645 matches
-
mai cedeze tentației de a lua cât mai mult cu cât mai puțin. Aceasta este de fapt mai mult decât o tentație, pentru că există suficiente motive pentru a avansa ideea existenței unui instinct al maximizării profitului. c) Malthus versus Sisteme egalitare Este dificil de găsit o demonstrație a lipsei de viabilitate a sistemelor egalitare și a inevitabilității tendințelor de instituire a acestora, mai solidă decât cea a lui Thomas Robert Malthus. Fie că era vorba despre sistemele egalitare ale lui Wallace
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Aceasta este de fapt mai mult decât o tentație, pentru că există suficiente motive pentru a avansa ideea existenței unui instinct al maximizării profitului. c) Malthus versus Sisteme egalitare Este dificil de găsit o demonstrație a lipsei de viabilitate a sistemelor egalitare și a inevitabilității tendințelor de instituire a acestora, mai solidă decât cea a lui Thomas Robert Malthus. Fie că era vorba despre sistemele egalitare ale lui Wallace, Condorcet, Godwin sau Owen, Malthus le demonstrează inconsistența prin raportare în special, dar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Malthus versus Sisteme egalitare Este dificil de găsit o demonstrație a lipsei de viabilitate a sistemelor egalitare și a inevitabilității tendințelor de instituire a acestora, mai solidă decât cea a lui Thomas Robert Malthus. Fie că era vorba despre sistemele egalitare ale lui Wallace, Condorcet, Godwin sau Owen, Malthus le demonstrează inconsistența prin raportare în special, dar nu exclusiv, la legea populației. O analiză solidă, lucidă, care înlătură ideea de sistem egalitar din inventarul instituirilor menite să aducă bunăstarea pentru toți
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Thomas Robert Malthus. Fie că era vorba despre sistemele egalitare ale lui Wallace, Condorcet, Godwin sau Owen, Malthus le demonstrează inconsistența prin raportare în special, dar nu exclusiv, la legea populației. O analiză solidă, lucidă, care înlătură ideea de sistem egalitar din inventarul instituirilor menite să aducă bunăstarea pentru toți, indiferent de modalitatea în care populația crește numeric. Și totuși, Malthus a înțeles că nicio demonstrație, oricât de riguroasă, a inconsistenței sistemelor egalitare nu va reuși să stăvilească tendința oamenilor de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
analiză solidă, lucidă, care înlătură ideea de sistem egalitar din inventarul instituirilor menite să aducă bunăstarea pentru toți, indiferent de modalitatea în care populația crește numeric. Și totuși, Malthus a înțeles că nicio demonstrație, oricât de riguroasă, a inconsistenței sistemelor egalitare nu va reuși să stăvilească tendința oamenilor de a le institui. El dezvăluie un algoritm pe cât de simplu, pe atât de diabolic, ce nu va putea fi rupt vreodată. Tendința naturală este aceea de polarizare a membrilor oricărei societăți, în funcție de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu. În societățile avansate, unii observatori superficiali pleacă de la imaginea abundenței într-o parte și a penuriei în altă parte, apărând astfel ideea unei repartiții egale a resurselor ca soluție a situației. Inevitabil, atunci când aceste idei iau forma unui sistem egalitar și se încearcă implementarea sa, rezultatele sunt dezastruoase, situația ivită după încercarea de impunere a acestuia fiind sensibil mai dificilă decât cea inițială. Sistemul este atunci îndepărtat, lucrurile sunt lăsate să revină la normal, ceea ce conduce, în timp, la polarizare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
uitarea. Oamenii uită și astfel, când apare iarăși cineva care strigă fericit că a găsit soluția pentru îndepărtarea inegalităților, ciclul se reia cu aceleași consecințe nefaste. În aceste circumstanțe nu este de mirare că vor apărea mereu propuneri pentru sistemele egalitare. Peste timpuri, când subiectul va fi fost supus unei amănunțite discuții sau când o mare încercare de reformă va fi eșuat, această problemă ar putea fi lăsată în pace pentru o vreme și opiniile avocaților egalității să fie socotite printre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
problemă ar putea fi lăsată în pace pentru o vreme și opiniile avocaților egalității să fie socotite printre acele erori care s-au dus pentru totdeauna. Dacă însă lumea va trebui să mai existe încă multe mii de ani, sistemele egalitare vor fi probabil printre acele erori, care, întocmai ca melodiile de flașnetă (...) revin mereu după anumite pauze. (Malthus, 1992: 243) Ce dovadă mai bună că Malthus avea dreptate decât exclamația atât de frecventă într-o anumită perioadă la noi după
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
alții se raportează la ambele. Soluția propusă de Frazer constă în sublinierea distincției între relațiile sociale (structurate), respectiv cele spirituale (nestructurate) de la suflet la suflet, ambele prezente în comunitate. O dispută intelectuală conexă precedentei este și cea referitoare la caracterul egalitar (în sensul de a nu fi ierarhice) sau dimpotrivă ierarhic (inegalitar) al relațiilor în comunitate în termeni de status, resurse materiale, putere, autoritate. Ambele coexistă aici, iar această coexistență este exprimată în și prin conceptul "comunitate". 2.8. Incluziunea fără
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
decât un membru al unei comunități rurale. Dar nu trebuie să idealizăm orașele medievale, rămânând cu imaginea pitorească ce s-a păstrat, și să ștergem societatea sălbatic competitivă și puternic stratificată pe care o adăposteau. Orașele medievale nu erau comunități egalitare. Costul plătit pentru instituirea ordinii la un moment dat era existența unei represiuni sistematice. Așa cum arată Paul M. Hohenberg și Lynn Hollen Lees, cele trei ordine ale societății medievale oratores, bellatores, lavoratores, adică cei care se rugau, luptau, respectiv munceau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fiind marcați de atmosfera specifică prezentă (n deceniul al IV-lea (n Franța. Spre deosebire de ceea ce se (nt(mpla (n alte părți, la noi accentul a fost pus de către g(nditorii utopiști pe latura vizionară, pe (ncercarea de a contura forme egalitare de organizare socială, (n care rațiunea ș( nu (nt(mplarea să aibă rolul hotăr(tor. Astfel, latura critică a acestor preocupări este mai puțin manifestă, deși ea poate fi considerată implicită. Imaginarea ș( (ncercarea de realizare a unor noi forme
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
menține pe planul preocupărilor a numeroși scriitori rom(ni, cărora le va reforma radical arta poetică ș( le va crea un ideal politic-social, pe care (( va (ndruma, sau va contribui să-i (ndrumeze, către concepția mesianică (n poezie, către organizarea egalitară a societății ș( viziunea republicii universale, (n ordine politică ș( socială" (Popovici, 1935: 38-39). Inițiatorul (nsă nu a dezarmat total, av(nd inițiativa unui nou proiect ce nu s-a materializat. (n 1841 Diamant (nainta Consiliului administrativ al Moldovei un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tuturor celorlalte țări aflate pe aceeași cale, au fost (Schöpflin, 1993): reforma constituțională și a instituțiilor politice, dezvoltarea societății civile, deblocarea mobilității sociale (descurajarea recompensei meritocratice, condamnarea diferențierii sociale ca fiind amorale toți trebuiau să fie egali , impunerea unei societăți egalitare, depășirea problemelor instituționale (ineficiență, birocrație, încredere scăzută în instituții), importanța dimensiunii personale în politică care a dus la un nivel scăzut de respect pentru lege, la fragmentarea partidelor politice și la instabilitatea acestora, obținerea puterii pe căi personale și nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat cu o obște democratic egalitară și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași (Iorga numea aceste sate genealogice), formând o singură ceată, închisă nebăștinașilor, cu o economie naturală. Folosirea trupului de moșie se face prin "stăpânirea locurească" fiecare familie are dreptul să-și creeze
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și oricât dorește). (Stahl, 1998: 13) Este un sistem de proprietate arhaic, despre care Stahl spunea în deceniul 40 că nu mai exista decât în Vrancea și a funcționat atâta timp cât a existat destul pământ pentru nevoile tuturor membrilor comunității. * Devălmășia egalitară este rezultatul creșterii populației, ceea ce duce la un control mai strict din partea obștei asupra modului de utilizare a diferitelor categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală. * Devălmășia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
eficientă, ușoară și creează condiții pentru economisirea energiei. Gândirea lui Epicur este Anti-Republica lui Platon. Platon dorește ierarhie, ordine, supunerea producătorilor față de casta filosofului-rege, cele două comunități neîntreținând altă relație decât aceea mediată de ordinea războinică. Epicur realizează o comunitate egalitară în care bărbații sunt egali cu femeile, iar sclavii cu oamenii liberi. Platon aspira să organizeze viața privată, să legifereze în ceea ce privește viața sexuală a indivizilor, să pedepsească pe oricine refuză să-și subordoneze libertatea personală statutului de cetățean al statului
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
urmărește selecția și evaluarea meritocratică, reușind, cel puțin prin mecanismele sale interne, să asigure egalitate de șanse între copiii care participă la competiția pentru diplome. Prin urmare, cu cât un sistem educațional este mai corupt, cu atât este mai puțin egalitar, asigurând un acces ieftin la acreditări celor care au pozițiile cele mai bune în sistemul de învățământ. Cei cu bani sau cu capital relațional, adică cei apropiați de rețelele sistemului, obțin în mod preferențial acces la anumite resurse educaționale. Știm
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
superioritatea de merit Cei mulți oi( polloˆ Pletocrație / peniocrație Politeia - Timocrație politei/a -timokrati/a (E. Nicom., 1160 b) Democrația dhmokrati/a în folosul celor săraci pro/j to/ sumfe/ron tw=n a)porw=n Frate-frate Atașament caramadereasc Drept egalitar III. După tiranie... încotro? Așa cum există o complicație de început a morfologiei politice ca istorie (văzută bine de Constantin Despotopoulos în faptul că propriu-zis Platon nu vorbește niciodată despre condițiile istorice obiective ale fuziunii dintre puterea politică și filosofie), mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fiecărui individ. Negarea unor astfel de diferențe ar fi constituit o Încercare nenaturală, futilă de a ignora Însăși piatra de temelie a condiției umane. Eugeniștii ofereau, În schimb, soluția ca statul, forța modernă care garanta progresul uman, să corecteze tendințele egalitare din cadrul comunității politice și să Își reorganizeze instituțiile astfel Încât acestea să folosească În mod eficient toate resursele umane - de la fiecare după necesitățile națiunii și la fiecare În funcție de potențialul său eugenic 93. Principiul diferențierii, atât ca rezultat, cât și ca o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În evaluarea lui Moldovan, reforma agrară din 1921 ignorase cu desăvârșire acest aspect, prin faptul că nu urmase principiul favorizării „elementelor cu Însușiri biologice superioare sau intacte” cu scopul de a crea baza de dezvoltare a familiilor eugenice 46. Distribuția egalitară a pământului pe baza unor simple calcule cantitative era, În opinia lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda suficientă atenție aspectelor calitative ale redistribuirii pământului, mai precis diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
această perspectivă, puterea clasei politice ar fi una de fațadă, în spatele ei ascunzându-se alte forme de putere. Opoziția elită/mase Opoziția dintre elită și mase rezidă în ideea că orice societate este ierarhizată și că existența unei societăți strict egalitare este imposibilă empiric. De fapt, aceasta înseamnă că, în orice grupare socială mai mult sau mai puțin organizată, anumite persoane au mai multă putere decât altele, oricare ar fi baza acestei puteri și modalitățile de exercitare. Acest adevăr a fost
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elita - care se impune față de o majoritate dezorganizată - masele - sunt considerate de ei tot atâtea legi ale comportamentului uman. Dar evidențierea a ceea ce ei consideră că sunt niște constante istorice de o importanță universală îi face să combată aceste visuri egalitare, care pentru ei sunt egalitare absurde din punct de vedere sociologic. Ținta polemică a lui Mosca și a lui Pareto o reprezintă, în general, socialiștii și solidariștii” (Lottieri, 1999, p. 201). Astfel, ideologicul este în strânsă legătură cu analiticul. Machiavellienii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o majoritate dezorganizată - masele - sunt considerate de ei tot atâtea legi ale comportamentului uman. Dar evidențierea a ceea ce ei consideră că sunt niște constante istorice de o importanță universală îi face să combată aceste visuri egalitare, care pentru ei sunt egalitare absurde din punct de vedere sociologic. Ținta polemică a lui Mosca și a lui Pareto o reprezintă, în general, socialiștii și solidariștii” (Lottieri, 1999, p. 201). Astfel, ideologicul este în strânsă legătură cu analiticul. Machiavellienii se întâlnesc în acest punct
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
-se pe experiența acumulată din observarea funcționării partidelor social-democrate german și italian, Michels arată mai întâi că, în aplicarea principiilor democratice, există niște limite foarte clare, chiar și în cazul unor partide care s-au consacrat luptei pentru o societate egalitară. „Idealul practic al democrației”, scrie Michels, „constă în autoguvernarea maselor, conform deciziilor adunărilor populare”. Dar... ...argumentul cel mai formidabil contra suveranității maselor apare din imposibilitatea mecanică și tehnică a realizării sale. Chiar dacă nu vrei decât să întrunești la intervale regulate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de reală democrație la nivelul statelor naționale. Dintr-un punct de vedere al sociologiei generale, el examinează cum poate fi explicată existența unor structuri oligarhice în partidele politice a căror ideologie și ale căror statuturi au o orientare democratică și egalitară. În sfârșit, într-o optică de practică politică, el se întreabă despre rolul pe care partidele social-democrate îl pot juca efectiv în edificarea unei societăți socialiste (Michels, 1971). Diversitatea preocupărilor lui Michels antrenează împletirea mai multor linii de argumentație, iar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]