10,740 matches
-
foarte rău că le repovestesc într-un asemenea moment, cînd profesorul Onu s-a stins din viață. A lăsat în urmă cărți importante, unele scrise în colaborare - Istoria limbii române literare (1971), Introducere în filologia română (1972), Critica textuală și editarea literaturii române vechi (1973) - și ediții, mai ales din cronicari (Ureche, Costin, cronicarii munteni), a publicat multe articole valoroase de istorie a limbii literare. Pe lîngă ele, a lăsat printre foștii săi studenți amintirea unei atitudini de seriozitate, profesionalism și
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
le Goff, cercetător al istoriei mentalităților, a cărui biografie, povestită reportofonului, pare a împrumuta semnificație "accidentelor" și istoriei subiective dindărătul documentelor oficiale. Din interviul cu Maurice Nadeau, critic și istoric literar al suprarealismului, angajat în prezent în câmpul fluctuant al editării de carte, pierzând bani cu autori actuali buni și necunoscuți, câștigând bani cu cei premiați, transpare toată "dialectica" mișcării de azi a literaturii, (poate discursul cel mai riscant la publicare), și în general, a cărților, supuse unui proces de commodization
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
Al. Săndulescu Editarea însemnărilor zilnice ale Reginei Maria a ajuns la vol. IV, îngrijit și prefațat, ca și celelalte, de Vasile Arimia și tradus de Sanda Ileana Racoviceanu. El cuprinde evenimentele anului 1922 ale familiei regale și nu numai. Dacă anii precedenți (1920-1921
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
ilustrei familii. Nu intenționase să scrie o carte. Începuse să citească toată arhiva familiei după moartea lui Dinu, în încercarea disperată de a-l simți din nou aproape. Când Ion Pillat murise în 1945, îi lăsase fiului, prin testament, răspunderea editării întregii opere, dar tribulațiile vieții l-au împiedicat pe acesta să împlinească dorința tatălui. La sfârșitul anilor '70, după moartea soțului, Cornelia Pillat, lăsându-și deoparte propriile preocupări, s-a dedicat cu devotament și pasiune conservării și perpetuării memoriei familiei
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
împlinirii vârstei de 80 de ani, revista "Realitatea evreiască" (nr. 136/1 martie 2001) i-a dedicat o pagină (scriitorul s-a născut la 22 ianuarie 1921). Prezența scriitorului s-a făcut simțită în România și după plecarea sa, prin editări și reeditări (Cartea morților, Ed. Albatros, Insomniacii, Ed. Hasefer ș.a.), articole, interviuri, iar la întâlnirea scriitorilor de la Neptun, în 1997, Al. Sever a participat direct. Z. Ornea îl considera "drept unul dintre marii prozatori români de astăzi". în Israel este
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
de suferit sancțiuni pentru că au apărat cartea în fața forurilor și mai ales a urii lui Ion Dodu Bălan împotriva lui Eugen Ionescu (Bălan a fost principalul autor al interzicerii cărții), au luat pur și simplu manuscrisul dactilografiat și lucrat pentru editare acasă spre păstrare, în așteptarea unor... timpuri mai bune, protejîndu-l astfel de o eventuală confiscare de către Securitate, mai ales după ce am devenit redactor cultural-politic la Radio Europa liberă. În ianuarie sau februarie 1990 am primit un telefon la München în
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
în proiectele editoriale ale tînărului autor cu Cîntecele inorogului, probabil autenticul volum de debut al lui Nichita Stănescu, dacă epoca nu l-ar fi obligat încă un deceniu la un regim ,,underground" al poeziei sale. Scriind pentru primele volume destinate editării (Sensul iubirii, 1960 și O viziune a sentimentelor, 1964, volume atît de bine primite totuși) numai într-un registru - cel solar, adolescentin, sărbătoresc, al transparenței luminoase - și rezervîndu-și zbaterea existenței pentru poemele transcrise în caietele sale inedite, destinate sertarului, Nichita
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
o cunosc bine, iar de la un punct încolo și mai bine. Dar mai întâi faptele. În urmă cu doi ani, primesc un telefon de la președintele Academiei care, amabil, îmi spune : Domnule Funeriu, noi suntem la curent cu lucrarea dvs. despre editarea lui Macedonski, știm că ați îndreptat în multe locuri ediția Marino și ne-am gândit că ați fi cel mai îndreptățit să realizați o nouă ediție în colecția pe care o conduc și de care nu mă îndoiesc că aveți
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
capul locului am știut că nu mă pot angaja la o asemenea muncă și asta din două motive (al doilea decurgând din primul). După ce ai scris o carte de 300 de pagini despre erorile săvârșite de Vianu și Marino în editarea lui Macedonski, ar fi penibil să faci tu însuți o ediție imperfectă..., iar ca s-o faci perfectă ai nevoie de doi, trei ani de rezidență în București unde se găsește tot materialul documentar. În condițiile actuale, se înțelege că
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
zi, 25 februarie 2003, i-am expediat o scrisoare din care reproduc fragmentul care interesează discuția ce va urma: "Stimate Domnule Academician, Propunerea Dumneavoastră mă onorează în cel mai înalt grad. Nu pot însă, din păcate, să mă angajez la editarea operei macedonskiene. Aș putea să o fac, dar asta ar presupune, obligatoriu, abandonarea unor proiecte în derulare și, mai ales, domiciliu în București (pentru doi-trei ani), fiindcă numai în capitală se află sursele directe de informare. Motivele sunt reale, nicidecum
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
pagină răsfoită și nu mai înțeleg nimic. În Nota asupra ediției, după ce amintește câteva lucrări de referință (reale) Coloșenco scrie: "alte lucrări de referință pertinente nu prea sunt". Bine, mi-am zis, o carte de 300 de pagini, dedicată exclusiv editării poetului, nu e "de referință", treaba editorului. Nu mi-am închipuit nici o clipă însă că această omisiune face parte dintr-o strategie de o perfidie infinită. Am putut s-o constat abia după răsfoirea celor două volume. Ce face ilustrul
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
mă citează în contexte persiflant-ironice, pentru a-mi bagateliza observațiile. Când, la sfârșit, anunță bibliografia, mă trezesc pomenit cu o carte pe care de fapt n-am scris-o : Hermeneutica poeziei lui Al. Macedonski, Timișoara, 1992. Cartea se numește Hermeneutica editării, nu a poeziei, ceea ce e cu totul altceva. Greșeală omenească, de tipar, veți zice, dar fără dreptate, pentru că editorul se preface a nu cunoaște multe lucruri pe care, de altfel, le știe foarte bine. În 1992, am publicat, e adevărat
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
doi referenți, care nu se jucau de-a știința. Pe mine m-au citit Mioara Avram și I. Coteanu (de la care posed scrisori privind subiectul). Bine, veți zice, relatarea aceasta e expresia unei frustrări personale, care n-are legătură cu editarea în sine. Și totuși, dacă dl Coloșenco era cât de cât onest, avea obligația de a scrie o singură frază neutră: în ediția actuală am ținut seama de unele emendări ale lui I.F. pe care le-am operat tacit. N-
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
cuvântul erată, nici minimală și nici redundantul meu comentariu. În ediția domniei sale face vreo opt trimiteri la lucrarea mea, dar numai la acest capitol, pentru că aici, scos din context, eram vulnerabil. D.e., la poezia Calul arabului : I. F. "nu comentează editarea poeziei" (p. 1618), la poezia Excelsior : I.F. "consemnează faptul ș...ț, și atât" (p. 1657), la poezia Stepa nu uită să înșire vreo zece variante fonetice pe care nu le-am înregistrat (pentru că erau corect interpretate și nu aveau ce
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
Spațiul tipografic nu-mi permite să înregistrez decât o mică parte din amendamentele mele preluate de M.C. fără să le citeze. Iată, doar poezia Tânărul-bătrân de care am vorbit mai sus și pe care am introdus-o, gata preparată pentru editare, în plicul expediat coordonatorului colecției. Poezia are 5 strofe de câte 12 versuri fiecare. Așa e în ms., așa e în ediția princeps. În ediția din 1966 strofa întâi are însă 13 versuri, al 7-lea fiind o invenție a
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
din cele care ne sunt datoare și băgăm basmul în cartea de literatură a claselor mici, medii și mari ca studiu obligatoriu însoțit de comentarii la clasă. Simultan declarăm orice alt manual alternativ ca fiind nepotrivit studiului. Desigur vom finanța editarea manualului nostru astfel încât și la preț oamenii să vadă că au de câștigat. În același timp capacităm jurnaliștii noștri să descopere basmul despre care vorbim și să facă ei discuții pe baza lui. Aici îi momim pe fomiști cu niște
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
cu toții, ar dori mult să aibă în mâinile lor o așa măreață lucrare. Numai că pentru a se putea împlini acest deziderat, autoritățile responsabile cu viața culturală a acestei țări trebuie să se implice în posibilitatea de a se finanța editarea Bibliei române versificate în tiraje care să o scoată din anonimat, impulsând-o să ajungă cât mai curând în Cartea Mondială a Recordurilor, după cum merită cu prisosință. Referință Bibliografică: România - prima țară din lume unde, recent, Biblia a fost transpusă integral
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
din SUA „LiterArt XXI” (2002). În 2006, traducerile au fost incluse Întro nouă ediția bilingvă Eminescu - Eternul Dor, Imposibilă Iubire (Eternal Longing, Impossible Love), volum Însoțit de un disc audio ce Înglobează peste 400 de ore de muncă de Înregistrare, editare, montaj și ilustrație muzicală. Variantele englezești sunt recitate de cunoscutul actor Jeremy Geidt, de la American Repertory Theatre din Cambridge, pe fond muzical interpretat de pianistul Horia Mihail. CD-ul cuprinde, printre altele, Luceafărul, Glossa, Scrisoarea I, La Steaua, Stelele-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
retransmise prin calc limbilor romanice. În italiană, toleranța față de împrumuturi a dus la apariția unui cuvînt nou: alături de vechiul editore (cu sensurile "care publică opere" și "care îngrijește ediții") a apărut editor, cu sensuri mai apropiate (,care se ocupă de editarea operei altcuiva") sau mai depărtate (,director de ziar"; "responsabil de redacție"; "program de computer pentru elaborarea de texte și imagini"). În franceză au fost calchiate sensurile noi dezvoltate în engleză, astfel încît éditeur a ajuns să însemne și director de
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
sa de unicitate estetică în posteritate. Întreaga desfășurare a acestei personalități o pot descrie numai o ediție de opere complete și o monografie bine documentată. Se știe (ar trebui să se știe) că specialistul nostru cel mai important în cunoașterea (editarea și comentarea) operei lui Gala Galaction este istoricul literar și editorul experimentat Teodor Vârgolici, fost redactor șef la Editura Minerva. A început să se ocupe de acest generos subiect, alături de altele, încă din anii ´50. Dacă nu mă înșel, prima
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
alese, prefațată de Dumitru Micu. Alte scrieri, editate selectiv în volume de proză sau note de călătorie, vor beneficia de asemenea de îngrijirea și comentariul adecvat al lui Teodor Vârgolici. La concurență, Gheorghe Cunescu se va ocupa și el de editarea unor volume de publicistică. În 1967, Teodor Vârgolici publică o monografie Gala Galaction, urmată de altele ce merită reținute, semnate de Adriana Niculiu (în 1971) și de Gh. Cunescu (în 1982 și în 1989). Gala Galaction nu a avut parte
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
biblică nu putea fi acceptată oficial. Era dintre scriitorii agreați și opera lui a fost promovată selectiv de către regimul comunist, îndeosebi proza de ficțiune și publicistica militantă de simpatie socialistă, în spiritul începutului de secol XX. O primă tentativă de editare sistematică a eșuat chiar în 1949, rămânând, fără nici o explicație, la primul volum de Opere, apărut în îngrijirea autorului. Teodor Vârgolici împlinește un mai vechi deziderat și inițiază în 1994 la Editura Minerva o ediție de Opere, ce promite integralitatea
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu". Ediția de Opere Gala Galaction trece sub acest patronaj cultural și primește în continuare finanțare de la Ministerul (devenit acum al) Culturii și al Cultelor. A doua dificultate care intervine de la volumul VII, unde începe editarea publicisticii, privește problema documentării. Aflat la vârsta senectuții, îngrijitorul ediției, veteran al bibliotecilor și al fondurilor documentare, dă semne de oboseală și de scepticism. În nota la volumul VII, apărut în 2002 și incluzând publicistica din anii 1896-1918, Teodor Vârgolici
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
pe două continente (cu Ines Coroianu), Ultimele cuvinte ale unor oameni iluștri,Lexicon, Ena (roman-saga), Lungul drum spre Laguna Hills, Jandarm la împărata, Simboluri și mesaje indiene pe stâncă în America de Nord. Cu o săptămână înainte de a se stinge, proiectăm o editare a aforismelor glossate de Dsa prin vreme. N-a fost să fie. Elogiile cu care m-a cinstit cu măsura generozității sale, poate nu le-am meritat. Remember VICTOR COROIANU De ce te joci, poete, cu cartea ceea-n mâna De parcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe două continente (cu Ines Coroianu), Ultimele cuvinte ale unor oameni iluștri,Lexicon, Ena (roman-saga), Lungul drum spre Laguna Hills, Jandarm la împărata, Simboluri și mesaje indiene pe stâncă în America de Nord. Cu o săptămână înainte de a se stinge, proiectăm o editare a aforismelor glossate de Dsa prin vreme. N-a fost să fie. Elogiile cu care m-a cinstit cu măsura generozității sale, poate nu le-am meritat. Remember VICTOR COROIANU De ce te joci, poete, cu cartea ceea-n mâna De parcă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]