1,171 matches
-
pentru noi creștinii ortodocși români de astăzi, evenimentul din urmă cu 1700 de ani. Ce ar fi fost astăzi teritoriul pe care îl numim România și teritoriul pe carte îl numim Europa, cu fundament creștin, dacă nu ar fi existat Edictul de la Milano dat la începutul anului 313 de Sfântul Împărat Constantin cel Mare?! Pentru meritul său deosebit de a fi pus Biserica creștină pe drumul libertății în istoria Europei, Împăratul Constantin cel Mare a fost considerat cel întocmai cu apostolii”. Procesiunea
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
Casa lui, "Pudentiana", sau după alții, "Păstoreasca" A dat-o lui Sfântu' Petru, ca-n ea pe DOMNU' Să-L Slujească ! Trofim, cel născut în Efes, cu Pavel a călătorit În Asia, la greci, Iudeea, păgâni mulți a convertit ! După Edictul dat de Nero, Pavel a fost decapitat Iară Trofim prin tăiere, de sabie, Martirizat... Toți 3, la fel ca Sfanțul Pavel, pe CHRISTOS L-au Predicat ! Iar DOMNUL le-A dat Cunună, ce nu se us'că niciodat ! Prof.Paulian
SF.AP.ARISTARH, PUDENS ȘI TROFIM (DINTRE CEI 70 DE AP.) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372997_a_374326]
-
icoane, El se deosebește de propia Sa reprezentare prin natură” ne spune Cuviosul Teodor Studitul. De la interzicerea picturii, reprezintării lui Iisus Hristos s-a ajuns la respingerea tuturor celorlalte icoane. Împotriva lui Leon al III - lea, care a dat un Edict în sensul acesta, Sfântul Ioan Damaschin arată sensul acestei interziceri: „Dacă pictezi imagini ale lui Iisus Hristos fără să le pictezi și pe cele ale sfinților, este limpede că ceea ce interzici nu este reprezentarea, ci venerarea sfinților”. El percepe legătura
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
de vreo tiradă! dar nici un fluture atât de rar (vorbesc de poezie, se-nțelege) când l-ai prins să-l pui în insectar și ce să faci cu domnul rege care-a comis acest delict că nu-i suficient nici un edict să-l tragi de păr sau de urechi nici să-i mai tragi vreo două la spate că nu se mai poate și procedeul e prea vechi ajunsă-aicea intriga unii dintre cititori vor ca onoarea să o spele un duel
MI-AM PROPUS... de ION UNTARU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372598_a_373927]
-
mureau acum mult mai sănătoși... Industria chimică descoperi leacul malariei precum și felurite substanțe foarte eficiente împotriva ploșnițelor, a căpușelor, sau a țânțarilor. Nici lipitorile și nici purecii nu scăpară... Poluarea, devenită o problemă pe plan mondial, fu aprig combătută prin edictul de la Kyoto și astfel se limitară drastic efectele ei... Se luară măsuri pentru limitarea severă a infectării solului, subsolului și apelor cu substanțe radio- active și deșeuri nucleare... Omenirea era învățată să trăiască simplu și curat. Se întrevedeau zorii unei
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
cunoscută doctrina respectivă, impregnată, însă, și de alte elemente: jainiste și brahmanice în general, diferiților monarhi greci din Siria, din Egipt, din Macedonia, din Epir și din Cirenaica [23]. Mai mult, merită un interes aparte declarația lui Asoka, din edictul XIII, referitoare la "victoria Pietății" ce a fost obținută de el și printre Yona (greci), unde domneau Antioh, Ptolemeu, Antiogonos, Magas și Alexandru. În ce privește substanța, dhamma mai mult anunțată decît difuzată de către ambasadorii lui Asoka, conținea principiile generale de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mult anunțată decît difuzată de către ambasadorii lui Asoka, conținea principiile generale de morală: "abținere de la uciderea animalelor, abținere de la violență asupra ființelor, reverență față de părinți, reverență față de preoți și asceți, supunere față de mamă și de tată, supunere față de bătrîni" (edictul IV); "amabilitate față de sclavi și servitori, [...] generozitate față de asceți și preoți" (edictul IX); pentru toate ființele "siguranță, stăpînire de sine, obiectivitate și amabilitate" (edictul XIII) [24]. Așa cum observă G. Pugliese Carratelli, "în lumea greacă a timpului, interesul stăpînitorilor și al
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de morală: "abținere de la uciderea animalelor, abținere de la violență asupra ființelor, reverență față de părinți, reverență față de preoți și asceți, supunere față de mamă și de tată, supunere față de bătrîni" (edictul IV); "amabilitate față de sclavi și servitori, [...] generozitate față de asceți și preoți" (edictul IX); pentru toate ființele "siguranță, stăpînire de sine, obiectivitate și amabilitate" (edictul XIII) [24]. Așa cum observă G. Pugliese Carratelli, "în lumea greacă a timpului, interesul stăpînitorilor și al filozofilor era îndreptat asupra problemelor asemănătoare cu cele pe care tradiția etică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
față de părinți, reverență față de preoți și asceți, supunere față de mamă și de tată, supunere față de bătrîni" (edictul IV); "amabilitate față de sclavi și servitori, [...] generozitate față de asceți și preoți" (edictul IX); pentru toate ființele "siguranță, stăpînire de sine, obiectivitate și amabilitate" (edictul XIII) [24]. Așa cum observă G. Pugliese Carratelli, "în lumea greacă a timpului, interesul stăpînitorilor și al filozofilor era îndreptat asupra problemelor asemănătoare cu cele pe care tradiția etică și religioasă indiană le-a pus lui Asoka și pe care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doctrina ciclicității "creațiilor" și "distrugerilor" din lume. [20] Este vorba de panteism sau, mai degrabă, de teopanteism. [21] Înțeleasă prin metempsihoză. [22] Cf. pasajelor citate în Cambridge History of India, I, p. 419-420, în: RAWLINSON, op. cit., p. 10. [23] Cf. Edictelor lui Ashoka, "La Nuova Italia", Florența, 1960, p. 10-11. [24] Ibid., p. 11 [25] În: Introducere la Edictele lui Ashoka, p. 11. [26] Să se țină seama de ceea ce a subliniat G. PUGLIESE CARRATELLI, ibid., p. 12 sq. [27] Indien
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Înțeleasă prin metempsihoză. [22] Cf. pasajelor citate în Cambridge History of India, I, p. 419-420, în: RAWLINSON, op. cit., p. 10. [23] Cf. Edictelor lui Ashoka, "La Nuova Italia", Florența, 1960, p. 10-11. [24] Ibid., p. 11 [25] În: Introducere la Edictele lui Ashoka, p. 11. [26] Să se țină seama de ceea ce a subliniat G. PUGLIESE CARRATELLI, ibid., p. 12 sq. [27] Indien und das Abendland, 1, p. 34. [28] H. VON GLASENAPP, ibid., p. 34. [29] LETTERIO DI FRANCIA, Novelistica
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
elevilor în ceea ce privește limba germană. Învățarea acestei limbi continuă cu difuzarea de manuale de aritmetică și de retorică bilingve. Însă reformismul lui losif al II-lea este de scurtă durată. În 1791, un decret anulează schimbările în curs, fiind menținute doar edictele de toleranță și de emancipare a iobagilor de la 1781. Reforma nu vine la capătul crizei administrației domeniilor care îi strivește pe țărani cu corvezi și impozite și este resimțită de grupurile privilegiate atinse în statutul lor de deciziile puterii centrale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a "pune sub semnul întrebării fundamentele civilizației noastre occidentale, din momentul invaziei în Europa, și deci în Franța, a gîndirii lui Aristotel, așa cum a tradus-o Siger de Brabant. Aceste evenimente care refac evoluția culturală și spirituală a Occidentului de la Edictul din Milano din 313 pînă în 1944 reactivează convingerile capabile să întărească angajamentul ireversibil al lui Georges Mathieu în favoarea unei "renașteri""13. Stéphane Lupasco a fost prezent în acea parte a programului intitulată "Ciclul popular 1832-1944 (De la enciclica Mirari vos
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și-a propus descoperirea unui fundament solid pentru reglementarea rezonabilă a disputelor privitoare la drepturile părților aflate în conflict și care aparțin unor religii diferite. Pentru aceasta, credea Grotius, trebuie să facem apel la o lege care izvorăște nu din edicte omenești, ci din natură; nu din cele douăsprezece table ale dreptului roman, ci "din esența filosofiei"68. Grotius nu neagă faptul că oamenii își urmăresc interesele proprii, dar observă că fiecare om simte "o anumită înclinare de a viețui laolaltă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
preoția-mi s-o-mplinesc pentru acei ce la întinsa-mi masă se-ospătează. Toate acestea-s ale mele, si totusi trebuie ca să slujesc, și-acel Profetic prunc Să crească trebuie, spre-a porunci Prințului sau; asculta însă nestrămutatul meu edict: 20 Vala se va preface-n Vierme în Pîntecul lui Enitharmon, Sămînță să pe fibre așezînd-o, ce în curînd va încolți 109, Iară Luváh, întunecoasa, furibunda moarte în pîntecul lui Los. Vai mie! cu mine ce-o să se întîmple în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de mare amploare, dar nu sunt singurele. Economia mereu a avut crize. Asta o știau faraonii, care erau obligați să-și conducă viața după ciclul naturii într-o economie agrară, dar a știut-o și Dioclețian atunci când a dat un edict care condamna la moarte pe toți cei care mai creșteau prețurile. Criza economică este vârful de acumulări cantitative care duc la saltul calitativ. Ea este un fenomen natural al unei lumi care se conduce după legi naturale, atât în natură
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
29) vorbește despre inflația ca fenomen cunoscut încă din antichitate. Astfel, inflația este un fenomen datat în epoca lui Alexandru cel Mare, după cum, de asemenea, el era cunoscut în Imperiul Roman, în vremea Împăratului Dioclețian, care a introdus chiar un "Edict al prețurilor maxime". 966 Helmut Frisch, Teorii ale inflației, Editura Sedona, Timișoara, 1997, p. 13. 967 Caracteristicile inflației pe care le vom enumera sunt specifice unei economii de piață,deschise,moderne. 968 Pentru o viziune asupra inflației în cadrul unei economii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
religia lor o "superstiție", ce atrăgea persecuții. Creștinismul a fost prigonit începând de la Nero și până la Diocletian, adică de la mijlocul secolului I și până la începutul secolului al IV-lea. Persecuțiile au atins apogeul sub împăratul Diocletian, care a dat patru edicte împotriva creștinilor. Primul edict, datat februarie 303, prevedea dărâmarea lăcașurilor bisericești, interzicerea adunărilor și arderea cărților sfinte. În același an, s-a dat al doilea edict, care prevedea uciderea preoților, apoi al treilea, care extindea pedeapsa respectivă la toți credincioșii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ce atrăgea persecuții. Creștinismul a fost prigonit începând de la Nero și până la Diocletian, adică de la mijlocul secolului I și până la începutul secolului al IV-lea. Persecuțiile au atins apogeul sub împăratul Diocletian, care a dat patru edicte împotriva creștinilor. Primul edict, datat februarie 303, prevedea dărâmarea lăcașurilor bisericești, interzicerea adunărilor și arderea cărților sfinte. În același an, s-a dat al doilea edict, care prevedea uciderea preoților, apoi al treilea, care extindea pedeapsa respectivă la toți credincioșii care nu sacrificau zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al IV-lea. Persecuțiile au atins apogeul sub împăratul Diocletian, care a dat patru edicte împotriva creștinilor. Primul edict, datat februarie 303, prevedea dărâmarea lăcașurilor bisericești, interzicerea adunărilor și arderea cărților sfinte. În același an, s-a dat al doilea edict, care prevedea uciderea preoților, apoi al treilea, care extindea pedeapsa respectivă la toți credincioșii care nu sacrificau zeilor. Apoi, în primăvara 304, a fost dat al patrulea edict, care stabilea uciderea tuturor creștinilor, preoți și laici, care refuzau să sacrifice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și arderea cărților sfinte. În același an, s-a dat al doilea edict, care prevedea uciderea preoților, apoi al treilea, care extindea pedeapsa respectivă la toți credincioșii care nu sacrificau zeilor. Apoi, în primăvara 304, a fost dat al patrulea edict, care stabilea uciderea tuturor creștinilor, preoți și laici, care refuzau să sacrifice. În timpul persecuției lui Diocletian (284-305), a lui Galeriu (305-311) și Liciniu (307-324), au suferit moarte martirică și locuitori daco-romani din regiunea dunăreană. Pe linia Dunării, martirologiile consemnează mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
penetrației adânci a noii religii printre daco-romani și, în același timp, ea este o probă a legăturii dintre cele două ramuri ale creștinătății dunărene. Fenomenul acesta a început sub Constantin (după 306) și atinge apogeul sub Teodosie II (408-450)prin edictul din 435, el decidea ca templele să fie distruse și apoi purificate prin creștinare.23 Printre argumentele creștinării se afla și practica înhumației ce se generalizează din secolul al IV-lea. Existența creștinilor abandonați de Imperiu era o realitate, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fiscală și întreținerea armatei romane. În absența fiscalității romane, viața rurală sub barbari (goți) era mult mai ușoară. Consecința acestei stări de fapt a fost o neîncetată emigrare a populației din Imperiu la barbari. Împăratul Constantin (306-337) a dat un edict, prin care cei ce aveau să-i ajute pe barbari (migratori), urmau să fie arși de vii. La rândul său, cronicarul Orosius spunea: Se află romani care voiesc mai bine să trăiască săraci, dar liberi, între barbari, decât împovărați între
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pogonatul cu hanul Asparuch, prin care recunoștea existența statului bulgar, legătura directă dintre românii de la Dunărea de Jos și Imperiu (Bizanț) era mult îngreunată, întreruptă chiar, ceea ce a avut urmări politice, culturale și bisericești asupra evoluției lor. Apoi, în 726, edictul împăratului Leon III Isaurul a avut drept rezultat izbucnirea mișcării iconoclaste ce se va prelungi până în secolul al IX-lea, cu efecte izolaționiste. Totuși, în ciuda acestor evenimente, moneda bizantină, între 698 și 842, a continuat să ajungă la Dunărea de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lucrat ca metodist la Casa Regională a Creației Populare Argeș (1961-1972), redactor la revista „Argeș” (1972-1974), cercetător la Biblioteca Județeană Argeș (1974-1997). După 1990 face parte din redacția revistei „Calende”. Debutează în caietul de poezie al revistei „Argeș”, cu ciclul Edict (1970), dar se impune cu volumul Curtea Veche (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), prima sa carte. Solitar și himeric, calofil de tip matein, așternându-și urechea pe catifeaua sonurilor vetuste și muzeale, inventate prin metamorfoza celor existente, sedus de codul etic
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]