518 matches
-
dinți, un femur și o coastă. Din analiza izotopilor de carbon, azot și oxigen de pe dinți și din oase, cercetătorii au concluzionat că regimul său consta mai ales din pește de apă dulce și păsări exotice ca lebădă, barză și egretă, și vaste cantități de vin — toate fiind foarte scumpe pe piața alimentelor de lux. O analiză atentă a solului aflat imediat sub schelet a arătat că organismul era infestat cu nematode la momentul morții. Sub vertebre, săpătorii au găsit un
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), prundaș-gulerat-mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), egretă albă ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), lișiță ("Fulica atra"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), prundaș-gulerat-mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), egretă albă ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), lișiță ("Fulica atra"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), stârc de
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
erete vânăt ("Circus cyaneus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chiră de baltă ("Sterna hirundo") sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), precum și specii cuibăritoare, dintre care: rața roșie ("Aythya nyroca"), lopătar ("Platalea leucorodia"), erete-de-stuf ("Circus aeruginosus"), egretă mică ("Egretta garzetta") sau stârc galben ("Ardeola ralloides") Reportaj
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
altor construcții sau pe pereții unor râpe sau stânci. Chiar dacă majoritatea păsărilor își așază cuibul de forma individuală există și unele specii care se grupează în colonii în momentul de construirii cuiburilor. Din această categorie fac parte păsările marine, pinguinii, egretele, pescărușii, rândunicile de mare, păsările țesător, corbii și uneori vrăbiile. Adunarea în colonii aduc beneficii importante păsărilor, acestea fiind: o protecție mai bună înaintea prădătorilor sau folosirea mai bună a surselor de hrană.
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
sunt destul de numeroase. Speciile rare de păsări, care se întâlnesc pe teritoriul rezervației sunt lebăda cucuiată ("Cygnus olor"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), lopătarul ("Platalea leucordia"), barza neagră ("Ciconia nigra"). Tot în rezervația se află și cea mai numeroasă colonie de egrete din Moldova, numită de către localnici „Țara Bâtlanilor”. Colonia este formată din 3 specii rare de păsări din familia "Ardeidae", reprezentată de peste 1000 de exemplare de Stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), Stârc de noapte ("Hycticorex nycticarax") și Egreta mică ("Egretta garzeta"). Rezervația
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
mai numeroasă colonie de egrete din Moldova, numită de către localnici „Țara Bâtlanilor”. Colonia este formată din 3 specii rare de păsări din familia "Ardeidae", reprezentată de peste 1000 de exemplare de Stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), Stârc de noapte ("Hycticorex nycticarax") și Egreta mică ("Egretta garzeta"). Rezervația științifica „Pădurea Domnească” reprezintă un tezaur național, care urmează să fie îmbogățit, valorificat și extins în tot arealul Prutului de Mijloc. În anul 2005, în baza unui acord interstatal dintre conducerea Republicii Moldova și cea a Republicii
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
său caporal încât au luat ei prizonieri pe inamici. Episodul este menționat pe o fotografie pe care i-a dat-o ostașului, ca semn de recunoștință. Pentru participarea la campanie a fost decorat cu Războiul de Întregire - bareta Ardeal, cu Egreta Mihai Viteazul și cu Coroana României (cavaler). Revenit la viața civilă, și-a continuat activitatea la Facultatea de Științe, pregătindu-și doctoratul în geologie pe care l-a luat în mod strălucit cu teza „Cercetări geologice în Podișul Moldovei”, în
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă albă ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), lișiță ("Fulica atra"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
alexandrinus"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă albă ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), lișiță ("Fulica atra"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), pescăruș argintiu ("Larus
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
de înălțime unde domină arborele de mușchi ("Scalesia") si orhideea. Dintre animale, aici viețuiesc țestoase uriașe (cele mai mari din lume), iguane, cormorani, balene cu cocoașe. La țărmuri se întâlnesc specii rare de reptile, pasărea Darwin (specie endemică), crabi roșii, egrete, pescăruși cu picioare albastre, albatroși și cintezoi de Galapagos, devenite celebre datorită teoriei evoluționiste. Ecosistemul insulelor Galapagos, cu biodiversitatea sa excepțională, a permis lui Charles Darwin să ajungă la adevărurile care au stat la baza elaborării teoriei evoluționiste. Supranumit și
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
Dunării. Fauna este una bine diversificată și constituită în cea mai mare parte din păsări și pești (avat, țipar, petroc, pietroșel, zglăvoc, moioagă, chișcar). Păsările sunt reprezentate de exemplare cu specii de: barză albă ("Ciconia nigra"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeolea ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
bine diversificată și constituită în cea mai mare parte din păsări și pești (avat, țipar, petroc, pietroșel, zglăvoc, moioagă, chișcar). Păsările sunt reprezentate de exemplare cu specii de: barză albă ("Ciconia nigra"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeolea ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa glareola"), chiră mică ("Sterna
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
1942). În prezent, rezervația are suprafața de 1194 ha, iar structura acesteia este următoarea: Este supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
are suprafața de 1194 ha, iar structura acesteia este următoarea: Este supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
al fluviului Congo, cunoscut sub numele de răul Lualaba, este doar parțial navigabil. Inițial acesta curge spre nord printr-un defileu abrupt și stâncos, apoi șerpuiește prin mlaștini acoperite de trestie și se varsă în lacul Kisale, un paradis al egretelor și al pescărușilor, dar și al pescarilor din zonă. La Kongolo, fluviul și-a lățit deja albia de șase ori, măsurând acum 500 m, iar podul rutier și de cale ferată ce-l traversează este unicul pe o distanță de
Congo (fluviu) () [Corola-website/Science/312782_a_314111]
-
eseuri. Selecții din versurile sale sunt incluse în antologii de poezii din R.Moldova, România, Italia ș.a. Călina Trifan este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Volume publicate: "Adagio"(1989); "Soliloc"(1992); "Descărcare în egretă" (1999);"Canonul tăcerii"(2000);"Pe banchizele din cer"(2004), Aleea clasicilor (2009),„femeile iubesc cum respiră” [2011]. A coordonat: Femeia în zonele de conflict (2005).Autor și coordonator : Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812-2010, Ed. a 2-a,(2010). Biobibliografii
Călina Trifan () [Corola-website/Science/307956_a_309285]
-
migratoare de apă ale culoarului est-carpatic. Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, moțată), lebădă de iarnă, lișite și populații de pescăruș argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, egretă. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. Ihtiofauna ariei naturale este constituită din mai multe specii de pești (oblete, scobar, clean, știucă, caras, ghiborț, biban, plătică, roșioară
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar mic ("Ficedula parva"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
de plante și animale, în care specii adaptate la viata acvatica se dezvolta alături de fauna din Desertul Kalahari. Peste 400 de specii de păsări își găsesc adăpost în aceasta delta- unicul loc cunoscut de pe Terra în care își fac cuibul egretele cenușii. Vulturii pescari pândesc în tăcere în copacii aflați pe marginea apelor, așteptând o încrețire pe suprafața apei- semn ca pot plonja cu ghearele gata pregătite pentru a prinde un peste din cele peste 65 de specii care trăiesc aici
Delta Okavango () [Corola-website/Science/316707_a_318036]
-
barză albă ("Ciconia ciconia"), prundaș-gulerat-mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), găinușă de baltă ("Gallinula
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
prundaș-gulerat-mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță ("Corvus monedula"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), piciorong (Himantopus himantopus
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
avifaunistice: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax") sau cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"). În vecinătatea sitului se află câteva
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
atthis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax") sau cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă albă ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), cocor
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]