188 matches
-
utilizată ca o măsură a riscului, dar și aceasta poate să se modifice în timp și este influențată de mărimile fundamentale ale economiei, despre care am amintit anterior. Din această cauză, în ultimii douăzeci de ani, s-au dezvoltat tehnici econometrice pentru a modela și măsura volatilitatea piețelor financiare. Pentru piețele financiare emergente, modelarea volatilității trebuie însoțită însă și de analize atente privind efectele dereglementărilor și reformelor care au loc frecvent pe aceste piețe, pentru a putea explica cât mai corect
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
la limită (deci când numărul de observații tinde către infinit), putem admite că distribuția de probabilitate a acestor variabile este una normală. Această ipoteză privind normalitatea prețurilor și randamentelor permite aplicarea unui larg spectru de tehnici și metode de modelare econometrică, care domină astăzi studiul cantitativ al piețelor de capital. Rezumând, ipotezele piețelor eficiente (IPE) se referă, în esență, la trei concepte de bază: i) agenți raționali; ii) piețe eficiente; iii) traiectorii aleatorii. Această viziune asupra piețelor de capital este încă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ce se întâmplă cu prețurile și randamentele altor active. În al doilea rând, paradigma liniară presupune că prețurile și randamentele activelor sunt normal distribuite, ceea ce este iarăși discutabil. De fapt, IPE au fost introduse doar pentru a justifica utilizarea modelelor econometrice și a calculului probabilităților într-un domeniu economic în care ipoteza independenței observațiilor privind prețurile activelor nu este adevărată. Sintetizând, se poate spune că principalele motive de respingere a ipotezelor piețelor eficiente sunt următoarele: 1) investitorii nu sunt întotdeauna adverși
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
M. (1998), Nonresponses in Household Interview Survey, Wiley Interscience, New York. Harkins, S., Petty, R. (1987), „Information utility and the multiple source effect”, Journal of Personality and Social Psychology, 52. Heckman, J. James (1974), „Shadow Prices, Market Wages and Labor Supply”, Econometrica, 42, pp. 679-694. Heckman, J. James (1979), „Sample Selection as a Specification Bias”, Econometrica, 45, pp. 153-161. Hennessy, B. (1985), Public Opinion, Brooks Coole Publishing Company, Monterrey. Iluț, Petru (1995), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1987), „Information utility and the multiple source effect”, Journal of Personality and Social Psychology, 52. Heckman, J. James (1974), „Shadow Prices, Market Wages and Labor Supply”, Econometrica, 42, pp. 679-694. Heckman, J. James (1979), „Sample Selection as a Specification Bias”, Econometrica, 45, pp. 153-161. Hennessy, B. (1985), Public Opinion, Brooks Coole Publishing Company, Monterrey. Iluț, Petru (1995), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, Petru (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, Petru (2004), Valori
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unei realități sumbre? 4.2. Construirea unui instrument de evaluare a capacității de absorbție Obiectul prezentei abordări este axat pe găsirea cauzelor care stau la originea unei rate scăzute de absorbție a fondurilor europene, de către România. Studiul reprezintă o abordare econometrică a influenței vechimii În calitatea de stat membru al UE, asupra procentului de absorbție. Practic, analiza reflectă dacă variabila timp, exprimată prin numărul de ani de implicare În absorbția fondurilor, influențează abilitatea de a atrage și folosi banii europeni. În
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
s-o îndepărteze de caracterul său de știință socio-umană, care este fundamental. Sigur, și utilitatea și raritatea și calculul marginal sunt concepte valoroase, sunt un cîștig, exacerbarea lor însă este o greșeală. La fel, calculul matematic și mai apoi cel econometric pot aduce mult folos economiei, dar interpre tarea trebuie să aparțină tot economistului, nu matema ticianului (Walras) sau inginerului de mine (Jevons). Acești autori au recurs la un cantitativism excesiv, încercînd să cuantifice și elemente pur calitative, deci necuantificabile per
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sociologice, criticîndu-se capitalismul, mono polul, progresul tehnic și materialist ș.a. După circa două decenii, instituționalismul american își pierde atractivitatea în favoarea keynesismului. El se va topi, practic, în keynesism. În același timp, se vor utiliza mai mult analizele statistice și cele econometrice, în încercarea de a înțelege mai bine complexitatea economică. Sunt incluse în analiză principiile evoluționiste ale darwinismului, într-un cadru sociologic mai larg. Se încearcă elaborarea unei teorii unificate a comportamentului uman și a structurii sociale a evoluției culturale. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în sistem? De ce nu ați făcut același lucru și cînd a venit criza, iar acum, cum vedeți dvs. funcționarea concretă la o sucursală bancară a unor asemenea comisii? Și BNR-ul și băncile comerciale fac studii de impact, studii statistice, econometrice, psihosociologice, fac prognoze, se chinuie cu ipoteci, fac experimente ș.a. Chiar dvs. ați scris recent o carte cu astfel de considerații, de care ne vom ocupa în curînd. Dar, realitatea crudă, d-le Vasilescu, este că oamenilor li s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de forma: i = ρ β (π π *) (1) unde i reprezintă dobânda ideală, π rata inflației observate și π* rata inflației urmărite, iar ρ și β reprezintă parametri pozitivi. Această funcție de reacție se poate simplifica pentru a obține o funcție econometrică: i = (ρ β π*) + β π (2) i = α + β π (3) care este un caz particular a regulii lui Taylor, pentru o politică cu obiectiv pur de inflație. Acum, să presupunem că membrii Consiliului Guvernatorilor BCE manifestă aceeași funcție de
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
atunci intuim și soluția... 2.8. VIDUL CUANTIC Începînd cu neoclasicii și continuatorii lor, s-a produs tentativa de a face din economie o știință naturală, formalizînd-o excesiv. Numai că cercetătorii respectivi au devenit mai preocupați de rezolvarea sistemelor lor econometrice și mai puțin de interpretarea rezultatelor, de semnificația lor. Însă adevăratele spirite științifice nu procedează astfel. Studiul sistemelor economice ne oferă posibilitatea căutării unei viziuni holiste, pline de semnificații asupra economiei și a lumii în general. Această viziune nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
and social policies, http://ec.europa.eu/employment social/social model/index en.html. Adequate and Sustainable Pensions Synthesis Report, European Communities, 2006, http://ec.europa.eu/employment social/social protection/docs/2006/rapport pensions final en.pdf. Akerlof, George A., 1997, „Social Distance and Social Decisions”, Econometrica, vol. 65, nr. 5, septembrie, pp. 1005-1027. xe "Arriagada"Arriagada, Irma, 2005, „Dimensions of poverty and gender policies”, CEPAL Review, nr. 85, aprilie, http://www.eclac.org/cgi-bin/getProd.asp?xml=/revista/noticias/articuloCEPAL/3/22603/P22603.xml&xsl=/revista
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Kenney, P. J., "Do negative campaigns mobilize or suppress turnout? Clarifying the relationship between negativity and participation", în American Political Science Review 93, 1999, pp. 877-889. Kahneman, D. și Tversky, A., "Prospect theory: An analysis of decision under risk", în Econometrica 47, 1979, pp. 263-291. Kahneman, D. și Tversky, A., "Choices, values, and frames", în American Psychologist 39 (4), 1984, pp. 341-350. Katz, E., "And deliver us from fragmentation", în Annals of the American Association of Political and Social Science, Sage
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
raportată de indiviziă. Indubitabil oamenii sunt supuși unei ușoare deprimări la început de săptămână. Această deprimare de luni poate explica, cel puțin în parte, randamentele anormal de joase observate lunea în raport cu celelalte zile ale săptămânii. Din anii 1980, multiple studii econometrice realizate pe diferite piețe (acțiuni, bonuri de tezaur, obligațiuni private, aur, devize, etc.Ă au validat diferențe semnificative de randamente medii în funcție de zilele săptămânii cu randamante superioare de miercuri până vineri și randamente foarte clar inferioare, și în anumite cazuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
F.M. (2010), “Impact of decentralisation on corruption phenomenon”, Juraj Nemec, Guy Peters, NISPACee Press, Slovacia Matei, A., Andrei, T., Roșca, I. (2009), Corruption. An economic and social analysis, Editura Economică, București Matei, A., Andrei, T., Stancu, S., Nedelcu, M. (2009), “Econometric Models Used for the Corruption Analysis”, http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm? abstract id=1440100 Matei, L. (2006), Management public, Editura Economică, București Mauro, P. (1995), “Corruption and Growth”, Quarterly Journal of Economics, 110(3) Mauro, P. (1998), “Corruption and
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
sau multidisciplinar manifestat față de educație, cît și diversificarea problematicii teoretico-aplicative ce pot fi raportate la integrarea învățămîntului în sistemul social. În țara noastră, în condițiile excesului de planificare, cercetarea funcției economice a învățămîntului s-a orientat către elaborarea de modele econometrice ale planificării fluxurilor școlare în legătură cu structura demografică a populației și necesarul social-economic de forță de muncă, organizarea învățămîntului în funcție de criterii sbcial-economice, consecințele pedagogice ale abordării economice a educației. Primele cercetări de economia educației au fost întreprinse în România în anii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca orizont, ci și ca nivel (inclusiv al înțelegerii și explicației). Simplu spus, circularitatea este geometrizare a echilibrului, iar acesta nu caracterizează procesualitatea economică. Formalizarea relațiilor cu scopul atestării circularității se știe că este un eșec al cogniției economice. Funcțiile econometrice destinate să formalizeze creșterea sunt ele însele victimele dogmei echilibrului bazat pe omogenitate, reversibilitate și echivalență. Or, analizele empirice dovedesc incontestabil că ceea ce este semnificativ ca volum al consecințelor, bunăoară, nu reprezintă un rezultat ar corelării variabilelor explicite, ci apare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tropical forests. Environmentalist, 8, 187-208 [075] Myers, N. (1990). The biodiversity challenge. Environmentalist 10, 243-256 [076] Nicolescu, M., Dinculeanu, N., Marcus, S. (1971). Analiză matematică. Editura Didactică și Pedagogică, București [077] Nehring, K., Puppe, C. (2002). A theory of Diversity. Econometrica, 70, 1155-1198 [078] Onicescu, O. (1956). Calculul probabilităților. Editura Tehnică, București [079] Onicescu, O. (1961). Strategia jocurilor cu aplicații la programarea liniară. Editura Academiei, București [080] Onicescu, O. (1966). Energia informațională. Studii și Cercetări Matematice, 18, 1419-1421 [081] Onicescu, O.
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
value of biodiversity. Land Economics, 78, 20-27w [173] Weitzman, M. (1992). On diversity. Quaterly Journal of Economics, 107, 363-405 [174] Weitzman, M. (1993). What to preserve? Quartely Journal of Economics, 108, 155-183 [175] Weitzman, M. (1998). The Noah’s problem. Econometrica, 66, 1279-1298 [176] Wiener, N. (1961). Cybernetics. MIT Press, Cambridge, USA [177] Wikipedia free encyclopedia (2010). 2010 Environmental Performance Index (EPI) [178] Wilson, E.O. (2002). The future of Life. Alfred and Knopf, New York [179] Wilson, E.O., Peter, M.F.
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pieței și sondaje 7413.1 Servicii de studiere a pieței și sondaje 7413.11 Servicii de studiere a pieței și servicii similare Această subclasa elementară include: - analiza pieței, analiza concurenței și a comportamentului consumatorilor - utilizarea cercetării statistice: monografiilor, statisticilor, modelelor econometrice, anchetelor etc. Această subclasa elementară nu include: - servicii de sondare a opiniei publice, clasificate în 7413.12 - servicii de publicitate, clasificate în 7440.1 7413.12 Servicii de sondare a opiniei publice Această subclasa elementară include: - servicii de investigare menite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
trebuie acționat. Capitolul 4 Aplicarea metodelor cantitative ale regresiei simple și multiple, modelului LAG și analizei VAR la investițiile străine directe în România Analiza corelației dintre investițiile străine directe și variabilele macroeconomice PIB, exporturi și importuri pe baza unor modele econometrice, ne oferă posibilitatea de a analiza modul în care s au statornicit în perioada de tranziție o serie de interdependențe mai mult sau mai puțin de durată, mai mult sau mai puțin intense între variabilele mai sus menționate, care au
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
uneori, pe perioade mai mult sau mai puțin îndelungate, nu numai pozitive, dar și negative sau contraproductive. 4.4. Analiza VAR privind investițiile străine directe Analiza corelației dintre ISD și variabilele macroeconomice PIB, exporturi și importuri pe baza unor modele econometrice, ne oferă posibilitatea de a analiza modul în care s-au statornicit în perioada de tranziție o serie de interdependențe mai mult sau mai puțin de durată, mai mult sau mai puțin intense, între variabilele mai sus menționate. Într-un
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
atât prin mărimi diferite ale coeficienților de elasticitate, cât și prin aplicarea modelului vectorial autoregresive (VAR). Analiza VAR s-a bazat pe datele ONRC, BNR și INS pentru indicatorii ISD, PIB, export și import, pe perioada 1997-2011 (anexa 9). Analiza econometrică a vectorilor autoregresivi (VAR) reprezintă un sistem de regresii liniare în care un set de variabile sunt estimate pe baza valorilor din trecut ale acelorași variabile sau ale altor variabile din set. Această metodă este des folosită pentru analizarea fenomenelor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
poate avea un impact puternic și actual asupra produsului intern brut, exportului sau importului. Considerăm că acest raționament caracterizează cel mai bine o economie relativ mică, în curs de dezvoltare și expusă la șocurile externe, cum este România 1. Modelele econometrice au fost supuse analizelor de tip diagnostic, pentru testarea proprietăților statistice, principalele etape parcurse fiind: testarea ordinului de integrare a variabilelor de interes; alegerea numărului de lag-uri ale VAR; testarea stabilității VAR; testarea proprietăților de „zgomot alb” ale termenilor reziduali
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pe termen scurt atât cererea de import, cât și cererea de export. Una dintre componentele principale ale investițiilor străine directe este reprezentată de creditul net acordat de nerezidenți întreprinderilor cu capital Economia României sub impactul investițiilor străine directe Rezultatele analizei econometrice elaborate sunt susținute de Ali Acaravci și Ilhan Öztürk, care, în lucrarea „Foreign direct investment, export and economic growth: empirical evidence from new EU countries”, au cercetat relația de cauzalitate dintre ISD, export și PIB, în zece țări în curs
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]