284 matches
-
creează „nevoia unei călăuze selective”, rol pe care M.l., publicație „de critică și informație literară, artistică și culturală”, și-l asumă, ca „verigă de unire între creatori și cititori”. Rubrici: „Medalioane”, „Curierul critic”, „Mișcarea literară în străinătate”, „Conferințe”, „Noutățile librăriei”, „Efemeride”, „Ecouri”, „Indiscreții”. Literatura inclusă în sumar ilustrează, în general, rubrica de „Comentarii critice”, reprezentând fragmente din opera scriitorilor analizați în același număr al revistei. În afară de textele propuse ca „Pagini alese”, sunt tipărite și alte scrieri. Semnează versuri Ion Pillat, Perpessicius
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
dialogul social”, sau în fine „prin dialogul generalizat”, formula fericită a lui Mihai șora pentru a desemna mediul de formare prin „acțiune comunicativă” (cu sintagma lui Habermas) a societății deschise. După „revoluția” din 1989, publicațiile de oarecare ținută intelectuală - de la efemeridele primelor luni de libertate la avatarii vechilor periodice, de la (noile) reviste culturale și jurnale savante la anuarele academice - s-au lansat în imensul efort de a reîntemeia democratic spiritul nostru public. La început, lucrurile păreau simple: Noul prooccidental se angajează
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Closing of the American Mind, colecția Studien zur Literaturwissenschaft, Duncker & Humblot, Berlin, 2002. Lista primelor aparițiitc "Lista primelor apariții" „Navetiști în Castalia. «școala» lui Noica: cultură și putere în România comunistă” a apărut în Studii culturale, 1, 2000, pp. 61-81 (efemerida editată de Fundația Culturală Română). A fost republicat, într-o versiune revăzută și cu un aparat critic prescurtat, în suplimentul ziarului Cotidianul, LA&I, serie nouă, nr. 34 (290), anul VIII, 29 septembrie 2003, pp. 4-5, 13-15. A fost tradus
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
scriitorii deja consacrați. Nu cred că mai este cazul să precizăm câte nădejdi se puneau În seama cenaclului pentru revigorarea și Întărirea frontului cultural, pentru creșterea de noi cadre; nu cred că mai este cazul să precizăm că procentul de efemeride a Întrecut cu mult așteptările; nu numai din perspectiva de azi, când cohorta de nume pomenite În aceste pagini, vor deveni În timp o imensă „tabula rasa” ci chiar din perspectiva acelor ani, căci puține speranțe au devenit realitate. Despre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cotidian. În perioade liberale, democratice, situația se inversează - ziarul deposedează pe scriitor de problemele și întâmplările de zi cu zi, furându-i cumva subiectele: știri de fapt divers, pline de nebunii și întâmplări ciudate. Articolul de presă are existența unei efemeride - de azi pe mâine. Chiar și așa, presa este o bună școală de observare a realului, obligând la o atentă disciplină a scrisului. Nu întâmplător, mari scriitori și-au început ucenicia scrisului ca ziariști sau corespondenți de război: Hemingway, Malaparte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ș.a. Al doilea volum de versuri, Cioplitorul de vedenii (1944), apare la Odesa. Abia la sfârșitul deceniului al șaptelea B. reintră în viața culturală arădeană. Publică versuri în culegerea colectivă Cariatide, în ziarul „Flacăra roșie” și în „Orizont”. Plachetele Nepieritoarele efemeride (1984), Sonatele tăcerii (1985) și Intransigența pietrelor (1987) apar pe speze proprii, la Editura Litera. Conștiința acută a trecerii, angoasa morții, sentimentul înfrângerii și maculării „lutului”, precum și căutarea unei consolări sunt trăirile ce dau substanță volumului Potire de mătrăgună. O
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
în ciclul Fluierul din cer, în care se filtrează însă trăirile colective (Cântec de moț, Apleacă-ți auzul). O sensibilă elegie a Clujului înstrăinat în urma Dictatului de la Viena se alătură câtorva poeme ce reflectă experiența tragică a războiului. Volumul Nepieritoarele efemeride, scris patru decenii mai târziu, marchează o altă etapă în aspirația de a conjura neființa. Descoperirea perenității „efemeridelor” consolează întrucâtva, dar ca fundal rămâne o vagă melancolie. Semnele neantului irump din când în când (Norii, Ușile de taină), menținând tensiunea
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
O sensibilă elegie a Clujului înstrăinat în urma Dictatului de la Viena se alătură câtorva poeme ce reflectă experiența tragică a războiului. Volumul Nepieritoarele efemeride, scris patru decenii mai târziu, marchează o altă etapă în aspirația de a conjura neființa. Descoperirea perenității „efemeridelor” consolează întrucâtva, dar ca fundal rămâne o vagă melancolie. Semnele neantului irump din când în când (Norii, Ușile de taină), menținând tensiunea. Nici motivul creației nu este abandonat, cântul - din fluier sau orfic - fiind și el o „nepieritoare efemeridă”, a
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
perenității „efemeridelor” consolează întrucâtva, dar ca fundal rămâne o vagă melancolie. Semnele neantului irump din când în când (Norii, Ușile de taină), menținând tensiunea. Nici motivul creației nu este abandonat, cântul - din fluier sau orfic - fiind și el o „nepieritoare efemeridă”, a cărei condiție e harul venit din cer. Prospețimea percepțiilor, interpretarea inedită dau o anume relevanță imaginilor. În Sonatele tăcerii, motivele revin într-un registru mai dramatic. E cercetat tot mai mult spațiul amintirii, iar poezia devine acum rodul „tăcerii
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
spațiul amintirii, iar poezia devine acum rodul „tăcerii unui gând”. Și placheta Intransigența pietrelor cuprinde aceleași teme, păstrând plasticitatea viziunii, dar năzuind tot mai vădit la concizia aforismului. SCRIERI: Potire de mătrăgună, Cluj, 1935; Cioplitorul de vedenii, Odesa, 1944; Nepieritoarele efemeride, București, 1984; Sonatele tăcerii, București, 1985; Intransigența pietrelor, București, 1987. Repere bibliografice: Al. T., Petru Bortoș, „Potire de mătrăgună”, CRE, 1936, 2943; M.N., „Potire de mătrăgună”, GT, 1936, 46; Eugen Dorcescu, Petru Bortoș, „Nepieritoarele efemeride”, O, 1984, 38; Florin Bănescu
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
de vedenii, Odesa, 1944; Nepieritoarele efemeride, București, 1984; Sonatele tăcerii, București, 1985; Intransigența pietrelor, București, 1987. Repere bibliografice: Al. T., Petru Bortoș, „Potire de mătrăgună”, CRE, 1936, 2943; M.N., „Potire de mătrăgună”, GT, 1936, 46; Eugen Dorcescu, Petru Bortoș, „Nepieritoarele efemeride”, O, 1984, 38; Florin Bănescu, Cărțile arădenilor, CNT, 1986, 13. V.D.
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
de ansamblu asupra lumii, diavolul, spirit răzvrătit, semnificând setea de cunoaștere a omului. Punctul de sus al scrisului lui B. este Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
de virtuozitate. SCRIERI: Cetatea tăcerii, Timișoara, 1946; Izvoare, București, 1956; La hotarul dintre lumi, București, 1960; Am rechemat iubirea, București, 1962; Scrisoare către anul 2000, București, 1963; Versuri, pref. G. Călinescu, București, 1963; Lacrima Diavolului, București, 1965; Olimpul Diavolului. Panorama efemeridelor, București, 1967; Olimpul Diavolului. Panorama templului meu, București, 1968; Olimpul Diavolului. Panorama sărutului, București, 1969; Olimpul Diavolului. Panorama focului albastru, București, 1972; Olimpul Diavolului. Panorama iubirii zugravului, București, 1974; După flori, București, 1975; Olimpul Diavolului. Panorama duhului meu, București, 1976
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
nevoie De-a fi în noi, să fie-n voie... Doamna mea de dincolo de munte, Să-mi păstrezi un cer(c), cu stele multe, Că iubirea, chiar de e profundă, Dacă nu e Pi pătrită, se afundă... Vorbele-aruncate-n rug(ă), efemeride înnobilează cerul... cu firide. Ce Zar! Se zvârcolește verbu-n piatră, Se duce pâna-n lumi celești, Ca să-nțeleagă, Cleopatră... Din care zeitate ești? Ce zar ai pus pe tabla lumii Și cum te-ai antonyionizat, Cum ai pus, tu, trecutu-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
are biografie. Nu mă gîndisem la asta, dar, politicos, am încercat să întrețin conversația. - Plămădită în acest fel, femeia nu e mai ispititoare? Cu greu o prinzi din linii într-o schiță, continuă Goilav. Mai bine ca oricare a pictat efemerida asta Franz Hals; înfățișarea bărbaților săi arată evenimente, în timp ce pe fața femeilor el n-a surprins decît instincte. În plăcuta intimitate pe care o lăsase în urmă stăpîna locului, am început să abordăm subiecte din cele mai amabile. Pictorul extrase
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
inspectorul. Nu poți să te ții niciodată de subiectul discuției? Ziceai că ai făcut felul... un fel de repetiție, iar eu vreau să știu ce fel era ăsta. — O idee, zise Wilt, nimic altceva decât o idee. Una dintre acele efemeride ale zborului minții, care a plutit ca un fluture peste peisajul estival al minții mele, purtată de adierile asociației de idei, care se iscă precum ploile scurte de vară... îmi place cum sună. — Mie nu, replică inspectorul, aruncându-i o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
apa și focul. Oxigenare, afrodiziace, agresiune, veninul solitudinii. Primăvara, sul de cuvinte. Se așeză pe o bancă, în micul parc pustiu. Cuvinte, mintea produce mereu vorbe, le auzi în tine, cum tot curg. Devastare. Foc. Răngi, lovituri. Ranchiună. Roșu. Crematoriu. Efemeride. Trupul efemeridelor. Ciocniri magnetice. Mătasea scrâșnind, sfâșiată. Idile morbide, briza nopții. Capriciile oboselii se înfășurau în cuvinte, ca într-o peliculă de imunizare. Momente de absență, cunoștea primejdia acestor magii senile. Ar trebui, poate, să se ducă la Tolea, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
focul. Oxigenare, afrodiziace, agresiune, veninul solitudinii. Primăvara, sul de cuvinte. Se așeză pe o bancă, în micul parc pustiu. Cuvinte, mintea produce mereu vorbe, le auzi în tine, cum tot curg. Devastare. Foc. Răngi, lovituri. Ranchiună. Roșu. Crematoriu. Efemeride. Trupul efemeridelor. Ciocniri magnetice. Mătasea scrâșnind, sfâșiată. Idile morbide, briza nopții. Capriciile oboselii se înfășurau în cuvinte, ca într-o peliculă de imunizare. Momente de absență, cunoștea primejdia acestor magii senile. Ar trebui, poate, să se ducă la Tolea, să-i arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
voie. Faceți tot ce nu-i permis, ca un pacient care nu știe despre ce-ivorba. Tocmai că știu. Subitul e soluția. Urmă o lungă tăcere. Briza parfumată și vicleană, o lungă coadă invizibilă de păun, pe cerul diafan. Da, zumzetul efemeridelor, asaltul rebel al primăverii, nebuneștile ei provocări. Veneau parcă din altă vârstă, din altă lume. Asistenta contempla cerul, dar tresari, dintr-odata. — Să vă citesc ceva. Să vedeți unde se poate ajunge. Mâinile ei scurte, cu degetele pline de inele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să se înțeleagă pe ei înșiși, pe scurtul traseu care le este îngăduit. Abia de pot evalua proba de desfigurare numită om. Cine mai bine ca voi să le știe slăbiciunile și neputința? Dar Vancea? Ce se poate gândi despre efemerida Vancea, fostul profesor Vancea? Ar zâmbi, bucuros de dialog. Zâmbetul său știutor, vanitos, șiret. Somnambulul Tolea simțea că nu mai e singur în cameră... Nu mă interesați, domnule Vancea. De Ianuli v-am întrebat. Ianuli, vechea noastră obsesie, cum știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ce are mașina, ar fi putut să o repare imediat. Mi-a fost frică, spune ea cu capul plecat, temându-se să mă privească în ochi. Lacrimile curg acum de-a binelea și le văd căzând în praful de pe jos - efemeride sărate, globulețe lucitoare care se întunecă o clipă, apoi dispar în pământ. — De ce-ai făcut-o? întreb. — Îmi pare rău, spune ea, ținându-mă strâns și bolborosindu-mi în cămașă. Tare, tare rău. Parcă am înebunit, unchiule Nat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
parte a poeziei constituie argumentarea, pentru ca, în concluzie, să se reia și să se accentueze teza. În această cheie poate fi citit și volumul în ansamblu, ca o demonstrație a necesității visului în lupta cu grava conștiință a existenței de efemeridă: Să fim regali măcar o clipă / să fim ai fericirii pentr-o zi. Pe acest fond de luciditate amară, cu ecouri din eminescianul Memento mori, adierea tristeții, venind dinspre instabilitate, se îndreaptă chiar și spre poezie: să tragă spiritul din
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
raza ei, șarada pe care i-o dăduse junele Costache când îl vizitase începe să se lege: lumină, Popescu, lumină, Maica Precistă, dar... — Nu acum Lord, ai răbdare! Generalul își făcu niște însemnări cu creionul, căută în alte calendare cu efemeride, apoi își chemă ordonanța care veni cu ochii cârpiți și cu damful lui obișnuit, de cremă de ghete. — Du-te și caută-l pe conu Costache. Dacă nu-l găsești, lasă-i vorbă că-l invit la mine azi, mâine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
porniți să exploreze și să ne aducă, din haos, literatura românească”. Odată cu încheierea Primului Război Mondial și cu prăbușirea definitivă a „vechii Europe” imperiale din La Belle Époque (fin de l’Ancien Régime, cum îl numise Mateiu I. Caragiale în ale sale Efemeride), nevoia modernizării radicale și a recuperării decalajelor prin arderea etapelor are ca efect o respingere radicală a moștenirii secolului al XIX-lea. Redefinirea identitară și noile provocări europene aduc cu sine alte tipuri de raportare la tradiție. Semnificativ e faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
gresia, chiuvetele, clanțele ușilor, geamurile, Împrăștia În aer spray-uri, nu zăreai muscă, țînțar. Izbutise, odată, chiar cînd se afla Thomas acolo, să intre un fluture, a fost distrus În cîteva secunde: două asistente l-au gazat, oricum era o efemeridă. Pe aripile insectei se găseau tot felul de primejdii nevăzute, milioane, poate miliarde, asis tentele aveau ochi-microscop, le zăriseră instantaneu, insecta invadatoare putea să aducă În clinică o gripă a fluturilor, așa cum găinile aduseseră omenirii o gripă a găinilor, iar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]