461 matches
-
instantanee la 120 de ani lumină. Termenul și conceptul au fost împrumutate ulterior de alți scriitori bine-cunoscuți. Puține opere majore ale lui Le Guin au fost adaptate pentru film sau televiziune. Romanul din 1971, "The Lathe of Heaven", a fost ecranizat de două ori, prima dată de "WNET New York" în 1980 (cu participarea ei) și a doua oară de "A&E Network" în 2002. Într-un interviu din 2008, Le Guin a apreciat ecranizarea din 1980 ca fiind "singura ecranizare bună
Ursula K. Le Guin () [Corola-website/Science/316739_a_318068]
-
Ea și-a exprimat reținerile față de : în timp ce a apreciat estetica filmului, s-a legat de aspectul moral și de acțiune. Ursula Le Guin a scris: "În mare parte a fost, după părerea mea, incoerent." În 2004, Sci Fi Channel a ecranizat primele două cărți din trilogia Terramare într-un mini-serial intitulat "Legend of Earthsea". Le Guin a criticat vehement ecranizarea, numind-o o "replică palidă a Terramării imaginate de mine" și obiectând împotriva standardizării personajelor și a modului în care a
Ursula K. Le Guin () [Corola-website/Science/316739_a_318068]
-
James Hale, l-a sfătuit să scrie o carte pe an, planificare cu care Banks a fost de acord. Primul său roman SF a fost, "Spectrul lui Phlebas", a fost publicat în 1987. Romanul "The Crow Road" (1992) a fost ecranizat într-un serial de televiziune de la BBC, iar "Espedair Street" (1987) a fost difuzat la BBC Radio 4. Banks a menționat printre influențele sale literare pe Robert A. Heinlein, Isaac Asimov, Arthur C. Clarke, Brian Aldiss, M. John Harrison și
Iain Banks () [Corola-website/Science/308146_a_309475]
-
20 septembrie 1948), cunoscut și sub acronimul GRRM, este un autor american de fantasy, horror și science fiction, precum și scenarist și producător. Este faimos pentru "Cântec de gheață și foc", seria sa fantasy cu succes internațional pe care HBO a ecranizat-o în serialul "Urzeala tronurilor". Martin este coproducător executiv al seriei și a scris câte unul din cele 10 episoade ale fiecărei serii. Revista "Time" l-a plasat în anul 2011 în ""Time" 100", o listă a „celor mai influenți
George R. R. Martin () [Corola-website/Science/321531_a_322860]
-
spune: "Scriu pe un alt calculator decât cel folosit pentru e-mail sau internet, în parte pentru a mă proteja de viruși, viermi și coșmare ca acesta. Folosesc WordStar 4.0 pe o mașină clasică DOS." Nuvela "Zburătorii nopții", a fost ecranizată în 1987. Martin n-a fost prea fericit pentru că a trebuit să elimine elemente ale poveștii pentru a se încadra în bugetul mic al filmului. În 1991, Martin a revenit la scrierea de romane și a început ceea ce avea să
George R. R. Martin () [Corola-website/Science/321531_a_322860]
-
O actualizare făcută în 2001 menționa că proiectul nu fusese concretizat. În 2012, un scenariu al romanului "3001" a fost pus pe site-ul 2001:Exhibit website, în speranța de a stârni interesul celor de la MGM și WB pentru a ecraniza ultimul roman al seriei. Habitatul inelar aflat pe orbită geostaționară în jurul Pământului a apărut pentru prima dată în opera lui Clarke la sfârșitul romanului "Fântânile paradisului". Deși romanul a avut succes, el nu s-a ridicat la standardele stabilite de
3001: Odiseea finală () [Corola-website/Science/323991_a_325320]
-
o monografie a satului prezentând aspecte ale firii omului de la sat, tradițiile și obiceiurile românești: la botez, nuntă, și înmormântare. Datele din roman sunt un prilej pentru autor pentru a zugrăvi atmosfera epocii și tradițiile populare românești. Romanul a fost ecranizat într-un film "film omonim", regizat de Mircea Mureșan după un scenariu propriu. Premiera oficială a filmului a avut loc în octombrie 1969. Plecat la Dorna în preajma sărbătorii Sfântului Dumitru (26 octombrie) pentru a cumpăra niște oi de la niște ciobani
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
gay. Câțiva membri ai Noii Drepte au fost arestați, iar organizația a fost amendată cu 3000 de lei noi. În afară de parade de pride, un festival de film LGBT a fost organizat ca parte din săptămână GayFest, cu 13 filme fiind ecranizate în trei diferite locuri: Institutul Goethe, La Motoare și Sala de Cinema Elvira Popescu. Două dezbateri publice au fost deasemenea organizate la La Scenă, cu subiectele "homosexualitatea și religia" și "homosexualitatea, mass media și legile anti-discriminare". GayFest-ul din 2004
Bucharest Pride () [Corola-website/Science/302845_a_304174]
-
fi Clarion West și Citylit College de la Universitatea din Londra. De asemenea, a recenzat cărți pentru "The Sunday Times". În 1989, Tuttle a primit premiul Asociației Britanice de Science Fiction pentru povestirea "In Translation". În 1999, povestirea "Replacements" a fost ecranizată într-un episod al serialului horror de televiziune din Canada "The Hunger", iar în 2005, povestirea "Community Property" a constituit subiectul unui scurt metraj franțuzesc, "Propriété commune". În 1982, Tuttle a devenit prima și singura persoană (până la această dată) care
Lisa Tuttle () [Corola-website/Science/324221_a_325550]
-
și foametei, devenind martori ai destrămării imperiilor și ai renașterii națiunilor ce-și reclamau imperios independența. Darie se maturizează pe parcursul acestei călătorii și ajunge cu bine în patrie, în timp ce Diplomatul sfârșește prin a fi arestat de autorități. Romanul a fost ecranizat în 1976 de regizorul Andrei Blaier într-un film intitulat "Prin cenușa imperiului", în care rolurile principale au fost interpretate de Gabriel Oseciuc (Darie) și Gheorghe Dinică (Diplomatul). Acțiunea romanului începe în toamna anului 1917 în Bucureștiul vremelnic ocupat de
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
suedeză de Per Wollebæk), persană ("Bazi ba marg", 1980; traducere de Muhammad Ali Sawti) și slovacă ("Hra so smrťou", Pravda, Bratislava, 1989; traducere de Matej Hlôška). "Jocul cu moartea" a fost primul roman al lui Zaharia Stancu care a fost ecranizat, unul dintre personaje fiind eternul Darie, care apare în mai multe scrieri ale romancierului. Studioul Cinematografic București a semnat în 1968 un contract cu romancierul pentru scrierea unui scenariu intitulat „Jocul”, după romanul "Jocul cu moartea". Contractul a fost reziliat
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
existențiale odată cu apariția unor ființe umane complet diferite - oamenii de Cro-Magnons. Deși nu știu sigur acest lucru, oamenii de Neanderthal presimt că, în cele din urmă, competiția cu noii oameni va duce la extincția lor. În 1977, povestirea a fost ecranizată într-un film canadian de 26 de minute, cu Barry Morse ca regizor și actor. Actrița londoneză Kate Reid a jucat rolul domnișoarei Fellowes. Filmul este remarcabil prin acuratețea cu care redă povestirea, precum și pentru patosul dintre Timmy și Fellowes
Băiețelul cel urât () [Corola-website/Science/325496_a_326825]
-
Mobilul () este un roman publicat de scriitorul Stephen King în ianuarie 2006. Majoritatea romanelor lui au fost ecranizate, are un venit anual de 40 000 000 $ și nu deține telefon mobil . Cartea a fost foarte bine primită de critici și a ajuns pe locul 1 în lista de bestsellere a New York Times. De asemenea, King a vândut drepturile
Mobilul (roman) () [Corola-website/Science/304310_a_305639]
-
Bueno). Un fragment din acest roman a fost tradus în perioada interbelică în limba franceză („Funérailles (fragment du Roman Concert Bach)”, în vol. Sarina Cassvan, "Contes roumains d’ecrivains contemporains", 1931, pp. 168-175; traducere de Sarina Cassvan). Romanul a fost ecranizat în anul 1974 de către regizorul Dinu Tănase, după un scenariu propriu, într-un film de televiziune omonim cu o durată de 69 de minute, pe care criticul Călin Căliman îl considera „un exercițiu de stil incitant și convingător”. Rolurile principale
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
cei mai productivi și mai citiți, fiind cunoscut pentru romanele sale de aventuri. Mai cunoscute sunt romanele sale cu povestiri de călătorie din orient sau de pe pe teritoriul SUA și al Mexicului. O mare parte din operele sale au fost ecranizate, sau adaptate pentru piese de teatru. provine dintr-o familie săracă de țesători, fiind al cincilea fiu dintr-o familie cu 14 copii, din care nouă mor la câteva luni după naștere. În anul 1844, probabil dintr-o carență de
Karl May () [Corola-website/Science/304745_a_306074]
-
mitul prelungirii existenței dincolo de moarte. Filmul, ce urma să fie o coproducție franco-elvețiană (Milos-film / Freddy Landry, Meudon - Les Verrières, Elveția), nu a mai fost realizat. Scenariul lui Radu Gabrea se află astăzi la Biblioteca Universității din Chicago. Nuvela a fost ecranizată în anul 1992 de către regizorul Viorel Sergovici, după un scenariu scris de regizor în colaborare cu Adriana Rogovschi și Florica Gheorghescu, într-un film de televiziune omonim cu o durată de 109 minute. Rolurile principale au fost interpretate de Adrian
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
chiar dacă liderii PCI nu erau de acord, întrucât romanul se desfășura în Rusia între 1903 și 1943, intersectând perioade ca Revoluția din Octombrie, leninismul și stalinismul. Decizia s-a dovedit viabilă: "Doctor Jivago" a devenit imediat un best-seller internațional, fiind ecranizat ulterior de mai multe ori. Însă din cauza nerespectării voinței liderilor comuniști, Giangiacomo a fost exclus din PCI. "Feltrinelli Editore" a mai avut ulterior un succes răsunător în 1958, prin publicarea în premieră a romanului "Ghepardul" ("Il Gattopardo"), de Giuseppe Tomasi
Giangiacomo Feltrinelli () [Corola-website/Science/297191_a_298520]
-
a pus accent pe bogăția detaliilor. "Kirkus Reviews" a comparat romanul cu un amestec de elemente și personaje fantasy care, dincolo de faptul că e derivat, e bine realizat și prinde cititorul. Încă se speculează asupra faptului dacă romanul va fi ecranizat sau nu. Întrebat cu ocazia premierei filmului "Eragon" despre această posibilă ecranizare, Christopher Paolini a răspuns: " Cred că vom știi după weekendul de deschidere." Weekendului de deschidere nu i-a mai urmat niciun comentariu, dar mulți critici au luat în
Eragon II. Cartea primului născut () [Corola-website/Science/316101_a_317430]
-
după weekendul de deschidere." Weekendului de deschidere nu i-a mai urmat niciun comentariu, dar mulți critici au luat în considerare în recenziile lor posibilitatea ecranizării. Unul dintre ei a declarat că planurile celor de la 20th Century Fox de a ecraniza "Eragon II" au ratat startul și că "va fi greu să convingă persoanele care nu sunt fani înrăiți să dea o mână de ajutor." Chiar și unii dintre criticii care au recenzat favorabil filmul au fost sceptici cu privire la posibilitatea unei
Eragon II. Cartea primului născut () [Corola-website/Science/316101_a_317430]
-
Whale. În rolurile principale joacă actorii Boris Karloff, Colin Clive, Valerie Hobson, Elsa Lanchester. Este prima continuare a filmului "Frankenstein" din 1931. Universal Pictures a încercat să refacă "Mireasa lui Frankenstein" în mai multe rânduri. În timp ce romanul "Frankenstein" a fost ecranizat de numeroase ori, cea mai apropiată refacere a "Miresei lui Frankenstein" a fost "Mireasa" (1985), film în care joacă Sting, Clancy Brown și Jennifer Beals. În 1991, studioul a încercat să refacă filmul pentru televiziunea prin cablu, iar Martin Scorsese
Bride of Frankenstein () [Corola-website/Science/331249_a_332578]
-
a scris pentru copii și tineret. "Leș contes du chat perché" au fost traduse și publicate și în română, încă de la sfârșitul anilor 50. Marcel Aymé a scris dialogurile pentru cateva fime artistice: Mare parte din românele sale au fost ecranizate : În 1934, "Stradă fără nume", "La Rue sans nom", film regizat de Pierre Chenal, cu Fréhel, Pierre Larquey, Robert Le Vigan. În 1950 este ecranizata cartea "Omul care trece prin zid", "Garou-Garou, le passe-muraille" de Jean Boyer cu Bourvil, Joan
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
care trece prin zid", în 1977, film de Pierre Tchernia, cu Michel Serrault și Andréa Ferreol, "Grația", "Vrăjitoarea", "Uranus", cu Gérard Depardieu, în 1990, "Héloise", "Zilele în care nu exist", după "Cartelă", "La Carte", în 2003. "Le Boeuf clandestin" este ecranizat în 2013, avându-l protagonist pe Christian Clavier. Teme ale sale sunt preluate în nenumărate producții. "Omul care trece prin zid" este realizat în Germania în regia lui Ladislau Vajda în 1959 ("Ein Mann geht durch die Wand") "Omul care
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
se bazează pe un set de reguli de etică pentru roboți și mașini inteligente, numite Cele trei legi ale roboticii, care au influențat profund alți scriitori și gânditori în privința acestui subiect. O astfel de poveste scurtă, "Omul bicentenar", a fost ecranizată într-un film avându-l ca actor principal pe Robin Williams. În 1948 a scris o povestire umoristică pseudoștiințifică, "Proprietățile Endocronice ale Tiotimolinei Resublimate", în care inventase o nouă substanță, utilizabilă pentru a călători în timp. La acea vreme își
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
și de Isaac Asimov în particular, referindu-se la un moment dat la el ca la “unul dintre cei mai interesanți și amuzanți oameni pe care i-am întâlnit". Shubik editase anterior serialul-antologie science fiction "Out of This World", care ecranizase în 1962 povestirea lui Asimov "S-a pierdut un robot". Ecranizarea romanului a fost condusă de Terry Nation, care tocmai devenise celebru și bogat în urma creării monștrilor Dalek pentru serialul science fiction "Doctor Who". Scenariul respecta destul de fidel acțiunea romanului
Cavernele de oțel () [Corola-website/Science/309665_a_310994]
-
a romanului "" (lansată în 1999) conține o introducere scrisă de Clarke, în care prezintă detalii legate de evenimentele care au condus la lansarea romanului și a filmului. În 1982, Clarke a continuat epopeea "2001" cu "". Și acest roman a fost ecranizat, cu titlul "2010", în regia lui Peter Hyams, difuzarea fiind programată pentru 1984. Din cauza climatului politic din America anilor '80, filmul prezintă tema Războiului Rece, profilarea tensiunilor războiului nuclear fiind absentă din roman. Filmul nu a fost considerat la fel de revoluționar
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]