196 matches
-
întotdeauna dreptate, că are numai drepturi nu și îndatoriri. O astfel de persoană se va simți mereu nedreptățită și va intra frecvent în contradicție cu semenii și cu societatea. Imaturitatea afectivă și morală, caracteristică acestei persoane, se concretizeazează în tendințe egocentrice, intolerantă față de normele juridice și morale, subestimarea greșelilor comise, indiferență și dispreț față de munca social-utilă, lipsa obiectivității față de sine și față de alții, absența unei integrări superioare în viața socială și chiar de familie. Integrarea socio-profesională și morală a individului presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
puternice, care dezorganizează pe moment activitatea subiectului, putând duce chiar la forme de nevroză (manifestate prin acțiuni iraționale, atipice). Desigur, această emoționalitate severă, dezorganizantă, este întâlnită mai ales în cazul anumitor tipologii umane, cum sunt cele impresionabile/ sugestibile, sau cele egocentrice, revendicative. Trebuie menționate și situațiile, e drept mai rare, când scorul comportamentului motivat nu este conștientizat; în astfel de împrejurări subiectul respectiv va resimți consecințele emoționale ale frustrării, fără să fie în stare să descopere cauzele adevărate. 3. Mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nevrotice și expresia uneii stări de nesiguranță. Agresivitatea față de tata, de exemplu, nu constituie altceva decât o „gelozie de putere” și un protest împotriva obstacolelor ridicate de „dictatura paternă” în calea inițiativelor copiilor sau a liberei realizări a dorințelor lor egocentrice; „primul născut”, simțindu-se frustrat în poziția lui în familie, odată cu nașterea unui alt copil, reacționează specific: prin dorința de a recâștiga interesul părinților sau teama de a nu i se „lua locul”. Nu mai puțin interesante sunt „portretele” psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
orice preț în colectivul în care-și desfășoară activitatea, se închide tot mai mult într-o stare narcisistă lumea din afară căpătând pentru ea doar un rol pur instrumental, acela de a servi la promovarea, sporirea și întreținerea tendințelor sale egocentrice. Numeroasele conflicte în care va intra cu colegii, ca urmare a manifestărilor sale de formă megalomanică, constituie dovada că funcția de reglare și integrare în comunitatea căreia aparține a persoanei respective nu este formată, că echilibrul întru „asimilare” și „acomodare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
creativă a persoanei, b) „conștiința morală” care, prin simțul datoriei și al responsabilității, reglează propria conduită, c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare, orgoliul excesiv, îngâmfare, intoleranță față de normele juridice și morale, indolența, subestimarea greșelilor comise etc., — ne face să înțelegem numeroasele și variatele conflicte
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
implicațiilor și a consecințelor pe care le au în plan social propriile conduite și acte de comportament realizate. Este vorba, în acest ultim caz, de acele persoane care sunt structurate în ideea că au doar drepturi, nu și datorii sociale: egocentrice de felul lor, egoiste și individualiste, astfel de persoane așează întotdeauna pe primul plan interesele lor, în detrimentul celor ale semenilor din jur, considerându-se mereu frustrate în așteptările și drepturile lor. Pentru prima situație sunt caracteristice, așadar, acele persoane care
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reciprocă, care angajează, în egală măsură, ambele părți). Gândirea morală teoretică a copilului ascultă, acum, de principiile rezultate din respectul mutual („morala interiorității și a responsabilității subiective” — J. Piaget). Într-adevăr, în această etapă copilul face un salt de la gândirea egocentrică a copiilor mici — o gândire foarte puțin înclinată spre introspecție și care se interesează mai mult de rezultate, decât de motivarea actelor de conduită — spre gândirea în care „actul moral” este urmărit pentru el însuși, independent de sancțiuni, și în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
1972, Editura Politică, București. Yates, Audry, J. (eds.), Frustration end Conflict, 1965, McGraw-Hill, New-York. Woodwort, Robert, S. & Marquis, Donald G., Psychology a Study of Mental Life, 1968, Nethuen & Co Itd., London. ∗ Este vorba de cartea: „Eu și celălat. De la poziția egocentrică la poziția altruistă”, 1979, Editura Junimea, Iași, pe care noi nu am putut-o publica sub titlul: „Psihologia fenomenului de frustrație”, așa cum am fi dorit, deoarece cenzura comunistă din timpul „regimului Ceaușescu”, interzicea o dezbarere, fie și științifică, asupra tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
prin evitarea hegemoniei unui singur stat asupra Europei. În ciuda faptului că provoacă în mod inevitabil pierderi de vieți și distrugeri masive, războaiele europene reprezintă așadar dereglări regulatoare, sau regularizări dereglate, împiedicînd dominația unui stat și restabilind echilibrul între puteri. Tendințele egocentrice ale statelor se contrabalansează în mod fluctuant. Puterea fiecăruia sporește sau scade în funcție de victorii și înfrîngeri. În exces, și unele, și celelalte creează un nou dezechilibru, care instituie noi coaliții menite să țină sub control excesul de avantaje obținut de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ne ferim de mesajele pe care le transmit. În primul rând, privind în jurul nostru, văzând că reclamele pentru automobile folosesc întotdeauna noțiuni de dominare și de rivalitate socială, că dietele pentru slăbit fac același lucru, iar genericele publicitare determină atitudini egocentrice prin simplu fapt de a prezenta cascade de bani și dorința de a poseda, după cum arată studiile psihologice publicate în cele mai bune reviste științifice internaționale. Apoi, informându-ne despre ceea ce se întâmplă de cealaltă parte a „tele-ecranului”, în ecranul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
slăbit fac apel, după cum vom vedea, la noțiunea de comparație socială care ne determină să ne întrebăm dacă suntem mai mult sau mai puțin bine decât ceilalți. Apare o întrebare: cum pot fi introduse în mintea publicului astfel de preocupări egocentrice? Cu alte cuvinte, cum pot fi mai bine pregătite mințile ca să nu se gândească decât la ele? Anumite fraze precum „Pentru că meritați” sau „Sunteți excepțional” pot incita la cumpărare pentru a se ridica deasupra celorlalți . Și unele sunt elocvente. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a ajuta pe cineva sau de a cere ajutorul cuiva, sau pur și simplu de a-i accepta vecinătatea. În acest context, imaginea monedelor în deschiderea reclamelor orientează preocupările telespectatorului către propria persoană. Rezultă un efect de congruență cu reclamele „egocentrice”, cum ar fi reclamele pentru automobile, pentru produse cosmetice, regimuri de slăbit: suntem pregătiți să le primim cu o stare bună de spirit, creierul nostru este „disponibil pentru asta. Bineînțeles, rareori suntem conștienți. Concluzie Atitudinea egocentrică a consumatorului este pilonul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de congruență cu reclamele „egocentrice”, cum ar fi reclamele pentru automobile, pentru produse cosmetice, regimuri de slăbit: suntem pregătiți să le primim cu o stare bună de spirit, creierul nostru este „disponibil pentru asta. Bineînțeles, rareori suntem conștienți. Concluzie Atitudinea egocentrică a consumatorului este pilonul de funcționare al societății liberei concurențe și liberului consum, după cum ilustrează perfect societatea industrială. Primele conduceri care au înțeles și formalizat acest principiu au fost guvernele americane din anii 1920, care, deliberat, au făcu în așa
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
la violență L legătură „para-socială” M mascul dominant memorie de lucru mod asociativ central de tratare al informației deliberativ morfină distanță față de victimă N narativ auto-referențial neotenie Nucleus accumbens P persuasiune și amintiri autobiografice fenomenul „baby-face” poziționare majoritară precuneus reclame „egocentrice” pentru copii R reacție reacții automate la ideologii receptori ai dopaminei de tip 2 opioizi de tip mu reflex de orientare și dependență vizuală S saturare emoțională sondaje striatum ventral T tensiune și relaxare terminologie jurnalistică testosteron tratament asociativ deliberativ
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
membrilor comisiei, creând o mai mare suprapunere conceptuală (și metodologică) și mărindu-i astfel potențiala comunicabilitate față de respectiva audiență. Oricare ar fi audiența, cea mai mare greșeală pe care o puteți face este să compuneți un raport dintr-o perspectivă egocentrică. Această greșeală va apărea dacă vă Întocmiți raportul fără a identifica o audiență anume sau fără a Înțelege nevoile specifice ale acesteia. Pentru a evita acest lucru, o sugestie ar fi aceea de a identifica audiența, după cum am precizat mai
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
evoluției, comportă riscul involuției, sau așa cum afirmă mitul decăderea este consecința elevației, atunci cînd aceasta devine vanitoasă. Acest adevăr mitic este bazat pe faptul psihologic al legalității funcționării motivante, legalitate care este rezumată de raportul dintre culpabilitate și vanitate. Supraelevare egocentrică, vanitatea este podusul refulării culpabilității și totodată, într-un cerc vicios, mijloc de refulare prin tendința ei de a se autojustifica. SENTIMENT DE AUTO-INSATISFACȚIE, CULPABILITATEA IMPLICĂ ÎN FORMA EI INDIVIDUALIZATĂ O AUTO-INSATISFACȚIE INTENSIFICATĂ CARE POATE DEVENI MOTIV DE ELEVAȚIE RAȚIONALĂ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vanitoase a subconștientului, omul nu este liber, dar poate deveni liber autodeterminîndu-se introspectiv în privința efortului de eliberare, a deșteptării elanului său. Numai valorificările supraconștiinței etice sînt capabile să combată și să învingă tentațiile subconștiente ale autosupravalorificării vanitoase și ale avidității egocentrice a dorințelor, cauze ale plîngerilor împotriva nedreptății vieții. Destinul omului depinde de justețea propriilor sale judecăți de valoare. Judecătorul lui este propria sa supraconștiință. Acesta este adevărul esențial, domnia imperturbabilă a legii armoniei, numită din punct de vedere mitic "adevăr
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prin promovarea acestei simetrii. Să punem întrebări, să ne manifestăm interesul față de răspunsurile pe care le primim și apoi să încercăm să legăm aceste răspunsuri de propriile noastre cunoștințe și experiențe. Presupunând că cealaltă persoană nu este prost crescută sau egocentrică, în curând va începe să pună și ea întrebări privitoare la afirmațiile noastre despre noi înșine. Un exemplu va fi edificator. GARY: Salut! Spune-mi, nu-i așa că ești nou pe la clubul ăsta? JEAN: Da, e de-abia a doua
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește foarte mult rata egocentrismului). * tulburări caracteristice identificate prin imaturitate la acest segment al personalității manifestat prin: autocontrol insuficient, impulsivitate și agresivitate, evaluarea superficială sau derizorie a actelor antisociale comise, indolență și dispreț față de muncă, tendințe egocentrice cu semnifcative respingeri ale sistemului moral-normativ, dorința de a avea o viață ușoară, fără grija zilei de mâine etc. * Influența factorilor familiali în dezvoltarea comportamentelor delincvențiale Am remarcat și în rândurile de mai sus importanța mediului din care provine minorul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
urmare a perceperii denaturate, izolării socialului. Înclinația lor este în special spre acte violente lipsite de sens. * Criminali sociopați pot comite ușor acte grave de infracțiune dat fiind minimalizarea sentimentului de anxietate sau vinovăție. Ei se caracterizează printr-o personalitate egocentrică, compasiunea lor față de alții fiind limitată sau inexistentă. Cu toate că mulți delincvenți prezintă elementul sociopatic, ar fi o exagerare să afirmăm că toți indivizii care manifestă comportamente devianțe, sub diferite forme și grade, sunt catalogați drept sociopați. Analizând comportamentul delincvent V.
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității care au o percepție complet distorsionată asupra societății, acționează brusc, fără o planificare prealabilă și pot comite cele mai bizare și lipsite de sens acte criminale; 4. Criminali sociopați manifestă o accentuată tendință egocentrică, lipsită de empatie sau afecțiune față de ceilalți, nu simt decât arareori sentimente de teamă sau culpă. V. Dragomirescu consideră că structura personalității poate să aparțină uneia dintre urmatoarele categorii: personalitate matură; personalitate nevrotică structuri neadaptate, cu o mare labilitate afectivă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și are inițiativă 267, devine intrigantă, uneltește, este o vrăjitoare, o artistă, cu o energie creatoare debordantă, spirituală și egocentrică, așa cum sunt de altfel toți artiștii.268 Naratorul lasă sub semnul tăcerii, al ambiguității deplinele cunoștințe, mai ales în domeniul iubirii, pe care se pare că femeia le deținea: „Poate știa și leacuri dragostei,/ Deoarece la viața dumneaei...”269 Dintru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în viață sunt preferate amenințările, pentru că sunt mai comode, mai ieftine și dau o imagine mai impunătoare, mai persuasivă. Pentru a face promisiuni trebuie să ne dominăm emoțiile, să uităm pentru o clipă de sentimentele noastre negative și de atitudinile egocentrice/distante ale celuilalt față de noi. Căutând să înțeleagă cât mai profund problematica relațiilor de cooperare, specialiștii au stabilit că există următoarele stiluri comportamental-relaționale: • stilul Gandhi: reprezintă întruchiparea cooperării necondiționate; • stilul/strategia Stalin: reprezintă expresia competiției insensibile la alegerile partenerului; • stilul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să abandoneze, să se retragă, să evite astfel de momente. Totodată, relațiile competitive generează la elevi egoism, individualism accentuat, invidie, ipocrizie, tupeu, dispreț ș.a., care pot duce în cele din urmă la manifestarea unei personalități obsedată de putere, arogantă, îngâmfată, egocentrică, disprețuitoare. D. Sălăvăstru remarcă (2004): "Dobândirea prestigiului, demonstrarea superiorității personale, obținerea rezultatului cu orice preț sunt dominantele activității competitive, care pot marca profund personalitate elevului" (p. 134). Sub aspect relațional, procesul competitiv se caracterizează printr-o slabă/superficială interacțiune între
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cooperare și cele concurențiale s-a accentuat 75. Căutând să facem față presiunii competiționale, pare că putem trece din ce în ce mai greu dintr-o stare de confruntare într-una de ajutorare (reciprocă) (fără un anumit interes foarte special), dintr-una de închidere egocentrică într-una de deschidere (mutuală). T. Nørretranders (2008) consideră că ne îndreptăm către o comunitate în care cooperarea devine la fel de importantă precum competiția (p. 13). Dacă însă concurența presupune încrederea în forțele proprii, manipularea relațiilor în direcția satisfacerii propriilor interese
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]