2,275 matches
-
excrescențele prezentului" să nu ajungă la metastaze. Actuala campanie electorală pentru "locale" pare, pe scurt, o întrecere corectă între competenți, un joc civilizat și matur între indivizi performanți, care acceptă cu sportivitate rezultatele. Puținele pete de culoare, precum "plimbarea cu elefantul" din Constanța, sunt - mai degrabă - licențe poetice, ghidușii menite să destindă excesiva seriozitate indusă de rigoarea, coerența și precizia planurilor prezentate. Impresia de tehnicitate sobră este însă falsă. Miza actualelor "locale" este uriașă, pentru că ele reprezintă una din ultimele șanse
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
Angelo Mitchievici Revăzut de curînd, am sentimentul că Omul elefant, poate cel mai bun film al lui David Lynch, nu a pierdut nimic din intensitatea primei vizionări. O parte din temele dragi regizorului se află aici, tema monstruozității fiind în centrul preocupărilor sale. Venind dinspre partea întunecată a lumii, monștrii
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
sau în Blue Velvet (1986) peste care plutește ca un văl un indicibil sentiment al voluptății răului. Extraordinar în filmele lui Lynch este o anumită psihologie abisală a monstruosului, cu cîntecul ei de sirenă. Din acest punct de vedere Omul elefant schimbă sensul monstruosului, revelînd umanitatea acolo unde ne-am aștepta cel mai puțin s-o aflăm. Înainte de a fi descoperit de chirurgul Frederick Treves (Sir Anthony Hopkins), John Merrick (John Hurt) nu reprezintă decît o atracție de bîlci, ce-i
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
aflăm. Înainte de a fi descoperit de chirurgul Frederick Treves (Sir Anthony Hopkins), John Merrick (John Hurt) nu reprezintă decît o atracție de bîlci, ce-i drept, cea mai spectaculoasă. Diformitățile sale care i-au și conferit numele de scenă, Omul Elefant, fac din el un caz interesant pentru știință, doctorul închiriindu-l inițial pentru o prelegere ținută cu aplomb în fața colegilor interesați de manufactura corporală a unui degenerat. Oferindu-i-se o a doua ocazie de a-l cunoaște, după ce-l
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
convingă pe directorul spitalului, Carr Gomm (John Gielgud) să-l susțină pînă în momentul în care cu un sprijin regal, prințesa Alexandra, prințesă de Wales, îi este conferit lui Merrick dreptul de rezida permanent într-una din rezervele spitalului. Omului Elefant îi este redată demnitatea cuvenită unei ființe umane, dar dacă suntem atenți, observăm că, de fapt, înalta societate își recuperează un fiu pierdut. Merrick provine din această societate, fotografia mamei dezvăluie o femeie de o frumusețe melancolică cu un zîmbet
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
trăi Merrick, în afara ei se află o lume sălbatică, ostilă; comprehensiunea, sensibilitatea educată cultural nu sunt bunuri democratice. La nivelul unui alt palier social, Merrick nu reprezintă altceva decît o curiozitate de bîlci, monstrul stîlcit, o figură de coșmar, "omul elefant" din menajeria de ființe grotești ale circului ambulant, cu tipologia consacrată: femeia cu barbă, piticii, omul care rupe lanțurile etc. "Recuperat" de către fostul "stăpîn", bătut și expus curiozității publice, omul elefant găsește un ajutor neașteptat la colegii întru "monstruos", care
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
de bîlci, monstrul stîlcit, o figură de coșmar, "omul elefant" din menajeria de ființe grotești ale circului ambulant, cu tipologia consacrată: femeia cu barbă, piticii, omul care rupe lanțurile etc. "Recuperat" de către fostul "stăpîn", bătut și expus curiozității publice, omul elefant găsește un ajutor neașteptat la colegii întru "monstruos", care-l eliberează din cușca în care se afla, plasată cu cruzime alături de cea a babuinilor. Scena are întregul farmec bolnav lynchian, ca într-un capriciu de Goya; noaptea, în pădure, își
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
o singură fantă în dreptul unui ochi, sac care-i acoperă țeasta enormă. Mulțimea îl sesizează iritată, îl urmărește furioasă și-l încolțește într-o vespasiană cu intenția clară de a-l linșa și numai strigătul disperat al victimei " Nu sunt elefant, sunt o ființă umană" produce un recul al maselor prostite, iar intervenția poliției îi asigură protecția. Este clar că nu există loc pentru omul elefant alături de semenii lui întru umanitate, decît fie printre cei asemeni lui, înzestrați cu stigmatul unor
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
cu intenția clară de a-l linșa și numai strigătul disperat al victimei " Nu sunt elefant, sunt o ființă umană" produce un recul al maselor prostite, iar intervenția poliției îi asigură protecția. Este clar că nu există loc pentru omul elefant alături de semenii lui întru umanitate, decît fie printre cei asemeni lui, înzestrați cu stigmatul unor diformități, fie printre cei pentru care educația și sensibilitatea permit înțelegerea condiției umane și recuperarea umanității acolo unde ea se află, dincolo de circumstanțe și accidente
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
se adaugă unul resentimentar pe care-l subliniază cu mare finețe Lynch în relația "tutorială" dintre Bytes și Merrick; instinctul îi sesizează lui Bytes diferența "de clasă", violența sa este alimentată de frustrare. În paralel cu reabilitarea socială a omului elefant stă și procesul de conștiință al doctorului Treves. Pentru doctor, "cazul" științific relevă dimensiunea umană, și devine remarcabil sub direcția lui Lynch cum răzbate emoția autentică din crusta formulei de educație victoriană, cu rigidități protocolare și o severitate aproape cazonă
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
vrea să am un înger grăsuț și un demon grăsuț de păcate să nu-mi ceară socoteală păcatele mele hrană lor să le fie și când oi obosi de-atâta viață să adorm leneș și fericit între fundurile lor moi elefantul în patul meu adormise elefantul m-am dus în bucătărie să-mi fac o cafea privirea mi se încețoșa și mâinile mi se desfăceau de lene mergeam atât de ușor că nici gândacii nu mi-au simțit pașii numai elefantul
Ofelia Prodan - Elefantul din patul meu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8516_a_9841]
-
grăsuț și un demon grăsuț de păcate să nu-mi ceară socoteală păcatele mele hrană lor să le fie și când oi obosi de-atâta viață să adorm leneș și fericit între fundurile lor moi elefantul în patul meu adormise elefantul m-am dus în bucătărie să-mi fac o cafea privirea mi se încețoșa și mâinile mi se desfăceau de lene mergeam atât de ușor că nici gândacii nu mi-au simțit pașii numai elefantul a ridicat o ureche apoi
Ofelia Prodan - Elefantul din patul meu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8516_a_9841]
-
elefantul în patul meu adormise elefantul m-am dus în bucătărie să-mi fac o cafea privirea mi se încețoșa și mâinile mi se desfăceau de lene mergeam atât de ușor că nici gândacii nu mi-au simțit pașii numai elefantul a ridicat o ureche apoi trompa a sărit sprinten ca un copil din pat și mi-a turnat zahăr în cafea
Ofelia Prodan - Elefantul din patul meu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8516_a_9841]
-
atâta... deși ne va trebui un alt sistem de comunicare... Parcă ne-am fi ridicat în... o mie de picioare... Parcă am fi auzit ceva... Și mai jos ori și mai sus, decât sunetele pe care le aud cu unghiile elefanții... sau cine știe ce pasăre care zboară mai sus decât a zburat vreodată Hubble. Un Lanț infinit de Legende și de Povești. Ale Omului, creînd altă Lume, imaginară...
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
le numește Lyotard, istorisite de o manieră care le face accesibile copiilor și tot atîtea emoționante istorii mici. În primul rînd avem o poveste despre apocalipsă ca în Ice Age (2002) al lui Chris Wedge unde mamutul Manfred ține locul elefantului Horton, numai că epoca dezghețului devine aici Ekpirosis, focul mistuitor. Avem o poveste despre salvarea lumii și un erou salvator, legată în mod esențial de o poveste despre prietenie. Filmul lui Jimmy Hayward și Steve Martino ne ajută să desființăm
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
fărîmă pierdută în spațiu, de unde încercăm să ne facem auziți de la tribună sau din bucătărie, fiecare în felul lui. "O persoană este o persoană indiferent cît de mică este", astfel sună principiul cu parfum tautologic al lui Horton (Jim Carrey), elefantul "100% loial", principiu care contracarează axioma insignifianței prin care tot ce nu se vede, nu are drept de existență. Horton este uriaș în raport cu firul de praf, putem spune că întîlnirea dintre firul de praf cules delicat pe pămătuful unei flori
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
cumulat al societății din Whosville. Horton este deosebit și pentru că doar el aude strigătul de ajutor lansat în eter, dar această percepție nu ține doar de aparatul auditiv, ci de calitatea "umană" a celui care aude. Poate că nu întîmplător elefantul Horton devine salvatorul lumii "boabei și a fărîmei". Ele este cel mai "uman", bunătatea sa în care se amestecă o mare doză de ingenuitate îl desemnează pentru misiunea dificilă de a-i salva pe minusculii locuitori ai orașului invizibil, dar
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
teamă de fiare-a tuturor îmi cade-n seamă: eu știu că mîna mea pe zid ucide. (Ilie Constantin, Homo magicus) în practicile vînătorești ale africanilor, consemnate între alții de Mihai Tican-Rumano, magiei îi revine un rol esențial: Odată răpus elefantul, urmează - înainte de a se împărți fildeșii, pielea și carnea - un ritual complicat cu reguli severe ce nu sînt călcate de nici un vînător, întrucît practicile ce le dictează tradițiile au și un sens adînc religios. Și indigenii sînt foarte superstițioși. Ei
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
tradițiile au și un sens adînc religios. Și indigenii sînt foarte superstițioși. Ei se tem de răzbunarea duhurilor, răzbunare ce se produce inevitabil - zic ei - dacă se încalcă, cu voie sau fără voie, regulile consfințite de tradiția tribului." (Lacul cu elefanți) Tot prin procedee magice se deschide calea izbînzilor viitoare: "Șeful vînătorilor indigeni, afundîndu-și maceta în pîntecul desfăcut al pachidermului, cu cîteva mișcări rapide și sigure, folosindu-se și de mîna stîngă, scoase afară măruntaiele. Tăie o bucată din intestinul gros
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
mortale, le ațîță furia și le sporesc puterile". Tot astfel, "hipopotamii răniți devin foarte agresivi; ațîțați de furie și mugind înfricoșător, ei atacă cu o mare rapiditate și cu o forță de șoc redutabilă". Răzbunarea unor animale poate deveni fatală: Elefantul rănit, văzîndu-și agresorul fugind, scoase un strigăt furios și, înclinîndu-și capul, cu colții îndreptați spre pămînt, șarjă." Vînătorul plătește cu viața. în preumblarea domniei tale, scumpe domnule Odobescu, pe tărîmul artelor cinegetice, îl aduci înaintea noastră și pe Rubens, cel
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
de orice pericol este, în fond, o simulare, un fals. Dreptul la apărare și la revanșă al animalului rămîne, zic eu, imprescriptibil, iar situațiile evocate mai devreme îl legitimează total și definitiv. Leul și bivolul, pantera și gorila, hipopotamul și elefantul care se năpustesc împotriva vînătorului și izbutesc să-l gonească sau să-l ucidă se bucură de întreaga mea înțelegere, pentru că adeveresc o vorbă din bătrîni: Dacă nema putirință, la ce chichirezi gîlceavă?" Dar dreptul la replică, uneori, și-l
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
este făcut să-ți taie respirația: "împreună cu fiul meu am dobîndit următoarele rezultate de vînătoare: 16 gazele Pelzelni și Spekei, 3 măgari selbatici, 24 gazele Walleri, 55 gazele Soemmeringi, 25 Oryx Beisa, 8 dofari, 1 leu și 3 leoaice, 5 elefanți, 2 pantere, 8 Hartebeest (Bubalis Swaynei), 4 crocodili, 7 rinoceroși, 11 Kudu de specia mică, 2 Kudu de specia cea mare, 5 hiene pătate și 2 hiene striate, 15 zebre, 4 antilope de apă (Cobus Ellipsiprymnus) și 1 girafă." Simți
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
statului african. Preocuparea cinegetică rămîne la el marginală, dar scrierea sa din 1900, reluată și întregită în 1934 (Nopți și zile în Africa ecuatorială. Amintirile unui fost judecător în Congo belgian), nu exclude impresiile percutante privind fauna acelor meleaguri: "}ara elefanților cu dinți de cîte 50-90 kilograme - sper să mă întorc cu cîțiva din acești dinți -, a hipopotamilor care se plimbă în turme de cîte o sută, a bivolilor sălbatici, a maimuțelor, a crocodililor de cîte 5-6 metri, cari se încălzesc
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
de cîte o sută, a bivolilor sălbatici, a maimuțelor, a crocodililor de cîte 5-6 metri, cari se încălzesc nesupărați de nimeni pe nisip, a papagalilor, în fine, și a sute de păsărele minuscule cu culori strălucitoare"; "sunt șacali, hiene, leoparzi, elefanți, bivoli sălbatici și foarte multe antilope de toate mărimile, de la cea mică cît un ied pînă la aceea de talia unui cerb". Pe malurile fluviului Congo dorm la soare numeroși crocodili. Stau ceasuri nemișcați, făcîndu-și siesta după masă și, de la
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
XX, românul cel mai "ahotnic" al faunei africane a fost Mihai Tican Rumano, copil de țărani din Berevoieștii Muscelului, a cărui rîvnă de călător a născut peste 40 de volume. în paginile acestora reînvie vînători de pantere și gorile, de elefanți, hipopotami și crocodili, fiecare dintre ele cu reguli specifice și ritualuri impuse de credințele ancestrale ale indigenilor. De remarcat că unele animale, asemenea lui "moș Ben" al lui Faulkner, ajung să capete identitate și nume: "în Africa trăia pe la sfîrșitul
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]