1,319 matches
-
de vestit centru muzical, gazda Festivalurilor Internaționale Mozart unde zeci de virtuoși muzicieni și-au încercat forțele pe parcursul anilor, într-o competiție loială, care apoi i-a propulsat pe arena mondială. Orașul natal al genialului Wolfrang Amadeus Mozart (1756-1791), rămâne efigia eternității creatoare.Copilul minune care la trei ani cânta la pian, la cinci la clavecin, la șase compunea, uimind curțile imperiale, academiile muzicale, marele public, rămâne autorul nemuritoarelor opere Don Giovanni, Nunta lui Figaro, Răpirea din serai, a 40 de
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de despoți machiavelici, însetați de puteri nemăsurate, absolutiste. Moscova anilor ’80 mi s-a părut o metropolă mamut cu edificii impunătoare, monumente istorice numeroase, catedrale strălucitoare, muzee bine dotate, universități, parcuri îngrijite, stadioane moderne, bulevarde largi, teatre istorice... și inegalabile efigii Kremlinul și Piața Roșie. Îmi amintesc, în primele vizite cu decenii în urmă, de pancartele uriașe cu figurile ctitorilor comunismului, Marx, Engels și Lenin, de numeroasele statui ale făuritorului statului bolșevic rus, de steagurile roșii cu secera și ciocanul ce
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
pe nefericitul romantic A.S. Pușkin și pe marele învingător, țarul reformator, ctitorul noii capitale, Petru cel Mare. Dimineața, micul dejun îl servesc în Sankt Petersburg. Atmosfera este foarte diferită de cea a Moscovei. O capitală miraculoasă, occidentalizată de la naștere, sub efigia țarului Petru I care a înțeles că viitorul Rusiei moderne depinde de adaptarea modelului apusean și zdrobirea inhibițiile feudale. Metropola, abia trezită din vălurile dulci ale nopții, surâde în lumina primelor raze de soare care-i mângâie gingaș turnurile poleite
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
te vei închina luminat vreme de un an. Despre culorile, simbolistica și filozofia covorului Am petrecut în Botiza o zi și o noapte pline de sens, ca zilele Facerii. Suficient pentru a înțelege de ce familia părintelui Berbecar este bucată din efigia locului. Am început preumblarea seara cu o vizită ca un colind acasă la Gheorghe Petreuș, botizanul imobilizat de 32 de ani la pat, care își trăiește senin sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_parintele_isidor_berbecar_si_comunitatea_autentica_din_botiza_maramuresului_voievodal_.html [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
toți anii cât a fost singură, ne lua pe mine și pe o verișoară a mea, ne urca în podul școlii unde scotea din spatele unor cărămizi o cutie din tablă nichelată iar când o deschidea, primul lucru era Tricolorul cu efigia regală iar apoi, portretele Regilor Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea și Mihai I, Reginele Maria, Elena și Elisabeta, după care era poezia interzisă atunci „Doina” a lui M. Eminescu, alte scrieri semnate de N. Militaru și o carte
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac o faptă bună: „urcă la Templu spre a se ruga”, adică se ridică duhovnicește pentru a întâlni pe Dumnezeu. Dar, odată ajunși la Templu, pe pardoseala unde călcau numai bărbații evrei, atitudinea lor (comportamentul
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1391591147.html [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
timp, zâmbetul meu - o frunză memoriei furată... Lacrima gândului tău ne-a readus iluzia prezentului, suspinul inimii a spart Poarta dintre lumi în capcanele Uitării prin ochii ei revezi copacii care ne-au îmbrățișat în palma ei, purtată de vânt, efigie - o frunză galbenă. Ți-a cuprins chipul în cercul ... Citește mai mult Undeva în timp, în fața rondului intuit surâs parfumat,Prin vitraliul privirii licăriri de stea,ațipind pe banca amintirilor îți ascult sunetul inimii,raze de ceață, dublura mea te-
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
în acest timp,zâmbetul meu - o frunză memoriei furată...Lacrima gândului tău ne-a readus iluzia prezentului,suspinul inimii a spart Poarta dintre lumi în capcanele Uităriiprin ochii ei revezi copacii care ne-au îmbrățișatîn palma ei, purtată de vânt, efigie - o frunză galbenă.Ți-a cuprins chipul în cercul ... XI. VORBEȘTE-MI, TE ROG, DOAR VORBEȘTE-MI..., de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. Vorbește-mi, te rog, doar vorbește-mi... Poetul va vedea
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
asistent pe actorul Octavian Cotescu, cel care-i va fi soț mai târziu. Din rândurile colegilor de promoție, Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mariana Mihuț, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dora Cherteș, Cătălina Pintilie, Mircea Andreescu sunt nume de efigie a teatrului și filmului românesc. A debutat, în 1964, pe scena Teatrului Național din București, cu rolul Veronica Micle, din piesa „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu, alături de Ion Caramitru și sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu. Tot în acest an a debutat
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423993207.html [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
neroditor în lipsa celorlalte însușiri, după cum luciul diamantului rezultă din munca șlefuitorului, nu din substanța lui brută. Este vorba despre actrița Valeria Seciu și este vorba despre o viață pur familiară decursă în fenomenalitatea îngemănării cu destinul singurătății; este vorba despre efigia teatrului și cinema-ului românesc pe care o poartă în lumină fruntea pleiadei de actori români de ieri și de azi, prin actul artistic sau urmele lor clădite în istoria culturii românești! Pe 25 martie 2015, actrița Valeria Seciu a
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423993207.html [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
stabilind legături de durată cu figuri de seamă ale timpului său. „Viață și opera lui Teodor Bălășel constituie un tot unitar, contopind multiplele dimensiuni ale activității sale - luptătorul social, publicistul militant, cercetătorul etnograf, animatorul cultural - într-o personalitate polivalenta, conturând efigia unui cărturar patriot, exemplar prin fervoarea cu care a crezut într-un ideal și prin tenacitatea cu care a luptat pentru împlinirea acestuia „ ( din Postfața: Perenitatea modelului haretian de prof. dr. Gh. Deaconu) Prefață semnată de pr. Conf. Dr. Ioan
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_al_florin_tene_1333137138.html [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
cantar al spiritului, prea puțini se dovedesc oameni adevărați. Expresii ale umanismului autentic de ieri și de azi. Cu acest sentiment am deshis paginile noului volum, dintre cele multe ale autoarei, și m-am bucurat că se deschide cu o efigie bine conturată de colegul și prietenul nostru Radu Cârneci, generos, că totdeauna de-a lungul vieții, în stimularea și orientarea artistică a oamenilor talentați. Avea și de data asta motive s-o facă, fără șovăire: „Poeta și prozatoare de succes
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1459581738.html [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
ce mișcă angrenajul stilului ce face nota distinctă a unei formule existențiale. Organizarea adresării este aceea a scrisorii publice îndreptate către o persoană și aflată la dispoziția tuturor. Radiografiile epistolare vibrează către o nuanță ce se transformă în amprentă, în efigie a personalității. Mihaela Rădulescu este evocată-invocată astfel: „genul ideal de femeie pentru gustul meu. De amantă (...). Căci ai ceva mortal”. Tabloul fizic evaluat la superlativ și cimentat ca prim-plan este modulat de inteligență. Pe de altă parte, „libertinajul” și
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/george-stanca-stiluri-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
au crezut fondatorii că ar putea aduce din toată lumea “civilizată”, pe piața mare și numeroasă a “tentațiilor” pentru a răspunde cu “aspră și dulce măsură” slăbiciunilor omenești, teribilismului copilăriei sau juventuții care chiar apuse, încă mocnesc pe ici, pe colea. Efigie a unor timpuri eteroclite, cu vectori stranii în care morala, chiar îndoielnică și istoria, care se scrie oricum, coabitează și aduce profituri cum nici o altă activitate omenească. Celor care i-au criticat lipsa de originalitate, li s-au reproșat fără
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dependente_pierzanie_si_amenzi_in_las_vegas_xvii_.html [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
în noi himere amiezile de vara anemică ispită cu tinere dogori rotindu-se cărunte pe umerii prea slabi să poarte rodul grădinilor încă necules în sufletul inundat de ceață șoimii își poartă zborul indecis tot mai aproape de pământ amețiți de efigiile anotimpului când puteau săruta soarele eu cred c-ai învățat să te accepți tu taci să nu-mi tulburi zâmbetul fragil ... Citește mai mult Ecoul pașilor se stingehohotind surd în tăcerea timpului meutu crezi c-am învățat să mă acceptîntr-un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
își scutură frunzișullumina fumegând pe finister în searăau mai rămas în noi himereamiezile de varaanemică ispită cu tinere dogorirotindu-se căruntepe umerii prea slabi să poarterodul grădinilor încă neculesîn sufletul inundat de ceațășoimii își poartă zborul indecistot mai aproape de pământamețiți de efigiile anotimpuluicând puteau săruta soareleeu cred c-ai învățat să te accepțitu taci să nu-mi tulburi zâmbetul fragil... XXIII. VANITAS VANITATUM, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. cerul și-a deschis venele, lumină și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac o faptă bună: „urcă la Templu spre a se ruga”, adică se ridică duhovnicește pentru a întâlni pe Dumnezeu. Dar, odată ajunși la Templu, pe pardoseala unde călcau numai bărbații evrei, atitudinea lor (comportamentul
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
cruce în răscrucea sufletului, la care te vei închina luminat vreme de un an. Am petrecut în Botiza o zi și o noapte pline de sens, ca zilele Facerii. Suficient pentru a înțelege de ce familia Părintelui Berbecar este bucată din efigia locului. Am început preumblarea seara cu o vizită acasă la Gheorghe Petreuș, botizanul imobilizat de 32 de ani la pat, care își trăiește senin sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată de o procesiune
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Parintele_isidor_berbecar_din_stelian_gombos_1375955089.html [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
privire. Cu pensula strâns legată de mână. Cu sfoară. Aidoma lui Luchian. Un destin de artist. Puțin altfel. Puțin mai dedicat, mai jertfelnic. Altfel, arta lui n-ar dăinui. Dovadă, mulțimile de copii care-l urmează, care-l iau ca efigie, care visează să ajungă pictori. Ca un omagiu suprem adus artistului de la malul Dunării. Dintre toți, se vor ivi câțiva care să-i semene. În talent, în voință, în determinare. Să iubească arta, mai presus de ființă. Timpul va dovedi
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_meditatii_despre_arta_viata_cezarina_adamescu_1337366065.html [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
textul cântecului, Aurel Storin, într-o viață rodnică de compoziție poetică, deși neegal ca număr, a scris mai multe lucrări prețioase literare, printre care teza de doctorat „Teatrul românesc. Dimensiunea literară”, studii istorice ale teatrului de revistă, acest teatru de efigie, cu a cărui activitate și-a unificat pașii săi pentru îndelungată și fructificatoare vreme, musical-comedii muzicale, cărți, articole de presă... „Doamne, câte n-am încercat în viața mea! Am scris și câteva cărți, aproape un raft de bibliotecă. Nici nu
AUREL STORIN. POEZIA CÂNTECULUI, ÎN UMBRA LACRIMEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447056987.html [Corola-blog/BlogPost/342833_a_344162]
-
comorile Șeherezadei de dincolo de Marea Roșie și ale povestirilor arabe cu Aladin și cu hoții, un nume scris și cu litere copte, sprijinit pe frontispiciu de spinările unei cămile saa/și unei pantere sau tigru sau leu sau altceva exotic, oricum efigii ale faunei africane și având în față o burtieră cu un magnific turban galben și strălucitor, mai curând un “umbrar” țuguiat cu o cupolă specifică templelor și minaretelor orientale din regiunea nord-sahariană a Africii, așteptând la răspântie de drumuri de
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fizionomii_bizare_la_circus_circus_din_las_vegas_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
talentați din România, necunoscuți încă peste frontierele țării. La Festivalul „Serbare Câmpenească”, din luna mai 2015, prilejuit de Ziua mamei au fost invitați tinerii interpreți vocali Emilia Dorobanțu, Adrian Naidin, Anamaria Ferentz. Totalmente neasemănătoare actelor de bravadă din România, sub efigia cărora se exersează cele mai fățișe mijloace manipulative ale caruselului de interese cu efect profitabil deturnat la cu totul și cu totul alți benefeciari, domnul John Banu transpune în act proiecte destinate prin statut evenimentelor cu profil cultural artistic, social-umanitar
JOHN BANU. NEVOIA DE UN ALT JOHN BANU SAU ACELAŞI, ŞI ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448782512.html [Corola-blog/BlogPost/383227_a_384556]
-
și hrisoave, dar și prin contact direct, cu toate ținuturile românești, unitatea sufletului românesc și patriotismul profund al românilor, N. Iorga a zugrăvit portretele de eroi ai neamului - Horia, Iancu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a.; el descoperă peste tot efigia unor mari bărbați care au potențat și întruchipat până la sublim vrerea și tăria lăuntrică a unui popor mândru și viteaz, dar vitregit de istorie. Astfel, după o vizită făcută în Bucovina, profund impresionat de monumentele istorice de aici, îndeosebi de
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
susținută contribuție a adus savantul la organizarea manifestărilor politice și cultural-patriotice de la Mănăstirea Putna (2 iulie 1904) consacrate aniversării a 400 de ani de la moartea lui Ștefan Cel Mare. „Liga Culturală” a difuzat cu această ocazie o medalie comemorativa cu efigia învingătorului de la Baia. Nicolae Iorga, prezent la marea sărbătoare națională, a publicat în semn de omagiu lucrarea Istoria lui Ștefan cel Mare pentru poporul român, într-un tiraj de 40 000 de exemplare răspândită în parte la acest jubileu și
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
o cheie filozofică în noua piață digitală de literatură și artă, alta decâta cea clasică: “Nu este nevoie ca forma să fie o monedă acceptată de toată lumea. Forma este o monedă pe care fiecare om de geniu o bate cu efigia sa. Când moneda reușește să circule, scopul artistului a fost atins; însă când acceptarea este impusă de către oficialități, atunci nu mai are nici o valoare; și se ajunge la inflație, așa cum se întâmplă cu oricare operă de artă, care și-a
DESPRE TRANZACŢII CU CĂRŢI ŞI AUTORI ROMÂNI PRIN EDITURA ICR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1435759126.html [Corola-blog/BlogPost/360392_a_361721]