284 matches
-
mare candoare, dar și să braveze, frizând cinismul. În pofida efortului de disciplinare, de reducere a aluviunilor lingvistice (sesizabil în ultimele creații), lirica sa rămâne, cum remarca Mircea Iorgulescu, „agitată cu violență de impulsuri contradictorii și tulburi, epuizante”. SCRIERI: Rugăciune către Efemera, București, 1969; Diapazon, București, 1973; Între cer și pământ, București, 1976. Repere bibliografice: Grigurcu, Teritoriu, 249-252; Magdalena Popescu, „Rugăciune către Efemera”, RL, 1969, 50; Voicu Bugariu, Un lirism al survolării, TR, 1970, 9; Lucian Raicu, Diapazon liric, RL, 1973, 45
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
lirica sa rămâne, cum remarca Mircea Iorgulescu, „agitată cu violență de impulsuri contradictorii și tulburi, epuizante”. SCRIERI: Rugăciune către Efemera, București, 1969; Diapazon, București, 1973; Între cer și pământ, București, 1976. Repere bibliografice: Grigurcu, Teritoriu, 249-252; Magdalena Popescu, „Rugăciune către Efemera”, RL, 1969, 50; Voicu Bugariu, Un lirism al survolării, TR, 1970, 9; Lucian Raicu, Diapazon liric, RL, 1973, 45; Mircea Iorgulescu, Florica Mitroi, LCF, 1975, 37; Piru, Poezia, II, 466-468; Barbu, O ist., 424-427; Nicolae Manolescu, Critici și poeți, RL
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
totuși în stare să întemeieze, datorită unei misterioase și paradoxale coincidentia oppositorum, un nou tip de "experiență religioasă". Există apoi evoluțiile posibile pornind de la concepția după care religiozitatea reprezintă o structură ultimă a conștiinței și nu depinde de nenumăratele și efemerele (istorice fiind) opoziții dintre "sacru" și "profan", așa cum le întîlnim de-a lungul istoriei. Cu alte cuvinte, dispariția "religiilor" nu implică nicidecum dispariția "religiozității"; secularizarea unei valori religioase nu este decât un fenomen religios care reflectă de fapt legea transformării
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
zguduie devastator. În mjlocul neliniștilor de calvar neconsolat, transcendența îi apare a se deschide nu atât prin forța spiritului său de a rezista cât prin capacitatea de a activa speranța lăuntrică, speranța ce dincolo de așteptarea unei vindecări corporale și ea efemere, se ridică la preîntâmpinarea unei tămăduiri eliberatoare din fluxul temporalității, o tămăduire întru transcendență și adusă de aceasta. Mâinile suferindului ce se agită exprimând tensiunea acerbă a durerii trupești caută spre a prinde acea eliberare deplin taumaturgică, acea descătușare nu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
bine. — Dar eu te iubesc... — Te înșeli, ți se pare. — Nu, e adevărat, și am putea să ne descurcăm cumva, putem... Poate tu, mie mi-e imposibil — Și cu dorințele mele cum stăm? — Dorințele tale sunt lipsite de importanță, sunt efemere, ești prea tânără, interesele tale nu sunt adânci, suferința pe care ți-o va pricinui despărțirea de mine va fi de scurtă durată. E mai bine să nu încercăm să mergem mai departe. Pentru mine asta e... nu o tragedie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că noi forme de socialitate sunt, pe de o parte, traversate de intensitatea specifică religiozității și, pe de altă parte, exprimă o intensitate debordantă în raportul cu celălalt, și asta grație imaginilor împărtășite. Intensitate și densitate care, prezenteismul obligă, fiind efemere nu sunt mai puțin reale. Atitudinea "contemplativă" care prevalează asupra pulsiunii politice, specifică generațiilor precedente, faptul că în raporturile sociale intuiția câștigă teren în fața asociațiilor gândite (partid, sindicate), faptul de a privilegia toate ocaziile care "transportă" (transport festiv, efervescențe diverse
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
roman, renunță la finalizarea unor povestiri, pentru a le prelua și discuta în capitolele următoare, fapt ce crește interesul lectorului pentru aflarea deznodământului. Ca un admirator exclusiv al sexului frumos, jurnalul este bine pigmentat cu întâmplări amoroase, multe din ele efemere, pentru că viața omului trece indubitabil prin grădina pasiunilor perene, de la o generație la alta, întâmplări adesea decisive în asigurarea unui astâmpăr civic și personal, astfel că fiecare individ devine fără voia sa personaj literar. Autorul Jurnalului nu poate face excepție
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
din realitate și la care de fapt nici nu ne mai gândim. Am o prietenă obsedată de pro pria ei personalitate și care totuși se fardează și se-mbracă mereu după schimbătoarele mode din reviste și se culturalizează după la fel de efemerele trend-uri artistice. O vezi azi cu ochii încer cănați negru, „punk“, mâine lilină și suavă, în cămăși pastelate de mătase, poimâine femeie de afaceri, la taior și cravată bărbă tească. Azi e fascinată de teatru și se vâră între
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Galați, 1905) anunță Viața românească a lui G. Ibrăileanu și C. Stere (Iași, 1906). Semnificativă pentru abordarea noastră este însă apariția stîngii estetice moderniste, unde noutatea „emancipatoare” este afirmată în și prin artă. Desprinsă din trunchiul Literatorului, nu mai puțin efemera Linia dreaptă a lui T. Arghezi, Gala Galaction, N.D. Cocea și V. Demetrius (1904) este un cuplaj insolit între tinerii macedonskieni de la Liga ortodoxă și „proletariatul intelectual” de orientare socialistă, consituind totodată embrionul din care se va naște, peste cîțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
epuizarea unei paradigme și a unui limbaj, tatonarea și experimentarea altor limbaje, alternative, infuzia emancipator-demofilă de elemente „marginale” și „plebee”, alternative în raport cu aroganța narcisiacă, devitalizată a Artei. Tendințe moderniste ieșene. Versuri și proză, Fronda, Absolutio. Despre revistele simboliste și postsimboliste efemere din România de dinaintea Primului Război Mondial există numeroase referințe și cîteva abordări monografice de sinteză. Cea mai atentă și mai amănunțită explorare îi aparține istoricului literar clujean Leon Baconsky: „Micile publicații simboliste ale momentului 1912“, în vol. colectiv Studii literare. Din istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Minulescu sau directorul I.M. Rașcu, e de remarcat prezența mai multor viitori scriitori de rezonanță: Hortensia Papadat-Bengescu, T. Arghezi, Perpessicius, B. Fundoianu, A. Maniu, G. Bacovia, F. Aderca, Ion Pillat, Cezar Petrescu, Filip Brauner-Brunea. Cea mai radicală publicație ieșeană este efemera Fronda (3 numere, ca și la Revista celor l’alți și Insula: aprilie-iunie 1912), realizată de un grup de adolescenți ieșeni ascunși sub varii pseudonime; anonimatul nu a scăpat cronicarului de la Versuri și proză, care îi numește „cavaleri ai Misterului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai noi (Victor Eftimiu). Asidua publicistă Tita Bobeș, colaboratoare a lui Cocea și Vinea din timpul războiului, colaborează cu cronici dramatice. Ion Marin Sadoveanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu sînt prezenți cu articole de atitudine intelectuală și de critică socială. Din efemera Chemarea (1915) este republicat crochiul „anarhic” „O viață“ al foarte tînărului Claudian (probabil viitorul sociolog social-democrat Alexandru Claudian). Reproducerile de „plastică nouă” și informațiile despre activitatea avangardelor artistice europene nu lipsesc din paginile Contimporanului. Încă din numărul 4, o notă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a revoluționa teatrul au rămas, în general, la stadiul de bune intenții. Dincolo de nivelul textelor programatice cu caracter de manifest, al comentariilor vitriolante împotriva teatrului „anchilozat” sau al comentariilor privind esteticile novatoare europene, unele inițiative practice au existat. Oricît de efemere și de eclectice, grupări precum „Poesis” sau „Insula” au avut meritul de a reuni numeroși artiști de seamă ai scenei românești, întreținînd un climat de efervescență favorabil înnoirii creative. Printre animatorii lor s-au numărat Ion Marin Sadoveanu, B. Fundoianu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Urmuz” în antologia sa din 1943 (Literatura română contemporană, Ed. Casa Școalelor)... Primul critic important — nu de prim-plan, la acea dată — care s-a pronunțat despre scrierile lui Urmuz este însă G. Călinescu, în primul număr al „bizarei” și efemerei sale „reviste lunare de critică și literatură” Capricorn, din decembrie 1930 („Editarea postumelor lui Urmuz...”, notă plasată în finalul secțiunii „Bibliografie critică”). Gestul revistei unu e privit ca „o faptă care merită, prin generozitatea ei, toate laudele” și care oferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să privesc ceea ce se petrecea în cadrul relației de schimb, îmi vine ideea sa masor cît este de legat caracterul social al bacșișului de caracteristicile meseriei de șofer de taxi. De exemplu, faptul că relația între șofer și clientul său era efemera, absolut impersonala și fără nici o consecință particulară, contribuie la favorizarea bacșișului" [Davis, 1974, p. 313-315]. Fred Davis își organizează raportul observației în jurul acestei scheme, a relației efemere, prin care șoferul tinde să obțină de la clientul său un bacșiș. Analiza să
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a vedea lume e nesecată. E de neînchipuit câtă ardoare arată Ștolț de a vedea orașul în toate unghiurile lui împreună cu mine, ar intra în toate prăvăliile și în toate casele. Câinilor nu le dă nici o atenție, sau numai una efemeră. A lua parte la o reuniune în care mă aflu, a privi toate fețele alături de mine e pentru el un deliciu. Ștolț este monden. Pentru celelalte animale, afară de câini, are felurite nuanțe de ostilitate. Muștele îl supără, broasca, asupra căreia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
74. În acest context, tendința antropologiei ar fi de a se ține la distanță de aceste curente emergente, poziție care poate fi de altfel interpretată în diferite moduri: puritate disciplinară sau crispare identitară profesională, refuz salutar de a ceda modelor efemere sau relativă dificultate de a înscrie un teren singular și datat într-o conjunctură globală? În spatele acestei constatări, se profilează multitudinea de critici științifice ale vocabulei mondializare, răspunzând succesului său mediatic: reticențe și apeluri la prudență vin dinspre orizonturi foarte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dacă nu fundamentale (și demne de noi), atunci de la cele prioritare; de asemenea, ne scoate din ritmul activităților și al performanțelor noastre, ne viciază viața interioară și ne îngustează atât viziunea asupra relațiilor umane, cât și a sensurilor profunde ale efemerei noastre existențe 8. Pentru că o lume (omenească) nu poate exista fără conflicte, pentru că nici n-ar putea exista pare-se o asemenea lume, pentru că în multe situații (fără a le provoca sau cultiva) ele dau un alt impuls raporturilor noastre
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pot urma calea unei extinderi spectaculoase (prin oportunitățile oferite de noile și agresivele tehnologii de comunicare, ce pun la dispoziția omenirii "rețele(le) de socializare"), fie calea unei degradări constante, prin faptul că tind să devină o realitate pe cât de efemeră, pe atât de superficială, pe cât de îngust și accentuat orientate/interesate, pe atât de artificiale, pe cât de fluctuante, pe atât de sărace (din punct de vedere sufletesc, spiritual). Aflate într-o astfel de cumpănă existențială, relațiile interumane declanșează poziții de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lupte reînnoite în valea Moravei nu sunt în stare să ni deie o icoană clară despre ceea ce se petrece acolo. Destul că lupta continuă cu înverșunare, iar victoriile sârbilor sau ale turcilor par a fi de o natură cu totul efemeră. [24 septembrie 1876] ["CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCȚIUNE... Consiliul general de instrucțiune a admis sistema de a avea în învățămîntul public din România două specie de școale: licee cu tendință clasică cu opt ani de studiu și gimnasie reale pentru științele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plecați. Aproape toate marile "capacități locale" s-au afirmat uneori cu mult prea departe, să nu mai știm de ele. Nu mulți și ne-proști, cei rămași au realizat ce-au putut: posturi de radio, tv, ziare și reviste, cele mai multe efemere, festivaluri: umorului, fanfarelor etc., formații artistice (Fantasia, Rotaria, Rapsodia Vasluiului, excursii, spectacole etc.). Aproximativ 150 de persoane au încercat... cărți ! Vreo 300 de volume, (unele, doar "pagini"), stau mărturie pentru acești 20 de ani, cu colaborări la peste 60 de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu încasarea marginală, în timp ce, în condițiile concurenței perfecte, toate cele trei mărimi sunt egale între ele. De asemenea, trebuie remarcat că monopolului îi sunt proprii supraprofituri durabile (prețul este superior costului mediu), în timp ce în cazul concurenței, chiar dacă acestea apar, sunt efemere<footnote În condițiile concurenței perfecte, libera intrare în respectiva ramură de activitate permite creșterea ofertei și reducerea prețului pieței până acolo unde supraprofiturile dispar. footnote>. Din perspectiva consumatorilor, situația de monopol este indezirabilă. Monopolul oferă o cantitate mai mică la
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
la fel de "natural", ca și obiceiul "de a merge sau de a scrie"42; ea activează, deopotrivă, prestigioase "memorii culturale", prezidate de specialiști, dar și discrete "memorii comunicative" după clasificarea lui Jan Assmann sociabilități informale, ce dau viață relaționărilor indispensabile, dar efemere din viața de zi cu zi. Spre deosebire de semnificația strict informativă a altor cunoștințe, cum ar fi cele de matematică, de gramatică sau de zoologie, datele istorice au, de cele mai multe ori, o conotație identitară; dar aceasta nu se dezvăluie niciodată deplin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Antonică completează incursiunile în arta românească contemporană. Ivona Aramă Ioan Antonică - cronică postumă (1937-2002) Gloria artiștilor este privită de contemporanii lor cu nedumerire, neînțeleasă și deseori cu un fel de gelozie, dar și cu admirație. În același timp, această glorie, efemeră până la urmă, este cu atât mai goală, cu cât nu este acoperită printr-un echivalent valoric al operei. Pentru artist, uitarea și topirea în anonimat sunt devoratoare. În timpul existenței lor biologice, gloria multor artiști urmează trasee meteorice. Strălucirea este scurtă
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
salt de conștiință, de o nouă evanghelizare, de un nou avatar. Banii și tehnologia trebuie să redevină niște mijloace. Scopurile sunt altele și trebuie să le regăsim. Cum? Prin reîntoarcerea la fundamente, la Sursă, prin prețuirea valorilor perene în locul celor efemere și cultivarea adevăratelor valori divino-umane. Printr-o nouă geopolitică și geoeconomie, printr-o rescriere a gramaticii relațiilor internaționale. Dumnezeu e în noi, dar noi suntem în el? Suntem în al treisprezecelea ceas și e unul al durerii și agoniei. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]