603 matches
-
mult mai tânără, trecându-i casele. Mama lui Mișu, supraviețuitoare, și alte rude rămân fără un ban. Un testament era să-l piardă și pe Pantazi. Declarat moștenitor unic, netestamentar, el descoperă ulterior și accidental un testament al unchiului în favoarea „eforiei spitalelor”. Îl pune, firește, pe foc. Personajele din Enigma Otiliei sunt disperate că avarul lor unchi Costache va face testament în favoarea fiicei vitrege, niciodată înfiate însă, Otilia. Sau că o va adopta în ultima clipă lăsându-i cu buza umflată
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
dată dovedindu-se că școala și limba română au fost la ele acasă încă de la 1766, cu mult înainte de apariția școlii publice la Dorohoi. Dezvoltarea judecătorească și administrativă, culturaliza rea populației, rolul primăriei și al administrației în general, cu instituția Eforiei locale la 1851, evenimente ca acelea ale cuce riri i Independenței de stat a României la 9 mai 1877, mișcările locale de la 1906 1907, cu rolul important al Flămânzilor, camp ania militară de la 1916-1918, a celei din 1940-1945, cu eroii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ghica n-au fost decât niște tentative reclamate de episcopul Inochentie (1752-1782) și deabia la 1834, sub Mihail Sturza (episcop Sofronie al II-lea Miclescu) s-a înfăptuit aceasta, când, o dată cu isprăvnicia s-a mutat la Huși și judecătoria, și Eforia, dar și-a deschis cursurile și o școală primară, după noile principii reglementare... De corectat rămân și datele referitoare la ti mpul în care a fost valabilă structura teritorial-administrativă a districtelor (p.216), punctarea deosebirilor dintre ceea c e a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la Facultatea de Stiinte Aplicate a Universității Libere din Bruxelles, așa cum atestă certificatul eliberat de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o bursă (viitorul său depinzând de aceasta, cum textual afirmă în scrisoare!), pe o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1903, grație căreia să pot continua studiele în anul al IV-lea și ultimul an de studii al Școlii Polytechnice. Singura mea speranța fiind concentrată în sentimentele umanitare ale Dlor Vóstre și viitorul meu depinzând de la decisiunea favorabilă a Onor Eforii, apelez prea respectuos la generositatea Dlor Efori, rugând a-mi aprobă o bursă, pentru care înalt act umanitar, îmi voi da tóte silințele la studii, spre a corespunde în totul așteptărilor Dlor Vóstre. Anexat de acesta, am onóre a presenta
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
studii pe anul academic curent, eliberat de Rectorul Universității. Binevoiți, vă rog, Domnilor Efori, a primi expresiunea cea mai respectuósă a profundei mele recunoscințe. Elev inginer student Vasile G. Butză 9, Rue Belliard, Bruxelles 13 Se pare că demersul către Eforia Brâncoveanu nu a avut câștig de cauză, căci studentul nostru se îndrepta, câteva luni mai tarziu, prin intermediul Legației României la Bruxelles, către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, căruia îi cerea, cu aceleași artificii de limbaj, un ajutor pentru studii pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
României de la Bruxelles în rezolvarea problemelor studențești, circulația documentelor între Administrația Centrală a Ministerului Afacerilor Străine și reprezentanta din Belgia, caracteristicile suportului financiar pe care instituțiile publice ori private românești (Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Domeniilor, Ministerul Instrucțiunii Publice, Casa Regală, Eforia Brâncoveanu, primăriile etc) îl acordau (sau nu!) tinerilor români aflați la studii, ca să nu mai vorbim de strategiile (legale, retorice, sentimentale) pe care aceștia le mobilizau pentru a obtine burse, stipendii, ajutoare. Prin multiplicarea unor asemenea biografii s-ar putea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și felul în care se implică Legația României de la Bruxelles în rezolvarea problemelor studențești, care erau instituțiile publice sau private ce puteau oferi sprijin financiar tinerilor aflați în situații dificile: Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Domeniilor, Ministerul Instrucțiunii Publice, Casa Regală, Eforia Brâncoveanu, primăriile etc. Pe de altă parte, răspunsul autorităților ne-a ajutat să vedem cum circulau documentele între Administrația Centrală a Ministerului Afacerilor Străine și reprezentanta din Belgia. Mai mult, am găsit în documentele de arhivă un interes real al
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
institutions publiques ou privées, qui offraient un appui financier aux jeunes qui se trouvaient dans des situations difficiles: le Ministère des Travaux Publics, le Ministère des Domaines, le Ministère de l'Instruction Publique, la Maison Royale, leș Établissements de Bienfaisance (Eforia) Brâncoveanu, leș mairies etc. D'autre part, la réponse des autorités témoigne de la collaboration entre l'Administration Centrale du Ministère des Affaires Étrangères et la Légation de Roumanie en Belgique. Leș documents d'archive démontrent un intérêt réel des autorités
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
practice ale secției de ingineri mecanici de la Facultatea de Stiinte Aplicate emis de Rectoratul Universității Libere din Bruxelles pe numele lui Basile Butza, 17 septembrie 1902, nepaginat. 13 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (9, rue Belliard, Bruxelles) către Eforia Instituțiunilor Brâncoveanu, 22 septembrie 1902, nepaginat. 14 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (6, rue des Paroissiens; Bruxelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 14 februarie 1903, nepaginat. 15 Ibid., Certificat semnat de Eugen Mavrodi, Ministrul României la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
thymique de l'ectopie testiculaire (în colaborare cu H. Elias), Bull. Soc. roum. neurol., psychiatr., pshychol., endocr. (București), 1930, nr. 1,. p. 13. 77. C. I. Parhon, Câteva cuvinte asupra nutriției generale în acromegalie. Comunicare la Adunarea generală a medicilor Eforiei. Ședința din 23 decembrie 1902. 78. C. I. Parhon, Contribuții la studiul acromegaliei (în colaborare cu M. Goldstein, Spitalul (București), 1903, nr. 6, p. 217. 79. C. I. Parhon, Endocrinologia din punct de vedere ginecologic și pedologic. III. Hipofiza și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sau panicate și că rațiunea le temperează. Dar etît euforia cît și panica sunt niște extreme. Eu am propus înlocuirea lor cu speranța și prudența, aplicînd în toate situațiile ceea ce ne învățau grecii: măsura. Nu avem măsură în dorințe, de unde eforia și nici în frici, de unde panica. Și, mai presus de toate, nu ne cunoaștem pe noi înșine. Or, dorințele pot fi stabilizate prin credință, iar fricile prin iubire. Dar omul trebuie tratat ca un întreg, inclusiv în privința comportamentului său economic
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Michel. La 22 mai 1846, Gh. Eminovici a dat personal 500 de galbeni 29, iar în anul 1847, n-a mai restituit nimeni, nici un ban, în contul acestui împrumut. În schimb, pe anul 1847 Gh. Eminovici apare între alegătorii mădulărilor Eforiei orașului Botoșani 30, după ce și-a vîndut dugheana din tîrgul vitelor polcovnicului Iordache Corlat 31. În primele luni ale anului 1848 Raluca Eminovici împrumuta 800 galbeni de la sora ei, maica Fevronia Iurașcu, și 200 galbeni de la cealaltă soră, Maria Mavrodin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noaptea de 27 mai au sosit de la Iași Miron Pompiliu și A. C. Cuza, cu ajutor bănesc. După informația lui Scipione Bădescu, la 28 mai ei erau sosiți în Botoșani 276, iar la 29 mai, aceștia au internat pacientul în spitalul Eforiei Sf. Spiridon din Botoșani, într-o cameră cu totul separată și cu un om de serviciu exclusiv al lui, care nu se mișca de lîngă el, dîndu-i o îngrijire din cele mai delicate și mai omenoase după aprecierea lui Scipione
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
datorită irigațiilor a contribuit la scăderea gradului de mineralizare la 40 g/l. Datorită salinității, în lac supravețuiesc alge ĂCladophora cristalina) și crustaceul filopod Artemia Salina ce furnizează materia primă pentru nămolul terapeutic utilizat în stațiunile: Techirghiol, Eforie Sud și Eforie Nord. În timpul furtunilor, apa sărată cu spumă albă, în contrast cu bancurile de Artemia de culoare roșiatică și apa brun-negricioasă, dau lacului un aspect vărgat, de unde vine și denumirea de Techirghiol lac vărgat. TOKKK - lac glaciar în Norvegia, la 20 km depărtare
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
dificultăți, s-a putut trece efectiv și de-îndată la durarea așezământului. Piatra de temelie a noii școli a fost pusă în ziua de luni, 1 iulie 1840, în cadrul unei solemnități deosebite prezidată de spătarul Costache Negruzzi, în calitate de președinte al Eforiei orășenești, la care au participat, între alții, membri ai Epitropiei Învățăturilor Publice și ai comitetului Academic, în frunte cu prinții Nicolai și Gheorghe Suțu, cu reprezentantul corporațiilor capitalei, D. Boțan, un detașament al miliției pământene, "străini de distincție" și, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ns.) agiutoriul ce capătă acum la lucrurile de față de la ai lor fii, mai mult decât acela ce-l pot aștepta după săvârșirea învățăturii lor de cinci ani". Și, spre a asigura necesarul anual de elevi, propunea introducerea obligativității pentru eforiile orășenești din țară de a recruta și întreține pe cheltuială proprie unul, doi sau mai mulți fii de târgoveți, beneficiind în schimb, la sfârșitul perioadei de școlarizare, de serviciile acestora, respectiv de "a practisi meșteșugul lor în târgul ce i-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
scutirea "pe toată viața de orice dare către Ocârmuire", privilegiu oferit de Vistierie și care urma să însoțească atestatul de absolvire emis de Epitropie la sfârșitul anilor de studii 36. Măsurile preconizate au și fost introduse, taxa de întreținere percepută eforiilor pentru un elev a fost sporită de la 600 la 700 lei, popularizarea facilităților n-a încetat, însă numărul școlarizaților, cel puțin în primii ani, a rămas destul de mic: în decembrie 1843 școala avea doar 11 ucenici 37, atingând cifra de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în alte țări, exigențe contrapuse mereu lipsei de receptivitate a factorilor decizionali, constrângerilor bugetare și altor împrejurări locale cu impact negativ în derularea normală a programului școlar. Între altele, trecerea parțială a finanțării unui însemnat număr de elevi, în seama eforiilor orășenești, pe durata școlarizării, în schimbul întoarcerii serviciilor acestora după absolvirea cursurilor, a diminuat, cu timpul, obligația legală a părților de a-și respecta angajamentele contractuale și, implicit, interesul tinerilor pentru acest gen de pregătire profesională. Semnalul de alarmă avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
poziție de ruinare, încât amenință primejdie. Pe lângă aceasta, se mai adaugă că viitorul unui maistru, prin concurența evreilor breslași, se stinge din ce în ce mai tare, încât ei mai toți pribegesc pe unde își pot găsi de lucru și nu se întorc la Eforiile de unde au fost trimiși"42. De va fi fost confruntat, sau nu, cu asemenea dificultăți pe durata exercitării funcției și de va fi regretat predarea ștafetei directoriale la prima școală cu profil tehnic-profesional din Moldova, Carol Mihalic de Hodocin nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
al momentului, aga Gheorghe Asachi și, lesne de imaginat, pe cel al lui Carol Mihalic de Hodocin, în calitatea-i de director al Școlii de arte și meșteșuguri. Lor avea să li se asocieze, în structura noului organism instituțional, președintele Eforiei orășenești, spătarul Costache Negruzzi, precum și vornicii C. Sturza și Constantin Catargiu. Comisia se numea centrală pentru că, în aceeași vreme, fuseseră create și comisii locale în orașele Botoșani, Bacău și Bârlad, iar instrucțiunile rezultate în urma dezbaterilor între membrii și specialiștii ei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
grăbi executarea lucrărilor de împădurire raporta, la 8 octombrie 1844, că "plantarea proiectată din trecutul an nici până acum nu s-au pus în lucrare". Totuși, la doar câteva zile mai apoi, Departamentul din Lăuntru aproba rânduirea unui reprezentant al Eforiei orășenești să se deplaseze în zonă, împreună cu Mihalic de Hodocin, "căruia i s-a încredințat și planul locului, spre a să sădi la obârșia apelor ce vin în oraș 10 fălci 130 prăjini (sic!) cvadrati copaci cu frunză lată pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și în mahalale, să să aducă cu cheltuiala particularnicilor care vor voi a avè apă și care vor voi a-și mai adăogi pe acele care mai au."30 Cum în aceeași vreme se afla pe rol contractul încheiat între Eforia orașului Iași cu întreprinzătorul francez Felix Barbereau 31, însărcinat cu "pavajul orașului, șoseluirea lui și cu tot alte ce s-ar atinge de ramul ingineresc trebuitor în oraș", se crease artificial o oarecare confuzie la nivelul administrației locale, care, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Bacalu, în depărtare de 120 stânjeni". Cheltuielile estimate pentru săvârșirea unui asemenea stabiliment de utilitate publică dat fiind faptul că materialul de construcție preconizat, lemnul, putea fi lesne procurat n-ar fi depășit suma de 500 de galbeni; în schimb, Eforia și obștea locuitorilor capitalei ar fi câștigat "o dobândă însemnătoare [...] dacă, mai ales, locul de prinpregiur, ce este acum nelocuit, mlăștinos și acoperit de gunoi, s-ar preface prin plantări de copaci în o grădină plăcută"16. Enunțând apoi binefacerile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atașamentul său după numai patru ani de conviețuire față de țara, societatea și urbea care l-au adoptat ca pe un vrednic fiu. Argumentele sale au convins și de astă dată guvernul, care, exprimându-și acordul de principiu și implicând răspunderea Eforiei pentru transpunerea acestuia în practică, a supus proiectul, prin anafora, aprobării domnitorului. Firește, Mihail Sturdza, care se voia (și era) un partizan al modernizării țării, conduită confirmată și de apologetul său, Manolache Drăghici 19, nu putea să nu aprobe o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]