274 matches
-
indignarea publicului.20 Însă Simfonia a 9-a de Beethoven, audiată la Gewandhaus și dirijată de Nikisch, îi smulge mărturisirea că „nu poți să faci alta decât să te închini auzind-o 21. Caragiale a părăsit această lume în acompaniamentul efluviilor muzicale ale pianului. Cella Delavrancea, care se găsea în casa scriitorului, își amintește acea dimineață care a îndoliat cultura românească: „Eram la pian - studiam Sonata lui Schumann în fa diez minor, răscolire, profetică, anunțând preschimbări istorice în năvalnica dezlănțuire ritmică
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
de numai ce este deasupra, adică gunoiul. Sufletul candid al celui ce lasă din mână departe de orice ghenă conținutul pungii de plastic, îi rămâne necunoscut pasagerului de altunde, nasul lui, obișnuit cu miresmele tari ale buteliei de spray primește efluvii ciudate, sălbatice, care-l alarmează. Și iată, cum, din te miri ce, ia naștere un malentandu! Și se produce un scandal, încât am, n-am frac de firmă și pantofi de lac, invitația la selectul club european îmi este pusă
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
de inerție îi obligă să o facă. Democratizarea produselor de lux, coborârea în stradă și în poșeta fiecărei femei sunt fenomene de netăgăduit ale secolului XXI. Dacă nu ne putem cumpăra un deux-pičces Chanel, măcar putem să lăsăm în urma noastră efluvii ale aceleiași mărci. Acest Eden este al tuturor, este de ajuns să treci pragul la Sephora. Infernul olfactiv nu mai există. Boala, bătrânețea și moartea sunt inodore. Iar oamenii par să sufere toți de anosmie. Imaginea majoritară este aceea a
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
cutreiera prin ceața încinsă, fript de foame." (p. 299). Iar demolările făcute în ultimii ani ai ceaușismului sunt prinse, de asemenea, în pagini excepționale, animate de frenezia distrugerii: de la Așezămintele Brâncovenești și până la Morga cu aerul ei "despletindu-se în efluvii de formol și-n damfurile măruntaielor frățiorilor și surioarelor noastre pe care le mâncau câinii"... O proză a eșecului individual și a marasmului social, o carte scrisă cu vână epică și virtuozitate stilistică de cel mai puternic romancier apărut la
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
Dus În pribegie lăsând râuri și Carpații, Nu ne căutați pricina, codrii, doinele-s cu noi; Numai dorul ne apasă navigând prin emigrații Și ne pierdem după soarta, printr-al timpului șuvoi... (Exodul) Așadar Poetul există Într-un cerc de efluvii astrale emanate de personalitatea să lirica, stăpân pe o imensitate de cuvinte urcând pe creste de timp, pentru că nici cu divinitatea nu stă deloc rău. Din arsenalul profesiei de a trăi sacul acela imens care Îi stă la dispoziție proband
Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
cu toții, ginșii ei tratați plesnesc sub colosala presiune a sfidătoarelor fese. Rotundul primordial, anulînd totul în jur. Ea. Instaurîndu-se, o secundă, cu de la sine, împărăteasă a lumii. După ce-a trecut, stația se reface, dar se clatină, amețită încă de efluviile Givenchy-ului ei scump. Sub tutela lui Lovinescu, în climatul de civilitate și toleranță de la Sburătorul - evoluau importante doamne ale scrisului: Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl, Ticu Arhip, Georgeta Mircea Cancicov, Martha Bibescu. Pe care le și susținea programatic. Iată însă
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
Simuț pare a ilustra în modul cel mai convingător tipul criticului ardelean marcat de spirit metodic, riguros, aplicat, oarecum obedient în fața "obiectului" de studiu, ba chiar înclinat să-și estompeze cu bună știință afectivitatea, să-și pună în umbră propriile efluvii sentimentale, în beneficiul exactității și obiectivității interpretărilor. Există însă, în cadrele unei astfel de - inevitabil aproximative - clasificări, dincolo de acest gen proxim al solidarismului de stirpe ardelenească, grav și precis, și o netă "diferență specifică", prin care criticul se detașează în
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
speranță. Dangătul metalului nobil parcă ne transmite acel egoism divin ce provine din maniera de a trăi total, amețitor, fără limite propriul suflet, întregul eu. Mă simt blocat, ca și cum aș fi prizonierul acestor uriașe talăngi. în jurul meu dansează sunete incontinente, efluvii de armonice necenzurate. Ritornele de Handel, arii atribuite Mariei-Antoinette, arabescuri din muzica lui Couperin. Și, surpriza, citate din lucrări special compuse pentru carillon de către Marius Constant, Betsy Jolas, Maurice Ohana, Alain Banquart, Alain Louvier, Guy Reibel ori Philippe Hersant. Bomboane
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
poetul-poet acceptă a funcționa ca un poet-prozator, sub zodia veacului al XIX-lea, în care un Nicolae Filimon, un Ion Ghica, un Al. Odobescu zugrăveau lumea lor într-o concretețe poroasă, într-o înșiruire de materii capabile a absorbi inefabile efluvii, într-o fantasmagorie a vocabulelor de al căror melos ne îmbătăm pînă azi. Pe o atare filieră, Șerban Foarță ajunge la asemenea subtile, savuroase exerciții: "Nu, nu cred, domnule, că poate să existe ceea ce înșivă numeați odată, într-o epistolă
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
avut vreun efect asupra cheltuielilor sau a numărului de personal angajat. Dar, din punctul de vedere al călătorului, reforma se înfățișează ca aceeași Marie cu altă pălărie: aceleași trenuri insalubre, hodorogite, cu geamuri murdare, neîncălzite iarna și neventilate vara. Vara, efluviilor pestilențiale ale vagoanelor (atît în grupurile sanitare cît și în compartimente) li se adaugă - după ani întregi de modernizări succesive și de miliarde aruncate în vînt - eternul fenomen de șine spaghetti. Drept care ni s-a explicat doct că o modernizare
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
de sacrificiu și uitare de sine în folosul altora etc., etc.; în aceeași măsură el poate fi concentrat asupra unor convingeri și păreri inebranlabile, unor concepții de viață și sentimente înduioșătoare față de rude și prieteni, ca să nu mai vorbim despre efluviile de aduceri aminte consacrate onorurilor, distincțiilor, relațiilor cu prieteni suspuși și elogiilor de tot felul cu care i-a fost binecuvîntată celui în cauză activitatea de o viață. Veți spune, poate, că aceasta miroase a egolatrie, ceea ce nu este inexact
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
Liviu Dănceanu A asculta muzică astăzi e un lucru la care nu poți renunța întotdeauna, chiar să vrei. Nu știi de ce, dar ești mereu prizonierul efluviilor sonore, robul undelor care te învăluie sau, dimpotrivă, te invadează. Ceea ce începi pasiv, continui activ ori invers, ceea ce inițial receptezi cu interes, prin convocarea întregii ființe, devine treptat fără însemnătate, grație demobilizării atenției și funcționării exclusive a unui auz periferic
Cum ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14632_a_15957]
-
fi "tratate" ca la mama acasă. Un festival într-o sală gotică e ca o rază de lumină filtrată de vitraliul istoriei, dar și al perspectivei. în sala "Alfredo Piatti" am auzit și zorii unor muzici posibile și amurgul unor efluvii perimate. Gesturi sublime și contexte infernale sprijină deopotrivă impresia de incantație ce cromatizează o stenică melodie diatonică. Un diatonism ce revine, iată, en fanfare în creația contemporană. Și nu e de mirare, căci după cohortele de opusuri ultra-agresive, nervii compozitorilor
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
melodice minimale, repetitive, pe de altă parte de muzica vocală debussystă cu delicatețea unisonurilor stabilizatoare, fortificatoare și eleganța schimbărilor de macaz armonic; Mihai Damian (Chanson pentru flaut și soprană) adastă pe pășunile copios păscute de serialiști și post-serialiști, amatori de efluvii sonore ne-vertebrate de canavalele ritmice ordonatoare și de peisajele sintactice etero-polifonice simetrizate în manieră weberniană; Tiberiu Olah (Déchanson no. 1 pentru soprană, doi flauți și clarinet) deconspiră magia sonorităților fruste, uneori tari, acide, alteori moi, bazice, întotdeauna însă tonice
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
Constantin Țoiu Bătaia peștelui în lac la Mogoșoaia în mai printre ierburi. Iarba înaltă din parc. Efluviile de căldură pline de miasme. Broaște, privighetori, păuni... Convorbiri cu Titus Popovici. Vară fierbinte. Pe strada Gloriei nr. 1. Mirosea a pâine dimineața la un chioșc. Oamenii stăteau la rând cu cartele în mâini. Pâinile luate sunt de un sfert
Secvențe 1959 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7571_a_8896]
-
ființa ce pare a dispune de un misterios plan de rezervă. Departe de-a se subordona dispariției, aceasta își făurește un nou sistem de referințe, o nouă textură de imagini care îi îngăduie a supraviețui, uneori pătrunse chiar, paradoxal, de efluvii de prospețime. O probă pe cît de tulburătoare pe atît de convingătoare în acest sens ne-o oferă cartea lui Ion Zubașcu, Moarte de om, ce ar fi putut fi subintitulată „Cronica unei morți anunțate". Cu o stăpînire de sine
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]
-
din istoria muzicii. În Antichitate, fie că era repetitivă, fie improvizatorică, muzica afișa o pregnanță contemplativă, acționând mecanismul închiderii operei și, pe cale de consecință, lucrând împotriva deschiderii ei grație situționalității consumatorului, spre a-l determina să audă și să înțeleagă efluviile sonore în felul în care autorul (chiar dacă era însăși producătorul anonim și colectiv, sau poate tocmai de aceea) încerca să-i seducă spiritul. În Evul Mediu s-a produs o schismă la nivel semantic: pe de o parte muzica de
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
Auralul, iată-l/ multplînsumi suflet exilîndu-l Tatăl/ într-un mormînt al lacrimilor tale“ (Tu). Cititorul poeziei lui Horia Zilieru are două „soluții“ de lectură: fie o abordează ca pe o desfășurare caleidoscopică de imagini, provenind din fastuosul imaginar poetic, în efluvii de nume, simboluri, jocuri de cuvinte, culori, figuri exotice, fie se angajează în labirintul de semne, cu riscul rătăcirii, al eșecului decriptării, cu inevitabilul și supărătorul „stop joc“. Horia Zilieru își construiește poemele, începînd chiar de la tiparul sonetului (rime alternate
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
vis al pietrei însăși, ca ea inuzabilă... Triunghiul trăit, în organica pulsație a unor talente complementare - George Apostu, Horia Bernea, Ilie Boca - , e mult deasupra sterpelor scheme, aliind silnic entități care se refuză. Prietenie pătrunsă în intimitatea creației, simpatetic iluminînd-o, efluvii ale unei comprehensiuni ce nu invadează nediscriminat, căci se voiește în slujba unor țeluri ziditoare, - solidaritatea pe care am ghicit-o operînd misterios, de-a lungul acestor rînduri, semnifică virtuți larg eficiente, nicicînd reductive. De la Tescanii, înscriind un capitol bine
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
odihnă, o trăire în afara creației. Întrucît creația nu e contemplativă, ci tensionată, încleștată în sforțarea sa de-a se sustrage vieții curente prin expresie. A contempla e a te lăsa absorbit de un aspect al realului. A te cufunda în efluviile sale hipnotice. E o postură pasivă. A scrie înseamnă a aspira tu realul pentru a crea un vid în care să se instituie ficțiunea verbală. Disciplină în sine, producția literară presupune o disciplină a scriptorului. Acesta nu mai poate fi
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
obiectele percusive și cele percutate conține o potențială surpriză, ritmurile se dezintegrează și se realcătuiesc asemenea unor șuvoaie de munte, tobele, cinelele, dar și suporturile lor sau obiectele înconjurătoare devin pretexte pentru comentarii sonore - nu lipsite de accente umoristice! - pliate efluviilor melodico-armonice ale pianului și contrabasului. Un recital reușit, nu prin efecte grandioase, ci prin asumarea intimității, în consonanță cu însăși ambianța cu totul aparte a acestui festival.
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
îmbolnăvește, cine ne omoară? Cine-i culpabilul?" Te-ai gîndi, prima dată, la vreun flagel social, monden, la beția de cuvinte, poate. Dar nu, medicul nostru vorbește de Babeș și Pasteur, de microbii care-au luat locul inconsistentelor "miazme" și "efluvii". Ei bine, dacă Evul Mediu judeca ploșnițele, sau carii, secolul XIX condamnă bacilii, cocii, spirochetele, familie de răufăcători specializați, meritîndu-și moartea prin acid fenic, prin antiseptice. Nu rîdeți, fiindcă medicina lui Urechiă începe să semene, sub pospaiul literar, cu o
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
pentru o viitoare emisiune cu Pi Mușlea la TVR Cluj. Și, ca să vă faceți o imagine despre ambientul sonor lisabonez, în genere, vă întreb dacă mai cunoașteți prin lume stații de metro unde să fiți învăluiți, până la venirea trenului, de efluviile albumului Crystal Silence, cu Gary Burton la vibrafon și Chick Corea la pian?
Frânturi lusitane - Numere de înmatriculare și ambient muzical by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9556_a_10881]
-
pian, Cătălin Răsvan/bas (ambii rezidenți în București) și doi dintre marii „fii rătăcitori” ai jazz-ului românesc - saxofonistul Peter Wertheimer (emigrat de la Satu Mare la Tel Aviv) și bateristul Eugen Gondi (auto-transferat de la Timișoara la Amsterdam) - a declanșat nu doar efluvii muzicale de bună calitate, ci și emoționante rememorări. De-a lungul audiției mi s-au derulat mental nenumărate ocazii când am avut privilegiul să-i admir pe acești muzicieni și să le mulțumesc (adeseori, tot numai mental) pentru senzația de
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
fiindcă ea conține detalii prețioase de biografie și de creație. Reproducem un fragment: „Astfel, la eliberarea mea din domiciliul obligator de la Lătești, i-am regăsit și pe prietenii mei din fostul Cerc Literar de la Sibiu în plină efervescență. Se simțeau efluvii mai blânde, primăvăratice oarecum, promițătoare pentru creatori, în aerul de țară. Se vorbea despre «dezghețul» din alte țări «socialiste» sau de «democrație populară». Un asemenea «dezgheț» se petrecea și la noi, în 1965 și în cei câțiva ani următori. Desigur
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]