul de luptă din dormitor. Chiar mi-ai plăcut, Bucky. Sincer, zise Madeleine. — Păstrează-ți poantele astea pentru tati. Acum tu ești aia care pantaloni în casă, așa că păstrează-ți dulcegăriile pentru el. — Ce ai de gând să faci? — În primul rând mă duc acasă și pun totul pe hârtie, după care atașez documentul la niște mandate pentru citarea unor martori importanți - pe numele tău și al lui tati. Apoi o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
nu i-o ia în nume de rău. — Bună, tată, spuse ea aproape cu timiditate. Văzuse că și Emmy și Adriana le spunea taților lor “tati”, dar părea imposibil de imaginat să i se adreseze tatălui ei cu o așa dulcegărie. Chiar dacă se pensionase de acum șase ani, Charles Eisner avea să fie un redactor șef impunător până în ziua în care avea să moară. Timp de doisprezece ani condusese cu mână fermă Editura Paramour — care nu era “un rahat cu perje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
-te și culcă-te. Rezistă tentației de a trimite un sărut prin telefon spre binele lui Emmy. — Doamne, ar fi grețos dacă n-ar fi atât de drăguț, spuse Emmy cu un suspin lung și teatral. Era grețos cu atâtea dulcegării, Leigh știa asta, dar era prea fericită să-i pese. Jesse o sunase neîncetat timp de două luni de zile după “incident”, cum îi spun amândoi acum; îi scria pe e-mail, îi lăsa mesaje la secretara ei, îi trimitea sms-uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
câteva rânduri cu complimente vagi nu aveau să fie suficiente. Doamna Humphry Ward (cum iscălea ca autoare) aștepta din partea mentorului său o critică detaliată. Henry amână Într-atât, Încât trebui să Își ceară scuze pentru Întârziere și să compenseze prin dulcegăria laudelor, lăsând doar câteva portițe strâmte, prin care să Își poată strecura conștiința artistică. „Modul În care Îți strunești eroul mi se pare extrem de remarcabil, În special prin comparație cu felul În care Încerci să Îl strunești“ - Îi scrise el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să atingă cîte un umăr sau bătînd ușor cîte un braț. Toată lumea părea să renască În prezența lui, pînă și Elizabeth Shand Își ridică borul pălăriei de pai ca să-i arunce o căutătură maternă și Își țuguie buzele, murmurînd niște dulcegării În taină. Reverendul Davis Își termină discursul formal, fără a se uita nici o clipă În ochii participanților și vădit nerăbdător să se Întoarcă la parohia lui. Bulgării răpăiră pe capacul coșciugului cînd groparii, Îndoiți de șale sub soarele arzător, Începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
verzi; portocaliul cojilor de lămâie și gref. Închis în recipienții ermetici ai amintirilor, amețit de-aromele dulcețurilor și-ale jeleurilor topite după rețete străvechi și infailibile, trăiam în secret niște voluptăți imposibil de descris. Abia atunci mă apuca furia. Uram dulcegăriile și, spre deosebire de colegele mele de școală, angajate într-o perpetuă declarație de-amor față de patrie și Partid, nu mă născusem cu moleculele lirismului în vene. Detestam cuvintele meșteșugite, care se-așezau în memorie ca niște buze subțiri și lipicioase. Săream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
45 Semnul % indică faptul că exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai, ele s-ar putea încadra și în clasa masivelor. 48 Accidental, utilizarea verbului la plural poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aceste rânduri), atunci ar putea fi vorba doar de o firească înclinație (care nu este dublată de talent) secretată în umbra diverselor idealuri culturale. Trebuie să-mi recunosc lipsa de talent pedagogic. Inițial am crezut că nu am timp de dulcegării. Accept însă că nu am răbdarea de a mă apleca asupra fiecărui mod de a fi pe care-l întâlnesc pentru a-i arăta, într-un mod elegant, perspectivele cu care nu sunt de acord. Este și o rigiditate ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Șarpele și porumbelul, al cărui personaj principal, o călugăriță, ajunge prostituată, iar după aceea revine la viața de pustie. Este povestea Sfântului Avraamie și a nepoatei sale Maria, pomeniți în Sinaxarul ortodox. Cred că viața unor sfinți creștini, scrisă fără dulcegăria devenită tradițională, dar improprie spiritului creștin, poate fi cel puțin la fel de captivantă pentru cititorul modern ca și Siddharatha a lui Hesse. Sunt un povestitor și-mi place să povestesc despre oameni și întâmplări autentice. Prefer să desenez o casă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
prea mult. El mă mira prin vorba lui voalată, prin vorbele de spirit timide, bontonul lui admirabil, aptitudinea de a face înțeles tot ce spunea, care îl vădea pe adevăratul genti lom, maliția lui împachetată în mătase și în bumbac, dulcegăriile lui de lume mare care abia dacă păreau ale unui bărbat, o timiditate bizară și parcă un sentiment personal de smerire și de mortificare prea puțin în armonie cu scăpărările și cu străfulgerările vii și cu iluminările filozofice, observațiile îndrăznețe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
visul unei vieți utopice și ne arată felul în care unii oameni își pot găsi drumul în viață datorită unor întâlniri decisive, datorită unor împrejurări sau unor coincidențe. Unii critici consideră că Auster a presărat în romanul său prea multe dulcegării gratuite, că finalul este unul prea forțat, în care toți se iubesc și se îmbrățișează. Paul Auster a pus mult optimism în relațiile dintre personajele sale, dar acest optimism dispare brusc spre sfârșitul cărții, ce stă sub semnul atentatelor teroriste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
care-și justifică exemplar lupta și trecerea. Reacțiile criticii vor fi diverse, mulți vor încerca să anihileze forța originalității noului val căutînd "surse" în poezia de aiurea. Dar nu știu cine va putea contesta superba victorie a unei sensibilități inconfundabile asupra abundenței dulcegăriilor poetice prea masive prezente în presa literară din ultimii ani. A "paria" pe Traian T. Coșovei, Emil Hurezeanu, Aurel Pantea, Matei Vișniec, Lucian Vasiliu, Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Eugen Suciu, Ion Stratan, Ștefan Mitroi, Petru Romoșan, Dumitru Chioaru etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
trăsuri și de mașini, amestecându-se cu tot felul de trecători grăbiți, cu doamne elegante și frumoase, ale căror parfumuri se amestecau cu mirosul de cafele și covrigi calzi cu care mai treceau țiganii, de castane prăjite, gogoși și alte dulcegării. Zumzetul acela viu și culorile ora- șului îl oboseau astăzi. I s-a făcut dor de liniștea Brăilei, de patul moale de acasă, din paie uscate, în care îi plăcea să zacă uneori, sorbind dintr-o cană fierbinte cu cacao
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
părți rele. Cei care nu îndrăgesc peste măsură tizanele călduțe, cordialitățile fără consecințe, clătinatul capetelor acoperite cu tocă, pălărie cu pene, căciulă de blană, kippa sau turban, va găsi în Țara Sfântă un pământ de azil foarte sigur, garantat fără dulcegării de prisos. N-au decât să alerge într-acolo, bunele sentimente nu-i vor urma. La Ierusalim, celălalt e în cea mai bună formă a lui. Adică insuportabil. Iar regizorii spectacolului interreligios îl invită pe celălalt la veghile lor "de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
revistei, o minunată descriere a unei călătorii pe Valea Nilului, În maniera excesivă a literaturii cu subiect exotic care stăpâ nea gustul cititorului european, cu descrierile romanțate ale lui Pierre Louÿs și Miriam Harry. Cine mai citește astăzi ase menea dulcegării turcești, haitiene, japoneze, siriene, egiptene, cambodgiene, persane și marocane, care i-au stabilit scriitoru lui francez o imensă celebritate? Dar, În numărul următor, revista ieșeană mărturisea cu amărăciune, Într-o notiță prizărită la „Miscelanea“, că a fost victima unui plagiat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Dar mâine are să fie iarăși scandal, fiindcă lupta pentru acest birou salon, desfigurat de nu-l mai recunoști, nu s-a terminat încă. Leși, grațioasă și zâmbind cu toți dinții, de parcă își înălțase toate pânzele, m-a ținut tot în dulcegării, spunându-mi că a luat cele cinci cărți care i s-au găsit în valiză ca să se documenteze pentru un roman pe care îl scrie... Nu, categoric, nu sunt în stare să mă țin de cuvânt, iar m-am sculat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]