5,695 matches
-
în durerile nașterii”<footnote Ibidem, p. 74. footnote>. Părinții spiritualității răsăritene ne sfătuiesc să ne păzim chiar și de păcatele considerate de noi mici, acestea fiind foarte periculoase pentru că prin ele, diavolul ne conduce spre cele mari. Referitor la aceasta, dumnezeiescul Ioan Gură de Aur ne previne astfel : „Dacă ești atent și te asiguri în amănunte, nu vei cădea în greșeli mari, nici nu vei fi ipitit deloc în acestea. Iar, nefiind atent în cele mici, te vei primejdui să cazi
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
vei afla cu cât este mai dureros păcatul când privești nu prezentul, ci viitorul ... dacă fericiți sunt cei curați cu inima, nefericiți sunt, fără îndoială, cei cu mintea întinată, pentru că privesc spre fața vrăjmașului. Și, dacă prin virtute, însăși pecetea dumnezeiască se întipărește în viața noastră, e vădit că viața în păcat se face chipul feței vrăjmașului”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, „Opt omilii la Fericiri”, omilia a șasea, trad. de Pr. Sandu Gh. Stoian, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 31
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
necesare pentru purificarea noastră. „Dacă tot păcatul se face de dragul plăcerii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul desființarea lui se face prin reaua pătimire și întristare fie de bună voie, fie fără de voie, prin pocăință sau prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți împreună cu lumea (I Corinteni 11,31;32)”<footnote Sf. Maxim, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea într-ascuns și cu smerita cugetare. Atunci când erau atacați
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El prin păcat. Sfântul Grigorie Teologul spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, „Poeme dogmatice”, VIII, PG., XXXVII, col. 452. footnote>. În final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
că doctrina spirituală a Sfântului Grigorie este o extensie a teologiei sale sacramentale<footnote Herbert Musurillo, From Glory to Glory: Texts from Gregory of Nyssa’s Mystical Writings, Scribner, New York, 1961, p. 22. footnote>. Facultățile sufletului, ridicate la o înălțime dumnezeiască prin Sfintele Taine, înfloresc și rodesc în urmarea de către om a vieții spirituale. Sfintele Taine au fost numite de Sfântul Grigorie modul de a fi al Bisericii (τὰ ἔθη τῆς Ἐκκλησίας)<footnote Cf. Pr. Drd. Pop Liviu, „Doctrina Sfântului Har
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în curăția și sfințenia vieții. Deci, credința dreaptă și mărturisirea ei, precum și hotărârea fermă de îndreptare morală sunt indispensabile pentru eficacitatea Tainelor. Cei „care nu mărturisesc credința în Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, nu iau cunoștință de participarea la Harul dumnezeiesc, conferit prin lucrările celor Trei Ipostasuri, în Taine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, X, PG XLV, col. 880BC. footnote>. În viziunea Sfântului Părinte, Botezul și Euharistia sunt indispensabile pentru înnoirea spirituală a omului<footnote Această idee am găsit
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ci de puterea aceluia care se naște, căci acesta din urmă are libertatea de a-și alege de părinte pe Dumnezeu Cel în Treime, pentru a se naște din El și de a se împărtăși astfel de firea și viața dumnezeiască, deoarece ființa zămislită are aceeași fire cu aceea a zămislitorului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIX, PG XLV, col. 100C. footnote>. Prin Botez, „omul devine Fiu al lui Dumnezeu unindu-se cu Hristos printr-o naștere duhovnicească
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
PG XLV, col. 100C. footnote>. Prin Botez, „omul devine Fiu al lui Dumnezeu unindu-se cu Hristos printr-o naștere duhovnicească, el schimbând oarecum propriul său eu și primind în locul lui altul (Hristos). Dezbrăcându-se de el, omul primește natura dumnezeiască (την θέαν φύσιν), el devine fiu al lui Dumnezeu, primind ceea ce nu avea și lepădând ceea ce avea (păcatul)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, III, I, PG XLV, col. 609AB. footnote>. Cel ce este botezat, se bucură de prezența
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, PSB, vol. 30, p. 342. footnote>. În Botez se înfăptuiește „un fel de întrupare tainică a lui Hristos în fiecare om care devine, prin urmare, el însuși fiu al lui Dumnezeu. Înfierea dumnezeiască este o altă consecință a Botezului, înfiere împlinită prin încorporarea fiecărui om în trupul tainic al lui Hristos”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 401. footnote>. Atunci când vorbește despre „mijloacele prin care se săvârșește taina nașterii din nou
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
voinței noastre, iar cealaltă e strâns legată de viața omului. Pe de altă parte, însă, cât e de prețios și de bun lucrul ceea ce reiese din credință și apă, atât de prețios și de bun încât îi putem acorda atribute dumnezeiești!”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 36, PSB, vol. 30, p. 337-338. footnote>. Arătând importanța Botezului, bunurile duhovnicești primite de cel botezat, dar mai ales faptul că omul este botezat în apă și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de Duhul, nimicind boala intrată prin neascultare, reînnoiește vechea frumusețe a firii”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB,29, p. 458. vol. footnote>. Prin rugăciune și invocarea puterii dumnezeiești săvârșită deasupra apei, ea „devine izvor de viață pentru cei inițiați”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, PSB, vol. 30, p. 332. footnote>. Sunt și unii - pe care Sfântul Grigorie îi numește
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
footnote>. Sunt și unii - pe care Sfântul Grigorie îi numește „vrăjmași” - care vor și o dovadă că Dumnezeu e prezent la invocarea de sfințire a apei. Dovada că puterea ce ni s-a arătat nouă în trup e cu adevărat dumnezeiască „reiese în chip logic din cele ce afirmăm. Demonstrând divinitatea celui ce ni S-a arătat în trup și care și-a definit natura prin faptele pe care le-a săvârșit pe pământ, am demonstrat totodată și prezența Lui la
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
celelalte zile, iar sârguința adunătorilor era egală, ceea ce se aduna se afla în cantitate îndoită față de măsura obișnuită. Aceasta, ca să nu aibă nici un motiv de a dezlega legea nelucrării din trebuința hranei. În aceasta se arăta și mai mult puterea dumnezeiască, întrucât în celelalte zile prisosul se strica, și numai în ajunul Sâmbetei (căci acesta era numele zilei nelucrătoare) ceea ce era pus de o parte rămânea nestricat, în așa fel că nu se vedea să fie cu ceva mai veche decât
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
baza comuniunii, este calitatea de persoană, iar asemănarea este realizarea comuniunii”<footnote ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Curs de Teologie Dogmatică, mss. footnote>. Singura deosebire „pe care o observăm între divin și ceea ce îi seamănă, constă în aceea că dumnezeiescul este necreat, în vreme ce omenescul este prin creație”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron, PG XLIV, col. 84C. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa vede importanța omului prin faptul că în Cartea Facerii, după ce omul a fost creat, se spune: „... și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Paris, 1944, p. 53. footnote>. Omul e făcut după chipul lui Dumnezeu ca să oglindească pe Dumnezeu în el<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 136D. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om - εἰχών - este izvorul bogățiilor dumnezeiești, dăruite omului de Creator încă din momentul creației și ansamblul tuturor elementelor care caracterizează dumnezeirea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, col. 156A. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om constă în prezența tuturor bunurilor, tuturor bunătăților din ființa
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
alte daruri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. IX, PSB, vol. 30, p. 30. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu - ὁμοίωσις - este desăvârșirea omului în virtuți, în bine, este exercitarea darurilor lui Dumnezeu avute în chip, este imitarea vieții dumnezeiești și naturii celei mai presus de fire, un perpetuu progres spiritual, în virtute, în desăvârșire; este o neîntreruptă depășire de sine a omului: „Iar a se face asemenea cu Dumnezeu înseamnă a se face drept, evlavios, bun și cele asemenea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de dezbrăcarea naturii umane de „tunicile de piele”. După ce protopărinții au căzut în păcat, s-a rupt comuniunea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De infantibus præmature abreptis, PG XLVI, col. 176C. footnote>, ei au fost dezbrăcați de fericirea dumnezeiască și s-au îmbrăcat în „tunici de piele”, adică trăsăturile vieții animalice, care erau străine firii umane la început<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, pp. 596-597. footnote>, ajungând astfel, de la asemănarea cu Dumnezeu, la asemănarea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
celor necuvântătoare, sigur, cu un anumit rost, ca să îmbrace firea omenească ce fusese, de altfel, zidită ca să nu moară. Ea învăluie numai exteriorul omului, nu și interiorul lui, cuprinde numai partea sensibilă din om, dar nu se atinge de chipul dumnezeiesc din el. E drept că trupul se destramă pe încetul, dar nu se nimicește, căci nimicirea e tocmai trecerea în neexistență, câtă vreme destrămarea e numai o împrăștiere, respectiv, o reîntoarcere a trupului la stihiile pământene din care fusese luat
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Precum am observat și în capitolele anterioare, Sfântul Grigorie al Nyssei subliniază că cel care a trecut prin apă, ieșind din ea, trebuie să scoată sau să lepede o dată cu sine din ea și patimile de mai înainte. Prin primirea harului dumnezeiesc în noi este absolut necesar să se producă o schimbare și în viața noastră, căci „ce altceva este să fii creștin, dacă nu să te faci asemenea cu Dumnezeu, atât cât este cu putință naturii noastre omenești? Pentru aceasta, fiindcă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
văzute și simțite [...] s-a făcut ca un rai mai mare tuturor oamenilor, înainte de cel pregătit și sădit lui Adam în Eden [...] Pentru că știind, ca un înainte-știutor, greșeala aceluia și că, o dată scos de acolo, i se va închide raiul dumnezeiesc, a pregătit de mai-nainte și pentru noi, cei ce aveam să ne naștem din acela, ca pe un ospăț fără sfârșit, această lume văzută ca pe un al doilea rai, nu mai mare ca acela în ceea ce privește mărimea harului, dar
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
apropie de cele ale îngerilor dar și trăsături care-l duc pe om la asemănarea cu animalele. Referitor la aceasta, Sfântul Grigorie de Nyssa ne învață că firea omenească stă la mijloc între două extreme, opuse una alteia, între ființele dumnezeiești și netrupești, pe de-o parte, și viața dobitoacelor și a vietăților necugetătoare, pe de altă parte [...] de la Dumnezeu el a primit cugetul și puterea de judecată, care este comună pentru bărbat și femeie, iar din lumea necugetătoarelor, omul are
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
10, în Filocalia..., vol. VI, p. 295. footnote>. Un alt scriitor filocalic Patriarhul Calist - menționează că acea suflare a lui Dumnezeu, suflată, cum s-a zis, în Adam, până ce a fost în el, nu puțină slavă și strălucire de chip dumnezeiesc pricinuia celui părtaș de ea. Ca urmare, el se purta față de lucruri cu putere străvăzătoare și proorocească și era împreună creator cu Dumnezeu sau un al doilea dumnezeu, după har. Iar prin aceasta Îi făcea plăcere și lui Dumnezeu, Făcătorul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
în el a fost sădit chipul lui Dumnezeu. Sfinții Părinți menționează că în acest chip sunt cuprinse darurile oferite de Dumnezeu: existență, stăpânire asupra întregii naturi, libertate, rațiune, voință, sentiment. Prin acestea omul se împărtășește de Rațiunea, Voința și Dragostea dumnezeiască și se deosebește de celelalte viețuitoare. Pe acestea el trebuia să le folosească pentru a ajunge la Dumnezeu. Dumnezeu a creat pe om din dragostea Sa infinită și l-a plasat în mijlocul grădinii edenice. Lucrarea pe care Adam trebuia să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a ajunge treptat la desăvârșirea pentru care a fost făcut. Părintele Stăniloae menționează că lumea, în starea ei primordială, era un Rai și o Biserică, al cărei preot era omul. Creația, lumea, cosmosul sunt o podoabă care mărturisesc despre perfecțiunea dumnezeiască și armonia ce conduce spre desăvârșirea divină. Tot universul, arată Părintele Profesor, este o uriașă muzică generală, formată din nenumăratele melodii ale părților, iar în om se reflectă această muzică în mod deosebit prin afectivitatea lui conștientă. Totul e un
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]