400 matches
-
de vedere este cazul hipofizei situată la baza creierului sub hipotalamus în șaua turcească a sfenoidului. Poziția anatomică a hipofizei în imediata vecinătate a hipotalamusului nu este o simplă curiozitate embriologică. Hipofiza îndeplinește, după cum se știe, atât rol de organ efector al hipotalamusului considerat veritabil „creier neurosecretor al vieții vegetative”, cât și de glandă endocrină reglatoare a activității secretorii a suprarenalei, tiroidei și gonadelor pe de o parte și a diurezei, motilității uterine și secreției lactate pe de alta. Formată din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
temperatura unei zone cutanate limitate scade sub +15°C, constricția inițială a vaselor este urmată de vasodilatație paradoxală, ca mecanism local de protecție tisulară contra pericolului de răcire excesivă și ischemiere a teritoriului respectiv. Un adevărat feedback între detectorii și efectorii circuitelor neuroefectoare a fost descris (fig. 157). La rândul lor, reacțiile parasimpatice induse de excitarea centrilor termolitici din hipotalamusul anterior determină vasodilatație și secreție sudorală, în vederea intensificării proceselor fizice de deperdiție a căldurii prin iradiere și, respectiv, evaporare. Debitul sanguin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trunchiul cerebral. Coordonarea reacțiilor vegetative centrale cu cele neuroendocrine hipotalamo-hipofizare se realizează cu participarea nucleului paraventricular. Acesta este centru integrativ hipotalamic ce primește informații umorale, viscerosenzitive și exteroceptive și conține o serie de subpopulații neuronale efectoare vegetative și endocrine. Neuronii efectori ai NPV aparțin la 3 grupe funcționale: 1. neuronii magnocelulari secretori de vasopresină și oxitocină în circulația generală; 2. neuroni parvocelulari eliberatori de CRH; 3. neuronii medio-celulari care proiectează la structurile vegetative ale trunchiului cerebral și măduvei spinării. În timpul reacțiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca efect creșterea nivelului de vigilență pentru al aduce la starea sa optimă aceea la care valoarea răspunsurilor organismului este optimă. Trezirea atenției se poate traduce mai întâi printr-o stare de alertă generală, o facilitare generalizată a receptorilor și efectorilor, care nu este decât pregătirea pentru o focalizare rapidă a capacităților organismului asupra unei categorii anume de informații pertinente care vin direct din mediu sau care privesc efectele unui răspuns al organismului. 3.1. Caracteristicile stimulilor prosexigeni Caracteristicile stimulilor care
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de tipul factorului Hageman, plasminogenului, kininogenului, primului factor al complementului, care ajung în lichidul interstițial, ca urmare a modificărilor nespecifice de calibru și permeabilitate a vaselor mici descrise anterior. Endoteliul are un rol dinamic pentru funcțiile celulare, respectiv tisulare; reprezintă efectorul principal al răspunsului inflamator, intervenind în reglarea tonusului și permeabilității vasculare, coagulării, fibrinolizei, aderării leucocitare, extravazării lichidiene și celulare, elemente alterate odată cu declanșarea răspunsului inflamator. În ceea ce privește citokinele, acestea sunt proteine reglatoare, alcătuite din 100-200 aminoacizi, având o greutate moleculară mică
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
recrutează, fie exclud molecule specifice, inclusiv proteine-semnal. Microambianța biofizică și biochimică a punților (ex. fluiditatea membranară) poate influența activitatea proteinelor pontine. De asemenea, segregarea fizică a proteinelor în astfel de “microdomenii” poate optimiza accesibilitatea acelor proteine la moleculele reglatorii sau efectorii. Bazele structurale sugerate pentru asocierea proteinelor cu punțile lipidice includ glicofosfatidilinozitolul (GPI) (ex. receptorul folat), dubla acetilare prin miristilare și palmitoilare (ex. familia tirozin-kinazelor Src), structura domeniului trans-membranar (ex. polipeptidul hemaglutininei gripale), legarea colesterolului (ex. caveolinele) și interacțiuni proteină-proteină (ex.
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
poate fi concomitentă sau alternativă. De fapt unitatea motorie reprezintă structura biologică de bază a cărei activitate fiziologică reprezintă fundamentul mișcării susținută de trei elemente de bază; 1. elementul activ mușchiul, mai bine zis o grupare musculară formată din agoniști (efectorii contracției) și antagoniști (moderatorii contracției), activați concomitent de același impuls transmis de la centru și care are rolul de a armoniza contractura agonistului, făcând-o mai puțin bruscă (spastică), concomitent cu acțiunea altui antagonist care va realiza corecția posturii și rigidizarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
1. Sistemul mecanic al robotului Sistemul mecanic al robotului are următoarele componente structurale: • soclul fix la roboții staționari sau platforma mobilă la roboții mobili; • brațul manipulator sau dispozitivul de ghidare al robotului, cu rol de realizare fizică a cinematicii robotului; • efectorul final sau dispozitivul de prehensiune care interacționează nemijlocit cu obiectul manipulat. Schema cinematică structurală a robotului este cea care determină direct capabilitățile cinematice și funcționale ale acestuia. Analiza cinematică a unui robot industrial se efectuează în funcție de următoarele elemente: o tipul
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
comandă de tip consolă sau cu joy-stick. Tehnicile de învățare a roboților sunt: învățare directă, învățare cu model, învățare prin telecomandă. ♦ Programarea prin metode informatice, folosind, pentru descrierea sarcinilor, limbaje de programare, care pot fi : limbaje de programare de nivel efector, care sunt rudimentare, greu accesibile, pe principii asemănătoare limbajelor cod-mașină din comanda numerică, instrucțiunile de comandă vizând mișcări ale fiecărui motor. limbaje de programare de nivel obiect sau orientate pe obiect, la care instrucțiunile de comandă vizează acțiunile ce trebuie
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
alternă (structuri de pe suprafața bacteriilor) și are ca efect fixarea pe suprafața microorganismelor a unor complexe proteice cu rol opsonizant sau litic. Totodată, activarea factorilor complementului determină vasodilatație, creșterea permeabilității capilare și chemotactism. 5.3.2.2. Răspunsul imunologic specific: Efectorii imunității specifice umorale sunt anticorpii, glicoproteine complexe sintetizate de limfocitele B. Anticorpii au în structura lor un segment variabil (Fab) prin care se fixează la nivelul determinanților antigenici microbieni și un segment constant (Fc) prin care declanșează activarea complementului, citotoxicitatea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
și de autoreglare a personalității, poate fi definit în termeni de atitudini și de trăsături. În viziunea lui Cattell, atitudinea este o tendință de a acționa într-un mod special într-o situație determinată. Atitudinea conține 2 segmente: orientativ-evaluativ și efector executiv (acesta implicând voința); ea nu are valoare în sine, ci are valoare morală raportată la valorile morale acceptate de societate. Atitudinea se exprimă în comportament prin trăsături de caracter. Nu orice trăsătură este trăsătură de caracter, ci doar cele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
componente imprimă caracterele macroscopice ale puroiului. Așa cum s-a menționat anterior, importanța exsudației în focarul inflamator este deosebită. Elementele celulare din exsudat participa la apărarea locală, neutrofilele fiind considerate ca elemente de „avangardă”, eozinofilele că antitoxice, macrofagele și limfocitele că efectori ai apărării umorale și celulare. În al doilea rând, celulele prezente în exsudate participa la înlăturarea elementelor distruse sub acțiunea factorilor nocivi: efectuează detersia, curățirea focarului. Granulocitele neutrofile și mai puțin cele eozinofile și îndeosebi monocitele transformate în macrofage, intră
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
avem o anumită atitudine terapeutică într-o anumită situație de viață un dezechilibru (info)energetic probabil [Botez, 2002]. Mecanismele neuroendocrine ale comportamentului sexual și atitudinea față de naștere Mecanismele ce asigură energizarea și direcționarea motivației sexuale traducerea acesteia într-un act efector comportamentul sexual manifest, declanșarea de stimuli specifici din mediul extern, dezvoltarea cantitativă și calitativă a motivației în experiența vieții prin procesele de reîntărire pozitivă sau negativă toate aceste mecanisme sunt nervoase sau, mai exact, (info)energetice neurobiochimice. Activarea comportamentului sexual
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
printr-o mutație RAS inhibitor-dominantă, ceea ce reprezintă un indiciu că RAF acționează în aval de RAS, în calea de semnalizare mitogenă. Formarea complexelor RAS-RAF necesită forma activă a lui RAS, legată la GTP și se realizează prin interacțiunea dintre domeniul efector al lui RAS și domeniul reglator N-terminal al lui RAF. Cercetări recente arată că RAF este efectorul direct al lui RAS și că funcția esențială a lui RAS este de a cupla RAF protein-serin/treoninkinaza la stimularea prin factorul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de semnalizare mitogenă. Formarea complexelor RAS-RAF necesită forma activă a lui RAS, legată la GTP și se realizează prin interacțiunea dintre domeniul efector al lui RAS și domeniul reglator N-terminal al lui RAF. Cercetări recente arată că RAF este efectorul direct al lui RAS și că funcția esențială a lui RAS este de a cupla RAF protein-serin/treoninkinaza la stimularea prin factorul de creștere al proteintirozinkinazelor receptoare. Nu este exclus ca RAS să interacționeze și cu alți efectori, inclusiv GAP
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
RAF este efectorul direct al lui RAS și că funcția esențială a lui RAS este de a cupla RAF protein-serin/treoninkinaza la stimularea prin factorul de creștere al proteintirozinkinazelor receptoare. Nu este exclus ca RAS să interacționeze și cu alți efectori, inclusiv GAP sau NF1. Legarea factorului de creștere activează tirozinkinazele receptoare, conducând la activarea RAS, RAF și MAP-kinazei. Fosforilarea activează apoi factorii de transcriere, conducând la inducția tranzientă a lui c-fos și c-jun, precum și a altor gene imediat timpurii. Protooncogenele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la rândul său, în activarea RAF protein-serin/treoninkinazei. Multe protein-serin/treoninkinaze pot fi activate ca proteine oncogene, fie prin expresia anormală, fie prin deleția domeniilor reglatoare. Aceste kinaze includ RAF și membrii familiei C de protein kinaze care funcționează ca efectori în aval, în căile de transducție a semnalului, inițiate de legarea factorilor de creștere la receptorii membranari. În particular, RAF joacă un rol central în transducția semnalului din receptorii protein tirozin-kinazei, fiind activată în aval de RAS și apoi servind
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cantitative ce depășesc cu mult nivelul său normal. Alternativ, poate avea loc inducția directă a genei p53, ceea ce are ca rezultat aceeași creștere semnificativă a nivelului cantitativ al proteinei P53. În ambele situații, este prelungită acțiunea proteinei P53 asupra unor efectori specifici, așa cum este proteina P21, ceea ce determină blocarea punctului de control (restricție) al trecerii de la G1 la S, oferindu-se celulei un timp mai îndelungat pentru intervenția mecanismelor reparatoare ale leziunilor ADN, după care, punctul de restricție fiind deblocat, poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este orientată, în primul rând, față de virusuri oncogene ADN și nu față de oncornavirusuri sau față de tumorile induse de agenți chimici; - celulele metastazice sunt comune la pacienții cu cancer, dar frecvența implantării lor și creșterea tumorilor secundare este mică. 29.2. EFECTORII RĂSPUNSULUI IMUN ANTITUMORAL Multe antigene tumorale stimulează răspunsul imun la animalele de experiență și pot induce o stare de rezistență antitumorală față de celulele maligne transplantate. Răspunsul imun antitumoral are o eficiență foarte variabilă, în funcție de natura antigenelor. Astfel, antigenele induse de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acțiunii factorilor umorali și se multiplică. Ineficiența acțiunii acestora s-a demonstrat în experiențe cu celule maligne închise în camere poroase, permeabile numai pentru molecule, amplasate în cavitatea abdominală a unor organisme imunizate cu mojarat de țesut tumoral. Anticorpii sunt efectori eficienți față de celulele maligne de origine limfoidă (leucemii, limfoame). După activarea complementului, se produce liza celulei țintă. Efectorii imunității antitumorale sunt celulele imunitare. Rolul acestora a fost demonstrat cu același gen de experimente, cu celule maligne plasate în camere poroase
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în camere poroase, permeabile numai pentru molecule, amplasate în cavitatea abdominală a unor organisme imunizate cu mojarat de țesut tumoral. Anticorpii sunt efectori eficienți față de celulele maligne de origine limfoidă (leucemii, limfoame). După activarea complementului, se produce liza celulei țintă. Efectorii imunității antitumorale sunt celulele imunitare. Rolul acestora a fost demonstrat cu același gen de experimente, cu celule maligne plasate în camere poroase, care permit trecerea celulelor efectoare ale răspunsului imun. Rezultatul acțiunii celulelor imunitare este liza celulei țintă malignă. Imunitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignă. Imunitatea celulară antitumorală este mediată de celule capabile să lizeze celulele țintă, prin interacțiune moleculară sau celulară care nu necesită procese de recunoaștere specifică. 29.3. ROLUL CELULELOR NK (NATURAL KILLER) Celulele NK (Natural Killer) sunt cei mai importanți efectori ai imunității antitumorale. Acțiunea lor nu este limitată de identitatea moleculelor CMH ci își exercită efectul prin contact direct. Celulele NK nu necesită prezentarea antigenei de către celulele accesorii. Mecanismul molecular al interacțiunii lor cu celula țintă nu este cunoscut. Activitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai concentrate sau mai diluate. Antigenele CMH normale nu dispar, dar diminuă cantitativ. În prezent, creșterea tumorilor în condițiile activării răspunsului imun nu este explicată satisfăcător. S-au propus mai multe mecanisme prin care celulele tumorale evită recunoașterea lor de către efectorii răspunsului imun. Când sistemul imunitar este alertat, țesutul tumoral este deja prea dezvoltat și nu mai poate fi înlăturat. De cele mai multe ori, tumora nu este imunogenă. Lipsa imunogenității acesteia nu se datorează absenței antigenelor tumorale, ci faptului că celulele tumorale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt eficiente în prezentarea antigenei. Cel mai surprinzător și cel mai studiat mecanism de evitare a răspunsului imun de către celulele tumorale este modularea antigenică. Fenomenul modulării antigenice definește capacitatea tumorii de a masca sau de a pierde antigenele, în prezența efectorilor imunitari. Uneori tumorile pierd antigenele stimulatoare ale răspunsului imun. Datorită ratei mitotice înalte a celulelor tumorale și instabilității lor genetice, mutațiile punctiforme, ca și delețiile genelor care codifică pentru antigenele tumorale sunt comune. Dacă genele mutante nu sunt esențiale pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulelor tumorale și instabilității lor genetice, mutațiile punctiforme, ca și delețiile genelor care codifică pentru antigenele tumorale sunt comune. Dacă genele mutante nu sunt esențiale pentru menținerea fenotipului transformant, celulele tumorale Ag-negative au avantajul selectiv al creșterii în competiția cu efectorii răspunsului imun. Imunoselecția. Ca rezultat al instabilității genetice, unele celule tumorale pierd genele pentru antigenele inițiale și astfel ele evită efectorii răspunsului imun specific, devenind dominante în masa tumorii. Noile variante antigenice induc răspunsul imun specific, dar fenomenul schimbării specificității
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]