395 matches
-
Rău. Aceste idei imorale pot avea ca subiect de referință propria persoană, sau ele fac referire la ceilalți. aă Ideile imorale care fac referire la sine sunt legate de o supraevaluare a propriei persoane, o hipertrofie a Eului, datorită unui egocentrism exagerat și nejustificat. Ele iau aspectul orgoliului, al disprețului pentru ceilalți. bă Ideile imorale care fac referire la persoana celorlalți sunt corelate cu cele referitoare la sine și ele arată, În mod inconștient, sentimentul diferenței dintre individ și ceilalți, cărora
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atitudinea de deschidere, de comunicare și cooperare a persoanei cu alte persoane. Este nevoie de „a-fi-cu-celălalt” sau de „a-fi-Împreună-cu-ceilalți”. Este deschiderea prin comuniune, dar concomitent este, Într-o formă mascată, și tendința de „a-lua-În-posesie” pe celălalt sau pe ceilalți. Dacă egocentrismul implică o Întoarcere a conștiinței către sine Însăși, alterocentrismul este actul proiectiv, prin care conștiința mea se orientează către ceilalți. Dar această deschidere către ceilalți este, de fapt, o interiorizare În mine a celorlalți, prin altruism eu Îl „preiau” pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
deschidere către ceilalți este, de fapt, o interiorizare În mine a celorlalți, prin altruism eu Îl „preiau” pe celălalt, sau pe ceilalți, fie că mă Îndrept către ei, fie că aceștia vin către mine. În sensul acesta pusă problema, atât egocentrismul, cât și alterocentrismul sunt atitudini ale Eului meu moral, prin care persoana mea se orientează fie către mine (egocentrismă, fie către celălalt sau ceilalți (alterocentrismă. Din acest motiv, cel puțin În sfera psihologiei morale, nu trebuie făcută o separație absolută
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și alterocentrismul sunt atitudini ale Eului meu moral, prin care persoana mea se orientează fie către mine (egocentrismă, fie către celălalt sau ceilalți (alterocentrismă. Din acest motiv, cel puțin În sfera psihologiei morale, nu trebuie făcută o separație absolută Între egocentrism și alterocentrism. Ele sunt atitudini morale ale Eului care vizează fie propria mea persoană, fie persoana celuilalt sau a celorlalți. Din aceste motive, vom prefera termenii de egocentrism și alterocentrism celor de egoism și altruism, a căror semnificație, așa cum se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
puțin În sfera psihologiei morale, nu trebuie făcută o separație absolută Între egocentrism și alterocentrism. Ele sunt atitudini morale ale Eului care vizează fie propria mea persoană, fie persoana celuilalt sau a celorlalți. Din aceste motive, vom prefera termenii de egocentrism și alterocentrism celor de egoism și altruism, a căror semnificație, așa cum se poate vedea din cele de mai sus, este destul de diferită. Dar mai există o atitudine a Eului moral care nu este orientată nici către sine, nici către celălalt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bază mecanismul transcendenței. A tinde către mai bine, către mai mult, către mai sus este o aspirație morală fundamentală a Eului personal. Reversul ei este prăbușirea, descurajarea, defetismul, absurdul, depresia melancoliformă și, ca ultimă și extremă formă de manifestare, suicidul. Egocentrismul, alterocentrismul și egodepășirea sunt atitudini psiho-morale existente ca virtualități ale persoanei umane. Ele se manifestă În act, prin intermediul sentimentelor morale. În felul acesta, egocentrismul generează egoismul sau filautia, izolarea sau megalomania, Închiderea În sine, avariția. Alterocentrismul generează filantropia, deschiderea, dăruirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este prăbușirea, descurajarea, defetismul, absurdul, depresia melancoliformă și, ca ultimă și extremă formă de manifestare, suicidul. Egocentrismul, alterocentrismul și egodepășirea sunt atitudini psiho-morale existente ca virtualități ale persoanei umane. Ele se manifestă În act, prin intermediul sentimentelor morale. În felul acesta, egocentrismul generează egoismul sau filautia, izolarea sau megalomania, Închiderea În sine, avariția. Alterocentrismul generează filantropia, deschiderea, dăruirea, comuniunea cu ceilalți, generozitatea, putând merge până la sacrificiu, căldura, simpatia, iubirea. Egodepășirea are un caracter mult mai subtil, mai diferențiat. Ea urmărește realizarea unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
rămân neschimbate. În schimb, este modificată natura interioară a persoanei. Sistemul de valori se modifică. De fapt, asistăm la o răsturnare și o repolarizare a valorilor morale și intelectuale ale persoanei. În paranoia, totul se polarizează În jurul unui nucleu egocentric. Egocentrismul excesiv și exclusivist invadează și domină În totalitate persoana, modul ei de a gândi, de a accepta și de a utiliza valorile, totul fiind pus În scopul exclusiv al cultivării și alimentării acestui Eu personal hipertrofiat, egocentric. Egocentrismul paranoicului intră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nucleu egocentric. Egocentrismul excesiv și exclusivist invadează și domină În totalitate persoana, modul ei de a gândi, de a accepta și de a utiliza valorile, totul fiind pus În scopul exclusiv al cultivării și alimentării acestui Eu personal hipertrofiat, egocentric. Egocentrismul paranoicului intră În conflict cu lumea. Acordul persoană/lume este definitiv compromis. Orice punte de comunicare este anulată. Persoana paranoicului cere, impune ca lumea să fie asemenea lui, să i se subordoneze, fapt care, fiind absurd, devine imposibil. Paranoicul nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
menținând o stare de conflict Între el și lume. În cazul nevrozei, conflictul Eu/ Lume va bloca alterocentrismul, deschiderea altruistă a persoanei către lume, ceea ce este un motiv de suferință pentru persoană. În cazul paranoiei, lumea refuză să se subordoneze egocentrismului persoanei, refuzul devenind un motiv de conflict, care va fi resimțit de către paranoic ca o atitudine ostilă a lumii Îndreptată Împotriva sa. Paranoicul se create o persoană importantă, dar neînțeleasă, persecutată de o lume pe care o consideră inferioară și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Aceste „mobiluri” Își au originea tot În pulsiunile supraeului, de natura lor depinzând d orientarea către formarea sau dezvoltarea unui anumit tip psihomoral. Aceste mobiluri sunt următoarele: aă nevoia de a avea, de a acumula pentru sine, care corespunde egoismului, egocentrismului persoanei; bă nevoia de a oferi, mergând chiar până la sacrificiul de sine, care corespunde altruismului, deschiderii individului către ceilalți; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a evada, dorința de căutare sunt proprii acțiunilor idealiste; dă nevoia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
malefic, Își urmăresc ca, dincolo de propria viață, să schimbe chiar „viața lumii”, după propriul lor model. bă Spiritele reci corespund unor persoane insensibile, Închise, cu tendință la autoizolare, necomunicative, distante, necooperante. Ele se reduc la propriile interese, legate de un egocentrism foarte pronunțat. Față de ceilalți, și față lume, afișează o atitudine de mizantropie. că Spiritele pesimiste se caracterizează prin refuzul de a recunoaște valorile pozitive ale propriei persoane și ale vieții lor; sunt Înclinați să vadă totul În culori sumbre, fapt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tuturor proceselor vitale, cu moartea individului. De o deosebită importanță pentru igiena mintală este analiza modului de comportament al individului în cursul bolii. Pe plan psihologic, orice boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay și P. Pichet): îngustarea universului; egocentrism; o atitudine alcătuită atât din tiranie, cât și dintr-o stare de dependență. Toate aceste aspecte pot fi sintetizate în câteva tipuri principale, reprezentate de dependență, evaziune și exaltarea Eului. Le vom analiza în continuare. Dependența în boală este reprezentată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
avariția, caracterizată prin rapacitate, aviditate, cupiditate, posesiune, nevoia de a acapara pentru sine, de a păstra; ea reprezintă un atașament normal pentru „a avea” în sensul strict material; hipertrofia Eului se referă la constituția paranoică și se manifestă prin egoism, egocentrism, autoerotism, autofilie, narcisism, psihorigiditate, orgoliu nemăsurat, posesiunea egocentrică narcisică; ea reprezintă o afectare a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare, invidie, ură, gelozie, înclinarea către agresivitate; ea este legată de situația ontologică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sa persoană, iar pe de altă parte, pe discordanța acestuia în raport cu realitatea; tinerii sunt ursuzi, izolați, apatici, inactivi, indiferenți, prezintă bizarerii, manierisme, inafectivitate cu o stare discordantă, izolare autistă; paranoicii; tendințele paranoice constau într-un orgoliu funciar, constituțional, manifestat prin egocentrism, autofilie, hipertrofia Eului, vanitate, neîncredere și suspiciune, mergând până la idei de persecuție, o judecată falsă bazată pe o logică rigidă și tenace de tip paralogic; este un tip de gândire refractară în raport cu realitatea obiectivă; la paranoici, elementul esențial este reprezentat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a reacțiilor personalității de la extraversie către introversie; diminuarea gândirii creative și a facultății de învățare; motivațiile devin din ce în ce mai monotone; facultatea de a se concentra un timp mai îndelungat scade; emotivitatea și afectivitatea sunt mai slabe, mai șterse; apar apatia și egocentrismul; modul de a reacționa la situațiile noi are un caracter rigid, stereotip; apare o accentuare a particularităților de caracter; sensibilitatea și percepțiile sunt mai slabe, mai șterse, se diminuează acuitatea senzorială (văz, auz, tact, gust, miros); se produce o diminuare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acceptarea de către acesta a procedeelor terapeutice și stabilirea unor relații pozitive de comunicare-colaborare între medic și bolnav în scopul rezolvării suferinței. Din punct de vedere psihologic, orice boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay, P. Pichot): îngustarea sferei umanului; egocentrism; o atitudine ambivalentă de tiranie și dependență. Toate acestea traduc instalarea unui comportament de tip regresiv al persoanei umane în condițiile apariției și evoluției clinice a unei boli. Aceste aspecte se vor reflecta în ceea ce privește dispoziția afectivă, dar și în comportamentul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
greu cu cât boala se prelungește. Regresiunea bolnavilor ar avea următoarele caracteristici: reducerea temporo-spațială - bolnavul trăiește în prezent și în spațiul apropiat, nesuportând așteptarea (tratamentul tuberculostatic este de lungă durată, ceea ce determină pacienții, în foarte multe cazuri, să-l abandoneze); egocentrismul - pacientul vede lumea prin raporturile cu el; dependența - nevoia de a fi îngrijit, de multe ori ajungând la tiranizarea celor din jur. Bolile cronice, în special cele intruzive, care se exprimă cu brutalitate și au o evoluție defavorabilă, sunt generatoare
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
un plus de frustrare. Sub aspect comportamental, mai ales în cazul bolilor cronice, se observă adoptarea de către bolnavi a unui comportament "infantil" caracterizat prin exteriorizarea exagerată a suferinței sau atitudine poruncitoare (ori plângăreață) cu care cer ajutorul celor din jur. Egocentrismul rezultă din restrângerea preocupărilor care nu au legătură cu boala, centrul atenției devenind: alimentația, digestia și senzațiile legate (sau nu) de boală. Dependența bolnavilor este de asemenea un aspect deosebit de important, ei fiind realmente dependenți de medic, cadrele medicale sau
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
bolii, negând când una când alta, facilitează apariția conflictelor și a instabilității; Starea de primejdie: caracterizată prin apel la tehnici protectoare pentru a face față pericolului situației (sugestibilitate crescută); Restrângerea preocupărilor, pierderea interesului pentru tot ceea ce este diferit de boală; Egocentrism rezultat al restrângerii preocupărilor din afara celor legate de boală, inclusiv „restrângerea orizontului” și centrarea pe „senzațiile sale legate sau nu de boală și, desigur, datele obiective ale acesteia, inclusiv cele precizate de investigațiile paraclinice” (Ioan Bradu Iamandescu, 1997, p. 24
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
preocupărilor din afara celor legate de boală, inclusiv „restrângerea orizontului” și centrarea pe „senzațiile sale legate sau nu de boală și, desigur, datele obiective ale acesteia, inclusiv cele precizate de investigațiile paraclinice” (Ioan Bradu Iamandescu, 1997, p. 24). Tot în planul egocentrismului, cu specific infantil, se distinge și o anumită capriciozitate, mergând până la terorizarea anturajului (familial și uneori, personalul medico sanitar); v Sporirea anxietății datorită perspectivei temporale îndelungate a bolii. Analizând boala din perspectiva generării de stres psihic, putem considera că afecțiunile
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
inteligența, alternând contemplarea cu activitatea. Erudiția lui era un ghid cu care se orienta în marile probleme ale lumii ca și în cele mai obișnuite împrejurări ale vieții, îmbrăcând totul în mantia de aur a unei gândiri nobile. Violența, impulsivitatea, egocentrismul care caracterizează uneori chiar pe marii creatori îi erau total necunoscute. Prin tot ceea ce a făcut și a gândit a fost un om modern, un om al timpului nostru, dar niciodată în afară de rigorile echilibrului clasic. Dintre toți oamenii pe care
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Studiile actuale demonstrează că acest comportament agresiv este rezultatul interacțiunii dintre factorii genetici și structurali, factorii sociali și educaționali. Tulburările de comportament la copii se manifestă prin negativism, heteroși auto agresivitate, toleranță scazută la frustrare, impulsivitate, neacceptarea normelor sociale și egocentrism. Toate aceste tulburări psihice deteriorează grav viața individului și a familiei sale, aceasta netolerând comportamentul agresiv, motiv pentru care se adresează specialistului. De toleranța mai mare sau mai mică a societății față de agresivitate depinde pragul de la care pornesc simplele atitudini
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
bolnavului, obligându-l pe acesta adopte noi modele de comportament, specifice în raport cu „pericolul” reprezentat de starea de boală. Din punct de vedere psihologic boala se caracterizează prin trei elemente principale și anume: a) îngustarea universului intereselor și acțiunilor bolnavului; b) egocentrism, cu centrarea intereselor asupra propriei sale persoane; c) o atitudine particulară în care se combină tirania cu starea de dependență. Să dezvoltăm, în continuare, aceste aspecte. Dependența de boală Bolnavul este o persoană slabă care are nevoie să fie ajutat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
această privință P. Sivadon le menționează pe următoarele: a) Regresiunea Orice atingere a integrității persoanei antrenează o reacție de protecție de tip regresiv din partea acesteia. Această stare de regresiune se traduce prin atitudini infantile care au următoarele caracteristici: reducția temporo-spațială, egocentrismul și starea de dependență. b)Transferul și contra-transferul Transferul este urmarea regresiunii și el se stabilește în cadrul relației „medic-pacient”. Transferul poate fi de două feluri: 1) transfer pozitiv când atitudinile și sentimentele bolnavului sunt transferate asupra medicului curant, față de care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]