224 matches
-
Provocarea teoriei critice / 212 Constructivismul / 213 Constructivismul și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării / 268 O politică globală din ce în ce mai ecologistă? / 271 Concluzie Bibliografie / 281
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
curs pentru învățământul la distanță, la Deakin University, în 1995: primele versiuni ale unora dintre capitole au fost scrise în acest scop. Prima ediție a cărții a reunit versiuni substanțial revizuite ale acestor texte, împreună cu noi capitole despre feminism și ecologism. Ediția a doua a inclus și un capitol despre constructivism. Nimeni din cei implicați inițial în proiect nu bănuia că textul avea să obțină un asemenea succes, fiind inclus în bibliografiile universitare din toată lumea. Cea de-a treia ediție a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
paradigme și teorii, și nu de mari dezbateri, probabil pentru a acoperi mai bine detaliile fine ale fiecărei teorii și pentru a include și acele curente care nu au participat la marile dezbateri, cum ar fi, de pildă, feminismul sau ecologismul. Poate fi surprinzătoare varietatea curentelor, unele dintre ele destul de marginale, cărora li se dedică un spațiu important în acest volum. Acest lucru poate să se datoreze scăderii relevanței paradigmelor dominante realismul și liberalismul , dar și dorinței autorilor de a evita
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Devetak este unul din cei mai importanți autori din curentul critic. Revenind la structura cărții, remarcăm, ca trăsătură originală, faptul că cele două mari paradigme care au consolidat disciplina Relațiilor Internaționale, realismul și liberalismul, nu sunt privilegiate în raport cu mai modestul ecologism internațional, de pildă. Realismul, considerat multă vreme drept paradigma hegemonică (aceasta mai ales în timpul Războiului Rece), a fost din ce în ce mai contestat începând cu anii 90 din cauza incapacității sale de a explica și prezice fenomene internaționale. Dacă într-o primă etapă, principalul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ridicate de englezescul sustainable din expresia sustainable development, pe care l-am tradus uneori prin "sustenabil", alteori prin "durabil", după cum ne-a permis contextul. Cuvântul green, care în vocabularul politic desemnează partidele ecologiste sau "verzi", a fost tradus aici prin "ecologism", din cauza imposibilității de a găsi o formulă mai fidelă pentru identificarea curentului green politics în Relațiile Internaționale. Un alt concept important, de această dată în cadrul paradigmei liberale, este acela de relative /absolute gains. Am preferat formula "câștiguri relative/absolute" aceleia
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
6 și 7 din volum). În cuprinsul acestui volum vom examina un număr de teorii mai influente, incluzând internaționalismul liberal, realismul, neorealismul și Școala Engleză, precum și abordări mai puțin influente precum marxismul și perspective mai noi precum constructivismul, feminismul și ecologismul inter-național. În acest mod, sperăm să oferim o imagine a dezbaterilor contemporane despre natura și scopurile teoriei relațiilor internaționale. Am ales să le numim "teorii", însă de-a lungul timpului ele au fost numite în literatură "paradigme", "perspective", "discursuri", "școli
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
s-a schimbat în timp și cum se poate schimba din nou în forme care ar îmbunătăți șansele de viață ale celor vulnerabili și excluși. Un obiectiv critic asemănător se regăsește în toate abordările radicale principale ale domeniului, incluzând feminismul, ecologismul internațional și constructivismul critic. Toate sunt în mod activ libertariene, fiind dedicate sarcinii normative de a expune o serie de constrângeri asupra autonomiei umane care pot, în principiu, să fie înlăturate. Metodologia adecvată Dezbaterile cu privire la scopul investigației politice internaționale conduc
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
alții se îndreaptă către studiile de etică sau teorie politică. Multe din întrebările care i-au fascinat pe cercetătorii feminiști despre patriarhat, identitatea genurilor, etc. pot căpăta răspuns doar ieșind din granițele tradiționale ale disciplinei. Este cazul gândirii recente privind ecologismul internațional, care, în mod necesar, privește dincolo de disciplina standard (a se vedea Capitolul 10 în acest volum). Cea mai recentă fază din istoria globalizării i-a determinat pe mulți să aprofundeze mutația către multidisciplinaritate (Scholte 2000). Rezultatul acestor evoluții este
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de dreptatea globală s-au aflat în centrul discuțiilor despre distribuția justă între săraci și bogați, despre responsabilitățile morale de a repara daunele aduse mediului. Obligațiile față de speciile non-umane și față de generațiile viitoare au fost teme importante ale eticii mediului. Ecologismul internațional a criticat presupozițiile dominante până în anii '60 despre creșterea economică nelimitată și despre încrederea în virtuțile capitalimului sălbatic. Întrebări privind perspectivele "responsabilității ecologice" a statelor și cetățenia ecologică globală, care au fost discutate recent în gândirea și practica politică
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instrument de analiză necesar pentru aprofundarea relațiilor globale de putere, dar și o poziție normativă care ar putea permite viziuni alternative ale relațiilor internaționale. Împreună cu o paletă de noi perspective asupra politicii mondiale, incluzând aici postmodernismul, constructivismul, teoria critică și ecologismul internațional, teoriile feministe au contestat puterea și cunoașterea definitorii pentru curentele realiste și liberale din domeniul Relațiilor Internaționale. Ca și celelalte teorii contemporane, feminismul mută accentul pus pe relațiile interstatale către o analiză mai comprehensivă a actorilor și structurilor transnaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care au implicații pentru ordinea mondială. Cu siguranță, observarea și interpretarea unor asemenea modificări de putere, pe măsură ce apar în diverse contexte globale și locale, constituie funcții de bază ale teoriei Relațiilor Internaționale. Traducere de Ștefan DABU, Ruxandra IVAN Capitolul 10 Ecologismul internațional constituie probabil cea mai nouă dintre perspectivele abordate în această carte. Deși "problemele mediului" în jurul cărora s-a dezvoltat poziția ecologistă asupra politicii globale nu mai au în prezent aceeași pondere ca în anii 1990 în opinia publică, prea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Internaționale (Laferrière și Stoett 1999; Laferrière 1996; Hovden 1999; Mantle 1999; Helleiner 1996, 2000), dezbaterile s-au concentrat asupra modului în care mișcările ecologiste și reacțiile teoriilor dominante la provocările ecologice globale sunt implicate în reconstruirea politicii mondiale (Eckersley 2004). Ecologismul internațional a apărut ca o forță politică semnificativă în multe țări începând din 1975. Multe dintre lucrările teoreticienilor ecologiști și practicile mișcărilor ecologiste conțin atât analize ale dinamicii politice globale, cât și viziuni normative asupra restructurării politicii mondiale. Acest capitol
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
semnificativă în multe țări începând din 1975. Multe dintre lucrările teoreticienilor ecologiști și practicile mișcărilor ecologiste conțin atât analize ale dinamicii politice globale, cât și viziuni normative asupra restructurării politicii mondiale. Acest capitol urmărește să evidențieze acele idei ce caracterizează ecologismul internațional, care ar putea fi folosite la elaborarea unei poziții teoretice ecologiste în Relațiile Internaționale, și argumentele susținute în literatura de specialitate. Poziția ecologismului internațional are, bineînțeles, trăsături comune cu alte teorii prezentate în această lucrare, pe care le voi
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și viziuni normative asupra restructurării politicii mondiale. Acest capitol urmărește să evidențieze acele idei ce caracterizează ecologismul internațional, care ar putea fi folosite la elaborarea unei poziții teoretice ecologiste în Relațiile Internaționale, și argumentele susținute în literatura de specialitate. Poziția ecologismului internațional are, bineînțeles, trăsături comune cu alte teorii prezentate în această lucrare, pe care le voi sublinia în Concluzii. Însă capitolul se va concentra pe specificitatea poziției ecologiste. Capitolul este organizat în jurul unei discuții asupra a două corpusuri principale de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aceste abordări ne dau o explicație a fenomenului de distrugere a naturii de către societățile umane, și creează o bază normativă pentru a împiedica această distrugere și pentru a crea societăți sustenabile. Trebuie să facem mai întâi o diferențiere importantă între ecologismul internațional și ambientalism (ex. Dobson 1990). În general, ambientaliștii acceptă structurile politice, sociale, economice și normative existente în politica mondială, și încearcă să rezolve problemele mediului din interiorul acestor structuri, pe când ecologiștii le consideră a fi principala cauză a crizelor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestor structuri, pe când ecologiștii le consideră a fi principala cauză a crizelor ecologice, și prin urmare susțin că ele ar trebui puse în cauză și depășite. Deși aceasta este în mod evident o simplificare a varietății pozițiilor adoptate de adepții ecologismului și ambientalismului, ea îndeplinește aici o funcție utilă de reprezentare a unor tipuri ideale. Este clar că nu există o poziție ambientalistă distinctă asupra Relațiilor Internaționale. După cum o ilustrează chiar și un studiu superficial al literaturii din domeniul Relațiilor Internaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apariția "regimurilor interna-ționale în domeniul mediului", iar asumpția lor implicită este că sistemul de state poate răspunde cu eficacitate la aceste probleme. Asumpțiile teoretice care sprijină aceste analize pot fi găsite în Capitolul 2 al volumului de față. Dimpotrivă, adepții ecologismului sunt mult mai sceptici în ceea ce privește afirmația potrivit căreia sistemul de state și alte structuri ale politicii mondiale pot oferi un astfel de răspuns. Contrastul dintre ecologism și ambientalism se suprapune peste contrastul dintre teoria critică și teoria orientată spre rezolvarea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aceste analize pot fi găsite în Capitolul 2 al volumului de față. Dimpotrivă, adepții ecologismului sunt mult mai sceptici în ceea ce privește afirmația potrivit căreia sistemul de state și alte structuri ale politicii mondiale pot oferi un astfel de răspuns. Contrastul dintre ecologism și ambientalism se suprapune peste contrastul dintre teoria critică și teoria orientată spre rezolvarea problemelor (vezi Capitolul 1 al volumului de față), în care ecologiștii insistă pe nevoia de transformare politică la scară globală, mai degrabă decât pe strategii instituționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vom discuta în acest capitol literatura asociată curentului principal din literatura Relațiilor Internaționale, consacrată problemelor mediului. După ce am stabilit această particularitate a poziției ecologiste asupra politicii globale, vom discuta în continuarea acestui capitol despre redeschiderea recentă a dezbaterii dintre adepții ecologismului și curentul principal din Relațiile Internaționale, și vom explora posibilitatea de a folosi tendințele politice actuale în "ecologia politică globală". Aceasta implică, într-o anumită măsură, punerea sub semnul întrebării a dihotomiei subliniate mai sus și permite dezbateri mai fructuoase
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
curentul principal din Relațiile Internaționale, și vom explora posibilitatea de a folosi tendințele politice actuale în "ecologia politică globală". Aceasta implică, într-o anumită măsură, punerea sub semnul întrebării a dihotomiei subliniate mai sus și permite dezbateri mai fructuoase între ecologism, teoriile convenționale ale Relațiilor Internaționale și practicile politicii globale. Teoria politică ecologistă Există în momentul de față o literatură vastă care tratează teoria politică ecologistă, și care constituie o bază importantă pentru ideile ecologiștilor asupra relațiilor internaționale. Eckersley (1992) sugerează
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
caracterizat de respingerea viziunii antropocentrice a lumii, care atribuie valoare morală numai oamenilor, în favoarea viziunii care atribuie o valoare independentă și ecosistemelor și tuturor ființelor (Eckersley 1992). Pe lângă respingerea antropocentrismului, Dobson (1990) sugerează că o a doua caracteristică esențială a ecologismului este argumentul "limitării creșterii", legat de natura crizei ecologice. Adepții ecologismului susțin că progresul economic exponențial din ultimele două secole este principala cauză a crizei actuale a mediului. Așadar, definitorie nu este convingerea ecologiștilor că există o criză a mediului
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
numai oamenilor, în favoarea viziunii care atribuie o valoare independentă și ecosistemelor și tuturor ființelor (Eckersley 1992). Pe lângă respingerea antropocentrismului, Dobson (1990) sugerează că o a doua caracteristică esențială a ecologismului este argumentul "limitării creșterii", legat de natura crizei ecologice. Adepții ecologismului susțin că progresul economic exponențial din ultimele două secole este principala cauză a crizei actuale a mediului. Așadar, definitorie nu este convingerea ecologiștilor că există o criză a mediului, ci percepția specifică pe care ei o au despre natura crizei
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în politica ecologistă. Acestui subiect merită să-i fie acordat mai mult spațiu tocmai datorită implicațiilor pe care le are în Relațiile Internaționale. Ecologie globală La începutul anilor 1990 au început să apară lucrări ce dezvoltau principiile de bază ale ecologismului amintite mai sus, și în care analiza situației actuale pornește de la aceste principii. Cu alte cuvinte, teoria politică ecologistă asigură o bază normativă pentru viziunile ecologiștilor asupra politicii mondiale, iar "ecologia globală" îi oferă o bază explicativă. Acest corpus științific
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
adaptare a instituțiilor sociale existente pentru a face față problemelor ecologice este necesară crearea unora noi. Este vizibilă aici căutarea unei descendențe intelectuale din autorii ecologiști de la începutul anilor 1970, cum ar fi Schumacher. Ecocentrismul Un principiu de bază al ecologismului internațional este respingerea eticii antropocentrice în favoarea unei abordări ecocentrice. În viziunea lui Eckersley, ecocentrismul prezintă câteva trăsături esențiale. Din punct de vedere empiric, el implică o perspectivă asupra lumii compusă ontologic din interrelații, mai degrabă decât din entități individuale (1992
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dezirabilă pentru o teorie politică. Dintr-o perspectivă normativă, de exemplu, Barry (1999) și Hayward (1995, 1998) pun în discuție atât coerența intelectuală, cât și viabilitatea strategică a ecocentrismului și pledează pentru un antropocentrism moderat care să stea la baza ecologismului politic. Hayward (1995), de exemplu, susține că respingerea antropocentrismului în multe cercuri de gândire ecologiste este greșită ceea ce critică de obieci ecologiștii ar trebui conceput fie ca discriminare în funcție de specie (discriminare arbitrară și nejustificată sau opresiune împotriva unor organisme în funcție de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]