200 matches
-
morală un scop asemănător cu cel preconizat de Kant sau cu cel pe care Rousseau îl propune pentru Émile al său."296 El concepea educația sub patru aspecte: educația fizică, educația morală, educația intelectuală și cea profesională: " La începutul vieții educațiunea e aproape numai fizică, purtare de grijă pentru dezvoltarea trupească. După ce copilul a ajuns la oarecare vîrstă educațiunea mai e și morală, iar peste cîtva timp și intelectuală. Despre educațiunea profesională nu poate să fie în mod rațional vorba decît
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Émile al său."296 El concepea educația sub patru aspecte: educația fizică, educația morală, educația intelectuală și cea profesională: " La începutul vieții educațiunea e aproape numai fizică, purtare de grijă pentru dezvoltarea trupească. După ce copilul a ajuns la oarecare vîrstă educațiunea mai e și morală, iar peste cîtva timp și intelectuală. Despre educațiunea profesională nu poate să fie în mod rațional vorba decît după ce copilul a ajuns la oarecare maturitate în ceea ce privește dezvoltarea fizică, morală și intelectuală. Nu sînt deci, cum adeseori
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
educația morală, educația intelectuală și cea profesională: " La începutul vieții educațiunea e aproape numai fizică, purtare de grijă pentru dezvoltarea trupească. După ce copilul a ajuns la oarecare vîrstă educațiunea mai e și morală, iar peste cîtva timp și intelectuală. Despre educațiunea profesională nu poate să fie în mod rațional vorba decît după ce copilul a ajuns la oarecare maturitate în ceea ce privește dezvoltarea fizică, morală și intelectuală. Nu sînt deci, cum adeseori se zice, patru feluri de educațiune, ci una și aceeași educațiune are
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
peste cîtva timp și intelectuală. Despre educațiunea profesională nu poate să fie în mod rațional vorba decît după ce copilul a ajuns la oarecare maturitate în ceea ce privește dezvoltarea fizică, morală și intelectuală. Nu sînt deci, cum adeseori se zice, patru feluri de educațiune, ci una și aceeași educațiune are patru faze deosebite, potrivit cu patru feluri de scopuri urmărite prin ea"297. Referindu-se la limitele educabilității, Slavici afirmă că "deși omul e cea mai cultivabilă dintre toate ființele, nu toți oamenii sînt deopotrivă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Despre educațiunea profesională nu poate să fie în mod rațional vorba decît după ce copilul a ajuns la oarecare maturitate în ceea ce privește dezvoltarea fizică, morală și intelectuală. Nu sînt deci, cum adeseori se zice, patru feluri de educațiune, ci una și aceeași educațiune are patru faze deosebite, potrivit cu patru feluri de scopuri urmărite prin ea"297. Referindu-se la limitele educabilității, Slavici afirmă că "deși omul e cea mai cultivabilă dintre toate ființele, nu toți oamenii sînt deopotrivă accesibili pentru cultură, nu toți
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
face numai în condiții de deplină libertate a copilului. În sprijinul tezei sale aduce drept argument faptul că numai în aceste condiții se pot cunoaște înclinările individuale ale copilului și, în consecință, vor fi îndrumate în direcția dorită: "Fără de libertate, educațiunea rațională nu e dar cu putință, căci copilul numai lăsat fiind de capul lui își dă înclinările individuale pe față"299. Pedagogii francezi n-au înțeles acest lucru și, pornind de la modele preconcepute, au transformat educația în "dresură". Mișcarea pedagogică
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
el însuși, traducere de Ștefan Crudu, EPL, București, 1964, vol. I, pp. 13-14 (n. tr.). 31 (V27) fiecare pas pe care-l face îl îndepărtează de părinți, tot ceea ce i se întîmplă îl rupe de... Jean-Jacques Rousseau, Emil sau Despre educațiune, traducere de Gheorghe Adamescu, Moldova, Iași, 1998, vol. I, pp. 177-178 (n. tr.). Julie de Lespinasse (1732-1776), femeie de litere franceză, al cărei salon era frecventat de iluștri oameni de cultură ai epocii, printre care d'Alembert. Corespondența sa cu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
150. 4. Vezi: Sava Ariton, ,,Pentru N. I. Bibiri”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 56, 18 martie 1929, p. 3. 5. ,,Știri”, în ,,Secerea”, 4, nr. 6, 17 august 1923, p. 3. 6. Sava Ariton, loc. cit. Despre pedanți 1. Ioan Slavici, „Educațiunea morală”, 3. Corectitatea, în Opere, 11, Text ales și stabilit de C. Mohanu, Ed. Minerva, 1983, p. 505. 2. „Educația”, în Părerile mele, Versuri și proză, ediția cit., p. 60. 3. „Dicționar grotesc”, în Proză, Ediție îngrijită de G. C.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de guvernământ al unei monarhii constituționale", sau ca "organizație de muncă și de jertfă", respingând caracterizarea lui drept "asociație de exploatare a unor împrejurări trecătoare". În aprilie 1932, georgistul Paul Negulescu aprecia că rolul partidului politic este de a face "educațiunea politică unitară a membrilor". Răspândindu-i ideologia, fiecare membru devenea un propagandist, iar partidul politic se transforma într-un "organism de luptă"326. Paul Negulescu analizează și raportul între prevederile Constituției și caracteristicile regimului politic din România, concluzionând că, deși
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
viața politică a statelor cu o puternică opiniune publică căutând și reușind să creeze curente de opinie publică și ajungând prin propagandă să canalizeze încrederea corpului electoral. Dar pentru a ajunge la acest scop, partidul se organizează pentru a face educațiunea politică unitară a membrilor partidului în vederea de a alcătui programul conform cu nevoile țării. [...] O activitate organizată este superioară unei improvizațiuni, unei executări instructive sau lăsate cu totul norocului. Oragizarea reprezintă civilizația, instinctul și norocul călăuzesc animalele și oamenii inferiori. În
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
puterile emană de la națiune și că, prin urmare, un guvern trebuie întâi să aibă încrederea nației [...], la noi toate guvernele au obținut întâi încrederea regelui și apoi au procedat la aceea a alegerilor. Aceasta însemnează că poporul nu are încă educațiunea politică. Oamenii noștri politici au crezut că forțele reale și situațiunile istorice pot să nu fie ținute în seamă și că viața socială poate să fie reglementată de concepțiuni abstracte [...] Un partid modern și serios cum este al nostru înțelege
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fixare ale cunoștințelor. Ioan P. Eliade, profesor și pedagog la Ploiești, autor a câtorva lucrări de pedagogie și studii pedagogice, precum și de manuale școlare de aritmetică, științe naturale și desen. Pedagogul român susținea pentru acel timp teza necesității educației: ,,Fără educațiune și fără instrucțiune, omul este incapabil a înțelege destinațiunea ca și raporturile ce urmează a avea către celelalte creatoare. A neglija educațiunea junimii este a degrada pe om în particular și societatea în general.” În legătură cu scopul educației, I. P. Eliade îl
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
manuale școlare de aritmetică, științe naturale și desen. Pedagogul român susținea pentru acel timp teza necesității educației: ,,Fără educațiune și fără instrucțiune, omul este incapabil a înțelege destinațiunea ca și raporturile ce urmează a avea către celelalte creatoare. A neglija educațiunea junimii este a degrada pe om în particular și societatea în general.” În legătură cu scopul educației, I. P. Eliade îl aborda în două sensuri, unul individual, iar celălalt din punct de vedere social: ,,a dezvolta la copii toți germenii ce creatorul a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
îndemna autoritățile școlare de la toate nivelurile să studieze și să aplice fără întârziere acest document. El observase că organele parohiale nu acordau suficientă atenție problemelor care priveau ,,ridicarea școalei noastre confesionale ortodoxe române la înălțimea cerută de cerințele moderne ale educațiunii, de legile bisericești și ale țării.” În continuarea acestei circulare, episcopul reitera atribuțiile preotului și ale învățătorului în cadrul școlilor confesionale. O altă observație a episcopului Miron Cristea se referea la catehizare. Astfel, printr-o nouă circulară din 12 iulie 1910
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acestei societăți. Să încercăm, totuși, să urmărim șirul faptelor...Întâi să pornim de la acele prelecțiuni populare inaugurate de Titu Maiorescu la 10 februarie 1863 în salonul Băncii Moldovei din Iași, cu titlul general „Reflecțiuni filozofice populare, relative la familie și educațiune”, dezvoltat pe parcursul a zece prelegeri: 1 Familia în stat și societate, educațiunea în familie; 2 Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filozofiei; 3 Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
de la acele prelecțiuni populare inaugurate de Titu Maiorescu la 10 februarie 1863 în salonul Băncii Moldovei din Iași, cu titlul general „Reflecțiuni filozofice populare, relative la familie și educațiune”, dezvoltat pe parcursul a zece prelegeri: 1 Familia în stat și societate, educațiunea în familie; 2 Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filozofiei; 3 Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italianăă și la literatură (clasică și romantică); 4 Importanța esteticii pentru
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
inaugurate de Titu Maiorescu la 10 februarie 1863 în salonul Băncii Moldovei din Iași, cu titlul general „Reflecțiuni filozofice populare, relative la familie și educațiune”, dezvoltat pe parcursul a zece prelegeri: 1 Familia în stat și societate, educațiunea în familie; 2 Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filozofiei; 3 Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italianăă și la literatură (clasică și romantică); 4 Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în familie; 2 Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filozofiei; 3 Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italianăă și la literatură (clasică și romantică); 4 Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie; 5 Temperamentele; 6 Viața de zi și viața de noapte a sufletului, vis, viziuni și stahii; 7 Memoria și fantezia; 8 Voința și caracterul; 9 Voința și inteligența,talentul și geniul; 10 Recapitulare
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
o putem lega de nici o operă întreagă. Aceasta este partea naturilor curagioase pentru afirmarea ideilor, dar lipsite de îndrăzneală sau de capacitate spre a le aplica. Neavând nici destul curaj spre a se despărți de trecutul de care îl lega educațiunea, nașterea și mediul în care a crescut, neavând nici destulă încre dere în curentele noi care îl atrăgeau de-atâtea ori ca să-l cucerească, dar și de multe ori ca să-l sperie, a stat pe loc tocmai atunci când trebuia să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
una din cele mai importante. Reforma ce vi se propune de guvernul Meu răspunde unei necesități adânc simțite de toți și nu Mă îndoiesc că d-voastre îi veți da toată atențiunea ce merită, căci a sosit timpul să dăm educațiunii naționale o direcțiune bună și sănătoasă. Legea pentru îmbunătățirea soartei clerului de mir așteaptă și ea o grabnică soluțiune și nu o pot îndestul recomanda d-voastre pentru ca să poată deveni perfectă în sesiunea actuală. Unul din întâiele acte ale domniilor-voastre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
moral și ca înălțare sufletească, complectează personalitatea aceluia care este destinat a fi conducător. A rămâne în țară - a însemnat aci, în România - o cauză de inferioritate. Atingerea cu mentalitatea și cu sufletul superior al omenirii mai desăvârșite ca moral, educațiune și cultură, dacă nu desăvârșește întotdeauna, dar purifică și înalță. Dar mai este un motiv, hotărâtor motiv acesta: aproape toți studenții cari au stat în fruntea mișcării de la 1884 au fost naturi independente, pe când, spre a ajunge în România - afară de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
15 și 20 ani, osândiți conform art. 63 C.P., și pentru minorii între 8 și 15 ani, "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a fi retrimiși în familie, au fost trimiși de justiție spre a fi supuși educațiunii corecționale pe un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C.P.". Minorii mai puteau fi internați la cererea tatălui sau a mamei văduve nemăritată. În ansamblu, aceste prevederi exprimau o optică de tip reformator, ecou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fost prelegerele populare. Ele datează încă din 1863 pe când gruparea numiților tineri nu căpătase corp. Singur Maiorescu a ținut în acel an o serie de prelegeri în sala Băncii Moldovei, cu următorul program: 1. Familia în stat și în societate, educațiunea în familie. 2. Educațiunea fundată pe principii științifice, estetice și psihologice ca părți ale filosofiei. 3. Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică). 4. Importanța esteticei pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
datează încă din 1863 pe când gruparea numiților tineri nu căpătase corp. Singur Maiorescu a ținut în acel an o serie de prelegeri în sala Băncii Moldovei, cu următorul program: 1. Familia în stat și în societate, educațiunea în familie. 2. Educațiunea fundată pe principii științifice, estetice și psihologice ca părți ale filosofiei. 3. Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică). 4. Importanța esteticei pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în familie. 2. Educațiunea fundată pe principii științifice, estetice și psihologice ca părți ale filosofiei. 3. Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică). 4. Importanța esteticei pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie. 5. Temperamentele. 6. Viața de zi și viața de noapte a sufletului; vis, viziuni, stafii. 7. Memoria și fantazia. 8. Voința și caracterul. 9. Voința și inteligența, talentul și geniul. 10. Recapitularea. Mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]