164 matches
-
respectiv. Compoziția și abundența taxonomică a planctonului diferă moderat față de condițiile specifice acestui tip. Biomasa este deformată moderat și poate produce o deformare nedorită semnificativă a valorilor altor elemente calitative biologice. Poate apărea o creștere moderată a frecvenței și intensității eflorescențelor planctonului. În lunile de vară pot apărea eflorescențe persistente ale planctonului. Macroalge Compoziția taxonomică a macroalgelor corespunde condițiilor neperturbate. Nu există modificări detectabile în învelișul macroalgelor ca urmare a activităților antropice. În comparație cu comunitățile specifice acestui tip, în compoziția și abundența
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
moderat față de condițiile specifice acestui tip. Biomasa este deformată moderat și poate produce o deformare nedorită semnificativă a valorilor altor elemente calitative biologice. Poate apărea o creștere moderată a frecvenței și intensității eflorescențelor planctonului. În lunile de vară pot apărea eflorescențe persistente ale planctonului. Macroalge Compoziția taxonomică a macroalgelor corespunde condițiilor neperturbate. Nu există modificări detectabile în învelișul macroalgelor ca urmare a activităților antropice. În comparație cu comunitățile specifice acestui tip, în compoziția și abundența taxonomică a macroalgelor există ușoare modificări. Aceste modificări
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
foarte bună Stare bună Stare medie Fitoplancton Compoziția și abundența taxonomică a fitoplanctonului corespunde condițiilor neperturbate. Biomasa medie a fitoplanctonului este în concordanță cu condițiile fizico-chimice specifice acestui tip și nu modifică în mod semnificativ condițiile de transparență specifice tipului. Eflorescența planctonului apare cu o frecvență și o intensitate care sunt în concordanță cu condițiile fizico-chimice specifice acestui tip. În compoziția și abundența taxonomică a fitoplanctonului apar ușoare modificări. În comparație cu condițiile specifice acestui tip, în biomasă există ușoare modificări. Aceste modificări
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
biomasă există ușoare modificări. Aceste modificări nu indică o creștere accelerată a algelor care să ducă la deformări nedorite ale echilibrului organismelor prezente în corpul de apă sau ale calității apei. Poate apărea o ușoară creștere a frecvenței și intensității eflorescențelor planctonului specifice tipului respectiv. Compoziția și abundența taxonomică a planctonului diferă moderat. Biomasa depășește substanțial limitele asociate condițiilor specifice acestui tip și poate avea influență asupra altor elemente calitative biologice. Poate apărea o creștere moderată a frecvenței și intensității eflorescențelor
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
eflorescențelor planctonului specifice tipului respectiv. Compoziția și abundența taxonomică a planctonului diferă moderat. Biomasa depășește substanțial limitele asociate condițiilor specifice acestui tip și poate avea influență asupra altor elemente calitative biologice. Poate apărea o creștere moderată a frecvenței și intensității eflorescențelor planctonului. În lunile de vară pot apărea eflorescențe persistente ale planctonului. Macroalge și angiosperme Sunt prezente toate categoriile taxonomice ale angiospermelor și macroalgelor sensibile la modificări asociate cu condițiile neperturbate. Nivelurile învelișului macroalgelor și abundența angiospermelor corespund condițiilor neperturbate. Sunt
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
taxonomică a planctonului diferă moderat. Biomasa depășește substanțial limitele asociate condițiilor specifice acestui tip și poate avea influență asupra altor elemente calitative biologice. Poate apărea o creștere moderată a frecvenței și intensității eflorescențelor planctonului. În lunile de vară pot apărea eflorescențe persistente ale planctonului. Macroalge și angiosperme Sunt prezente toate categoriile taxonomice ale angiospermelor și macroalgelor sensibile la modificări asociate cu condițiile neperturbate. Nivelurile învelișului macroalgelor și abundența angiospermelor corespund condițiilor neperturbate. Sunt prezente majoritatea categoriilor taxonomice ale angiospermelor și macroalgelor
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia) - veche matcă a râului Ialomița - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale Platforma Moesică. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
la suprafața rocilor care conțin minerale solubile sau alterabile. Mineralele dizolvate în timpul umectării, se concentrează sub efectul evaporației pe suprafața rocii, formând un strat bogat în oxizi de fier și mangan. Patina protejează roca împotriva coraziunii și chiar a dezagregării. Eflorescențele întâlnite mai ales în deșerturile cu roci argiloase și mâloase, provin din cristalizarea superficială a sărurilor solubile (cloruri și sulfați). Microlapiezurile, întâlnite numai în rocile solubile (calcar, dolomit, gips) apar sub forma unor șănțulețe sinuoase. Migrările la mare distanță, provocate
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
partea sa de vest, unde au fost amplasate primele exploatări de sare. Conturarea masivului de sare se poate face ținând seama de lucrările miniere vechi (la suprafață sau în subteran), de înclinarea stratelor adiacente, de distribuția pe teren a izvoarelor, eflorescențelor și vegetației saline. Masivul are forma unui elipsoid rotunjit, cu axele aproape egale. Forma sa se deosebește tranșant de forma masivului învecinat Coasta. Dimensiunile cupolei masivului de sare Sic sunt de 1,45 km (nord-sud) și 1,425 km (est-vest
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
suprafață de 238 km, având o populație de app. 4.400 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Cojocna și satele Boj-Cătun, Boju, Cara, Huci, Iuriu de Câmpie, Moriști și Straja. Lunca largă și plată, marcată de cruste și eflorescențe saline, de la marginea estică a comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafața ocupată de depozite miocene medii eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
4,2 km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Lacul este proprietate de stat fiind în administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomița. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încarcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu, dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
a inacțiunii, nepăsării și/sau ignoranței personalului clerical însărcinat cu gestionarea mănăstirii de-a lungul timpului. Printre cauzele degradării erau următoarele: Umiditatea excesivă a zidurilor și a tencuielilor interioare, combinată cu lipsa ventilației, au dus la apariția atacului biologic, a eflorescențelor și incrustațiilor saline. Astfel, stratul pictural, serios afectat de diversele intervenții de restaurare, s-a erodat și mai mult. O nouă expertiză efectuată în 2004 a constatat unele progrese ca urmare a demersurilor întreprinse de coordonatorul lucrărilor de restaurare pe lângă
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
(n. 1890 - d. 1978) a fost o scriitoare, pictoriță, figură reprezentativă a neobizantinismului românesc, este cea mai remarcabilă femeie-artist-și-cărturar din perioada de eflorescență culturală interbelică. Se naște într-o familie de intelectuali bucureșteni cu origini polono-germană, Șeșevski, la 4/17 august în localitatea Mânăstirea Nămăiești de lângă Câmpulung Muscel, unde părinții erau în vacanță. Urmează studiile primare și liceale la instituții particulare din București
Olga Greceanu () [Corola-website/Science/329828_a_331157]
-
și neestetic. În "Hronic" se află multe pagini care se pot citi relativ ușor, fraze cu ritm și cu ordonanță logică a subordonatelor ideii principale, totuși deseori se întâlnesc lungi perioade, dacă nu obscure, în orice caz prezentând o uriașă eflorescență de cuvinte și idei. Pe ansamblu, stilul lui Cantemir este atât de greoi, încât "Hronicul" a fost puțin citit, chiar de specialiști, fiind socotit ca ilizibil. În frazele sale, verbul principal este așezat la sfârșit ca în limba latină, iar
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]