605 matches
-
glisare a ta spre autodialoguri. Am văzut cum te <>. Cum te eliberezi. Cum te luminezi. Cum devii tot mai senină, mai liberă, mai fericită...’ “ (Autodialog X) Nimicnicia, construcție artistică fiind, are, totuși, în pofida asemiei și impalpabilității sale, o arhitectură, un eșafodaj de rezistență. Trei coagulări, trei nuclee de sens și de interes se conturează, aidoma unor piloni, în acest vacuum, în această cupolă a nimicului. Mai întâi, familia: Bunicul (Pana de pescăruș, Bunul John, Cizmulițele), Bunica (Focul, Otrava), Mama (Deschide, Mămică
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
degetul arătător, din instinct. Nu rosti vorba nego, Însă tot trupul Îi era aplecat spre Înainte, ca și când ar fi fost angajat Într-un duel. — Dar, dacă am admite că efectul cerurilor asupra naturii noastre e necesar, s-ar nărui Întreg eșafodajul etic pe care se sprijină toate legile noastre, obiceiurile și Însuși simțul nostru moral, replică el cu seninătate. Așadar, chiar și moartea meșterului Antonio ar fi Înscrisă În eterna peregrinare a astrelor, iar mâna care a determinat-o ar deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se făcu că nu observă. Dădu aprobator din cap, ca și cum îl înțelegea foarte bine, ba chiar îl compătimea pentru munca grea pe care o făceau ei acolo și pentru puținătatea aurului găsit. Aia ce-i? întrebă el, arătând spre un eșafodaj de lemn ridicat mai la distanță de apă. Un șteamp, îl lămuri Vasilică. Un ce? se întoarse Cristi spre el, nevenindu-i să creadă ce auzise. Un șteamp, așa se cheamă drăcia aia. Îl folosesc tot ca să spele nisipul aurifer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai socotesc un bărbat adevărat. Chiar m-am îndoit că aș putea fi vreodată până când nu s-a născut fiul meu, Hayim Jakob, în ceas binecuvântat de Sfântul, slăvit fie-I numele! Și tocmai atunci, lumea mea, principiile ei, acel eșafodaj pe care un soț fidel și un părinte devotat îl clădește cu trudă și tenacitate pentru viitorul său și al urmașilor, toate s-au prăbușit. Pumnii i se încordară fără să vrea și-și încruntă sprâncenele. Se ridică în picioare
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
Botiș, teolog devotat chemării sale apostolice, talentat mânuitor al cuvintelor, și, în aceeași măsură, poet înzestrat cu har, șlefuitor în cuvinte, precum bijutierul în pietre prețioase. Astfel, unul din aspectele ce se cer imperios amintite este acela al construcției, al eșafodajului poetic: simplu și discret în aparență, extrem de elocvent și d eplin de substanță, în esență. Imaginile artistice abundă în elemente ce țin de o sensibilitate cultivată, figurile de stil nu se pierd în volute ostentative, dar atrag atenția prin noblețea
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
și nu poate să conducă la dragoste reală. Pe de altă parte, se au în vedere anumite trăsături care țin de caracter și temperament, de educație, de sensibilitatea subiecților la anumiți stimuli. Dacă acestea nu sunt în măsură a crea eșafodajul atracției și aprecierii sub o formă sau alta, nu putem vorbi de iubire, de compatibilitatea necesară existenței acesteia. În plus, să nu uităm că, așa cum arată Sfântul Vasile cel Mare, „Sunt două însușiri de căpetenie ale iubirii: mâhnirea și teama
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
reprezenta o lume apusă, poate chiar blazonul impus de deferența instituțională, meserie ori misiune cerută, totul era dozat pe porțiuni de evaluare a răbdării preopinentului, era un declic pe care și-l permitea pentru că adesea agrementul se întemeia pe acest eșafodaj comportamental, garanție sigură a propensiunii, calității și armoniei dialogului. Noi, eu și Vasile, nu făceam nici pe departe și în nici un caz parte din vreo breaslă care să-și ogoiască într-atât instinctele până la cine știe ce nivel sau uitare de sine
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
sensibil și receptiv mai mult decât ceilalți, încearcă să și le reamintească? Poate pentru a-și reîntâlni avatarurile? Ori, pentru că această cecitate i-a provocat o dezvoltare neobișnuită a acuității vizuale, auditive și olfactive, așa cum se întâmplă îndeobște? Pe acest eșafodaj, Marian Malciu contruiește povești și intrigi diverse, fie între cadrele medicale din spitalul de urgență unde fusese dus Iustin Dobrescu aflat în stare de comă, fie în alte împrejurări. Pe de altă parte, experiențele trăite de Iustin Dobrescu din momentul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
dezvoltarea societății europene. Începând din faza finală a antichității, odată ce creștinismul prinde rădăcini și se dezvoltă, instituția eclesială devine parte importantă a evoluției intelectuale, sociale și politice. Împăratul Constantin cel Mare, adoptând creștinismul ca religie, produce o transformare a întregului eșafodaj care stă la baza societății, deschide drumul spre o influență covârșitoare a acestei religii în toate domeniile vieții. De la anul 313 încoace Biserica devine o forță, un vector social care modelează conștiințe și personalități. Desigur nu vom ajunge, în mod
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
dă cu tifla și puterea scursă Sugarului când plânge după nursă Zadarnic i se cântă: Nani, nani, Taci, că ne iubesc americanii! ---------- Trudesc de-o viață peste semne Și astăzi când mă uit în urmă Vin cerbii nopților și scurmă: Eșafodajul meu de lemn e! Adun în tomuri manuscrise Ce nu le vrea nici o arhivă Și mă bucur dacă mi se, Așează lumea împotrivă. Pun zilnic petice la trai Efortul meu cât o ofensă: Sobă rece și vătrai Ce să mai
PETICE LA TRAI de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348075_a_349404]
-
de importantă, pentru o boltă, e piatra aceea care adună și tine bolta, cheia bolții cum se mai cheamă. Dacă acea cheie nu există, dacă piatra aceea pe care se sprijină de fapt ambele jumătăți ale bolții nu există, tot eșafodajul se prăbușește. Isus e fundamental. În piesa noastră, David, băiatul meu, este copilul creț, frumos, inocent, în alte cuvinte, îngerul, lumea spirituală care ne oferea această piatră lui Daniel și mie, constructori în salopete care ridicam bolta, dar am refuzat
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
doamna doctor Delia Grigore să nu înțeleagă greșit scopul articolului nostru. Este scuzabilă eroarea dânsei, din moment ce dumneaei nu este vorbitoare nativă. Concluzie finală: Supriza domnului Courthiade este tocmai folosirea acestui articol "OL" la căldărarii din Caraș-Severin. În acest moment, tot eșafodajul elegant al domnului Marcel Courthaide este destrămat. De ce? Pentru că dumnealui consideră că doar dialectele declarate de domnia sa mai vechi (cf. teoriei isogloselor) îl folosesc pe acest "OL". Iată că cercetarea limbii romani nu se face de la înălțimea catedrei din Paris
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
asumată prin credință. Sfântul Vasile cel Mare identifică resorturile acestei gândiri de tip eretic în concepția lui Eunomiu. Acesta, încrezător în puterea minții umane, transformă teologia ca viață duhovnicească asumată în interiorul experienței eclesiale într-o tehnică a raționamentelor, într-un eșafodaj conceptual bazat pe argumente ale logicii discursive. Sfântul Vasile cel Mare este intransigent și arată foarte limpede înstrăinarea acestui tip de gândire de Adevărul Evangheliei trăit în viața sfințitoare a Bisericii. Eunomiu invocă învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
le selectez... Toate invocațiile din “jurămintele” mele de pionier cu cravată roșie, “brav toboșar” al unității de pionieri din școala de acum peste șase decenii, cel de utemist înflăcărat și membru de partid destoinic de mai târziu - cu întregul lor eșafodaj etic și cu ingrediente educativ-civice le-au “suflat” cele câteva vântoase abătute asupra deșertului, nimbul de stea al altei lumi care precum se zice, parafrazând “praf pe prafuri(!) se scoate” s-au preschimbat într-o uriașă sită care cerne, cerne
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
aplicat și răbdător va releva, drept model al nucleelor prozastice (micro-evenimentele pomenite mai sus) cercul; și drept model al dinamicii textuale - cercul în rotire, lunecând pe axa inexorabilă a timpului. Sinteza dintre linearitate (curgerea vremii) și circularitate (complexul evenimențial) este eșafodajul edificiului romanesc. Cercurile întâmplărilor mărunte se succedă pe axa timpului, vărsându-se în macro-evenimente. Acestea, la rându-le, însumându-se, după același tipar, alcătuiesc tabloul global - haotic, gălăgios, rotitor, rizibil, dar, mai ales, redundant, în a-moralitatea sa, în umanitatea
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
uneori biserica. Am citit câteva sondaje făcute în Europa Occidentală, care urmăreau să afle câți oameni mai cred în Biblie, în rai, în istoricitatea lui Cristos. Au fost oameni care s-au declarat creștini, dar la bază aveau un întreg eșafodaj de erezii groaznice, care numai credință creștină nu se putea numi. Am continuat clasa a 8-a cu Coruț, apoi, la liceu, a venit filosofia. Platon, Aristotel, Heidegger m-au surprins. Aveam momente în care credeam că Dumnezeu este bun
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
dă cu tifla și puterea scursă Sugarului când plânge după nursă Zadarnic i se cântă: Nani, nani, Taci, că ne iubesc americanii! ---------- Trudesc de-o viață peste semne Și astăzi când mă uit în urmă Vin cerbii nopților și scurmă: Eșafodajul meu de lemn, e! Adun în tomuri manuscrise Ce nu le vrea nici o arhivă Și mă bucur dacă mi se, Așează lumea împotrivă. Pun zilnic petice la trai Efortul meu cât o ofensă: Sobă rece și vătrai Ce să mai
PETICE LA TRAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351214_a_352543]
-
fundamentării interioare. În același timp, putem sesiza și o inevitabilă conștiință a inadecvării la datele realului, doar ascendența iubirii estetizante acompaniind salutar jocul existențial. Maria Calleya scrie o poezie cu vădite nuanțe incantatorii, muzica reprezentând piatra angulară dintr-un special eșafodaj al vibrațiilor întru introspectarea sinelui. Foarte încet, foarte dulce, trăirea existenței în clipă are statut privilegiat printre atât de perenele date sufletești ce beneficiază de adecvate efecte auditive în registru cult: Stăm alături, tu și eu,/ În dimineața albastră înecată
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
au suferit atrocități, persecuții și privațiuni, dar nu am dispărut, nu am fost asimilați, nici dizolvați, nici dispersați. Până acum. Ce se întâmplă astăzi cu România are toate datele unui război psihologic care-și propune dezarmarea mentală a cetățenilor. Tot eșafodajul defensiv, tot arsenalul intangibil care ne-a permis să rezistăm celor mai brutale invazii, se află de la o vreme sub un asediu violent. Se trage cu artileria, se aruncă bombe, se infiltrează agenți și commando-uri în această structură. Acțiunile sunt
STOP MANIPULĂRII ROMÂNIEI de BRAD FLORESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369014_a_370343]
-
să devină patetică, siropoasă, fără sentimentalisme, cu o duritate a expresiei cu adevărat notabilă. Îmbinând perfect adevărul istoric cu prezentul, ficțiunea cu realitatea, a reușit o construcție epică de mare valoare, nu numai literară, dar și istorică și memorialistică. Un eșafodaj uimitor care suie la cer, cu fiecare cărămidă. File de istorie însângerată, prelungite în mintea și inima supraviețuitorilor, marcați pe viață de ororile la care au fost martori sau chiar protagoniști, așa cum este cazul medicului Maor Gruber, a cărui dorință
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
replica: Dacă tot te-a lovit nenorocul să angajezi o femeie deșteaptă, atunci... În altă parte ea mărturisește că evită tot ce Dăunează imaginii mele de femeie tare. Când Ari piere căzând victimă unui atac terorist pentru Iulia parcă tot eșafodajul fericirii se prăbușește iar ea se pierde de tot. Povestirea devine o descriere halucinantă a unor stări de puternic dezechilibru moral și nervos, între crize de inconștiență, manifestări isterice și leșinuri. Față de luminozitatea, echilbrul armonios și elanul vital din restul
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
rezolvare a criticilor deduse judecății în apel, fiind de observat și aspectul că punctul de vedere exprimat de titularul sesizării nu demonstrează dificultăți real întâmpinate în a discerne care este varianta de interpretare juridică adecvată și nici nu devoalează, în eșafodajul raționamentului juridic, vreun obstacol evident și serios, izvorât din precaritatea ori caracterul dual și complex al textelor de lege indicate. ... 74. Reiterând, în procedura pronunțării hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
cor al executanților staliniști. (Este și motivul pentru care ideea de înființare a unui Memorial al Libertății, ca simbol definitoriu pentru multiplele sacrificii făcute constant de poporul român de-a lungul istoriei sale milenare, se arată drept una binevenită acum.) Eșafodajul actualului imperiu al fricii - frică văzută, evident, ca mijloc de anulare completă a libertății de a fi - se clădește, din păcate, în acest moment, pe luxul maladiv al urii fățiș declarate în raport cu Celălalt - o expresie fidelă a catalogărilor de tot
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
ei ungher neștiut nici măcar de către slujitorii ei devotați. Iar rolul deconstructivismului ateu, precum și cel al revoluției tăcute a interconexiunii, exact spre așa ceva au și fost direcționate cu precădere în intervalul temporal al ultimelor decenii parcurse. Ridicarea cu repeziciune a unui eșafodaj macabru sprijinit pe forma insalubră de dezîndumnezeire a lumii a reprezentat și reprezintă în continuare, după cum lesne se poate constata, contribuiția lor concretă de-a lungul unui timp definitiv răpit, până la urmă, umanității și prins cu tristețe în jocul miliardelor
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
pregătească lecțiile și să o facă dintr-o altă perspectivă. Asta în cazul copiilor care au avut un traseu în regulă. Probema este că România foarte puțini copii de genul ăsta. România este plină de copii care au distrus și eșafodajul emoțional, și cognitiv. Ei emoțional sunt vraiște, pentru că vin din familii abuzive și sunt niște copii bătrâni înainte de vreme. Și-au pierdut încrederea în oameni, și-au pierdut încrederea în ei, și-au pierdut încrederea că ceva mai are rost
Veriga lipsă din școala românească. „Nu poți să pui structură în capul unor copii dacă nu reușești să construiești mai întâi o relație cu ei” () [Corola-blog/BlogPost/338335_a_339664]