KorAP: Find »[drukola/base=elegie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...77 >

1,905 matches

Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ELEGII DE APRIL Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Elegii de April Vânturile, nemiloasele vânturi de primăvară, suflă cu putere peste satele de munte, zburlind dranița caselor vechi și îmbătrânindu-le pe

ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ELEGII DE APRIL Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Elegii de April Vânturile, nemiloasele vânturi de primăvară, suflă cu putere peste satele de munte, zburlind dranița caselor vechi și îmbătrânindu-le pe cele noi. Zăpezile grele ale iernii s-au dus, curgând pe albii la vale în șiroaie reci. Pădurile

ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
deopotrivă când, ajuns și eu acasă, descopăr la adăpostul unui stog de fân de lângă grajd toate oile mele, albe și negre, aciuiate acolo pe întuneric de teama vânturilor pustiitoare!... Publicat in volumul "Eternele visari", Editura INFORAPART - 2010, Galati Referință Bibliografică: Elegii de April / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1126, Anul IV, 30 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659

iraniană modernă și contemporană); Călătorii cu limba tăiată (o antologie a poeziei mistice persane); Un arian în umbra moscheii; Omar Kayyam Rubaiate; Aida în oglindă (poezii), de Ahmad Samlu. A tradus din limba română în limba persană : Nichita Stănescu - 11 elegii; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (o antologie a basmului popular românesc). Este autor și coautor de lucrări didactice. Gheorghe Iorga crede în ideea că limba persană i-ar fi plăcut și lui Dumnezeu iar Omar Khayyám va rămâne

OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1457337745.html [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854

întru apărarea ortodoxiei am coordonat publicația Adversus Haereses până după pensionare, ca profesor consultant al Facultății de Filozofie. În această sferă, am publicat: Melchisedec - Lumina ortodoxiei românești, Patriarhie și autocefalie, Splendoarea bucuriei în ontologia trinității, Sensul teantric al iubirii, Eschaton - elegia sfârșitului - înviere și judecată (Dumitru Stăniloaie și Bartolomeu Anania). Istoria patriei nu mi-a rămas străină ci, dimpotrivă i-am consacrat mi multe lucrări, o voi aminti doar pe ultima dar nu și cea din urmă: Basarabie frumoasă, pregătește-te

INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
Corola-blog/BlogPost/345442_a_346771

se-ntoarce stejarul din mit s-ar vedea om cu dalta modelat: s-au în veșnicie piatra eroului zidit când frigul lunii s-așterne peste sat. În Maramureș statuile din vale vorbesc în miez de tulpini prin atom, pădurea-n elegii sacramentale rămâne falnică în statui de Om. Trec și-acum amintiri pe lângă ele când meșterul le veghează de sus îmi revelează strălucirea unei stele așa cum o face pentru noi Iisus. E brațul meșterului un obicei deschis ce-nchide-n arbori

ŞI STATUILE VORBESC, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Si_statuile_vorbesc_poezie_d_al_florin_tene_1364294012.html [Corola-blog/BlogPost/345442_a_346771]
Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250

adus pe scena din România mestreli care cântau la instrumentul popular denumit saz, improvizând adeseori muzică și poezie. Printre cei mai celebri menestreli ai vremii se numără Kazak Abdal, Kul Mehmet și Öksüz Așık, iar ca forme literare avem bozlav (elegii), Destanlar / Göç Destanları (poeme epice), Türküler (cântece populare), etc. Acest gen de poezie publică, sufi, recitată de menestreli chiar și în zilele noastre, mai dăinuie ca o tradiție și astăzi în Anatolia, deși nu este atât de cunoscută, așa cum ar

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/la-rascrucea-balcanilor/ [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
Corola-blog/BlogPost/363879_a_365208

Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 923 din 11 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Cât mai am stropi de vigoare, Picături de tinerețe Și o gură de licoare Inima să îmi dezghețe, Nu voi înceta o clipă Să-ți cânt elegii cu lira Viselor ce se-nfiripă Și să bei din elixir a Cărnii-mi ultimă dulceață Noaptea când delirul arde În combustii de o viață Și când muza mea de bard e O fecioară desfrânată, Lacomă poftind să beie Cu

MUZA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Muza_mea_romeo_tarhon_1373522810.html [Corola-blog/BlogPost/363879_a_365208]
Corola-blog/BlogPost/354435_a_355764

mamă-i singura ființă vie rege și copil prin cuvântul mamă trec toate cuvintele lumii cuvântul mamă îi șterge și lui Dumnezeu fruntea oameni buni istoria mai are o șansă ridicați-vă-n picioare se naște un copil Costel Zăgan ,Elegii de trezit copiii Referință Bibliografică: CLANDESTIN PRIN COPILĂRIE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 862, Anul III, 11 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este

CLANDESTIN PRIN COPILĂRIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Clandestin_prin_copilarie_costel_zagan_1368263714.html [Corola-blog/BlogPost/354435_a_355764]
Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218

dacă mor? Dacă mă sfarm? (îți sunt ulcior) Dacă mă stric (și băutură-ți sunt) Sunt meșteșugul tău și-al tău veșmânt, cu mine rostul tău dispare.” se întreba retoric exact în urmă cu 100 de ani, într-una din elegiile duineze, poetul austric Rainer Maria Rilke. După o sută de ani de singurătate, la această întrebare transcendentală și existențială, cei mai mulți dintre noi răspund, desigur, cu afirmația nihilistă și vulgară de genul: „Cine scapă, scapă, cine nu, îl ia Mama Dracului

SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353413786.html [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694

la forme de exprimare clasice: baladă, sonet, fabulă, nu o dată în ton elegiac. Am aflat aceste noutăți vechi din cărțile ce mi se trimit, pe care le consider adevărate daruri, fiind, eu, un împătimit al formulelor tradiționale. Oprindu-mă la elegie, care se potrivește stărilor de bucurie tristă ale creatorului liric, retrăind minuni ale vieții sau dorințe eșuate, nu fac decât să limitez larga cuprindere a marii poezii din totdeauna.Și ca exemplu luminos, mă gândesc iarăși cu admirație la elegiacile

PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
la elegiacile minuni ale poeziei eminesciene, exemplu și datorie de urmat pentru cei ce bat la porțile cuvântului scris. * Autoarea cărții de față, scriitoarea Vasilica Ilie, confirmă cele scrise mai sus în ideia de a înfăptui o carte numai din elegii (de dragoste, se înțelege!).Cunoscută ca poetă ( vezi culegerile: „Fereastra de la răsăritul cuvântului”și „Reflecții), dar și ca prozatoare ( „Răscrucea destinului”-roman, „Pete de culoare”- proză scurtă”, „Prin labirintul cuvintelor”-aforisme) ea trăiește durerea neîmplinirii în iubire, adică a acelei

PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
în acest caz zicerea marelui florentin?, zic da, întrucât această stare de trăire sufletească nobilă este de fiecare dată unică și creatoare de înălțări (și, deseori, de prăbușiri!). Presupun că autoarea a fost prinsă de această nobilă ideie citind cartea „Elegiile lui Yorick” a marelui poet elvețian, Jacques Chessex (distins cu Premiul „Mallarme”și tradus în mai toate limbile europene). Molipsirea întru frumos, a împins-o pe poeta noastră la un travaliu liric de calitate iar elegiile sale impresionează. Și în

PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
nobilă ideie citind cartea „Elegiile lui Yorick” a marelui poet elvețian, Jacques Chessex (distins cu Premiul „Mallarme”și tradus în mai toate limbile europene). Molipsirea întru frumos, a împins-o pe poeta noastră la un travaliu liric de calitate iar elegiile sale impresionează. Și în cazul de față iubirea poate fi descoperită și definită într-o multitudine de ipostaze, care de care mai interesantă și neașteptată. Poeta trăiește astfel: dorința, nerăbdarea, tristețea, nehotărârea, bucuria întâlnirii, chinul și întrebările îndoielii, puterea încrederii

PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
Tonul de adâncă tristețe, de durere chiar, al acestor poeme de iubire înlăcrimată îmi amintește între altele, de „Scrisorile portugheze” ale călugăriței Mariana Alcoforado (acea mare îndrăgostită de la mijlocul secolului XVIII) care au făcut înconjurul Europei ( și nu numai); așadar, elegiile din această carte pot și trebuie a fi citite în cheia unor mesaje de adâncă trăire sufletească asemeni, deci, scrisorilor de iubire... Da, Elegia rămâne, fără-ndoială, una dintre formele cele mai expresive ale genului liric. Cartea de față este

PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
acea mare îndrăgostită de la mijlocul secolului XVIII) care au făcut înconjurul Europei ( și nu numai); așadar, elegiile din această carte pot și trebuie a fi citite în cheia unor mesaje de adâncă trăire sufletească asemeni, deci, scrisorilor de iubire... Da, Elegia rămâne, fără-ndoială, una dintre formele cele mai expresive ale genului liric. Cartea de față este un semn bun. Bucurați-vă! Radu Cârneci Buc. Mai 2014. Referință Bibliografică: Prefața la vol. de poeme Pașii singurătății (triste scrisori de iubire) - Vasilica

PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600

unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici, frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor.In seria fantomelor salvatoare din În prag(In limine), analizate de Gianfranco Cotini,semnalăm prezența iubitei

MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122

observat dinamitarea «liremelor tradiționale folosind o tehnică inventată de moderni: aceea a necuvintelor» (M. Mincu - MSav, 18). „Noua ontologie“ a Limbii/Logosului - fundamentul stănescian al paradoxismului. Sistemul poetic stănescian, în zodia genială a lirosofiei, de la primele volume - îndeosebi prin 11 elegii (1966), Necuvintele (1969), polidimensionându-se în Epica Magna (1978), Operele imperfecte (1979), Noduri și semne (1982) - până la „postuma“ Invocare («Stea streină de lumină, / vindecată de cuvânt, / de mai poți să poți, revină / cu un murmur, murmurând, // cu o piatră pietruind, / cu

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
risipite sub cer vinețiu. / [...] // Hiperboreea, zonă mortală / a maimarilor minții, / loc al nașterilor de copii de piatră, / din care sculptați sunt doar sfinții. Desigur, idealul de zbor s-a- ndeplinit aici, / și-o aură verzuie prevestește / un mult mai aprig ideal. («Elegia a opta, hiperboreeana» - SAlf, 108 sqq.). Ideea de zbor cu aripi confecționate din șindrilă (nu din penele păsărilor ucise / pierite în labirintul din Creta dedalică / icarică) aparține spațiului mitic „hiperboreu“, românesc-arhaic, și este asociată jertfei zidirii, jertfei întemeierii (atestată pentru

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
piatră, repede era adus / și pus acolo un zeu. // Era de ajuns să se rupă un pod, / ca să se așeze în locul gol un zeu, / ori, pe șosele, s-apară în asfalt o groapă, / ca să se așeze în ea un zeu... («Elegia a doua, Getica» - SAlf, 92). „Originile“ Omului-Fantă antrenează o logică lirico-dinamică subtilă a contradictoriului (cf. LLog, 59 sqq.): Omul-Fantă are îndepărtate origini. / El vine din afară: / din afara frunzelor, / din afara luminii protectoare / și chiar / din afara lui însuși. // Ia ființă venind. / Astfel

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275

și sărutat de iubirea preacurată: “cândva mi-ai dăruit/ din bolta ochiului tăcut/ dulceața-n valuri de lumină,/ să mă mai spele cu-n sărut/ de răsărituri, zile însorite/ ori seri în stropii ploii/ sau nopți albastre cu lună plină.”( Elegia I) Dunărea cu lacrima sa limpede, Bărăganul înveșmântat în soare, pământul care-și tremură balada, răsăritul, strigătul de păsări, geamătul de piatră, flori și iarbă și parfum de salcâm, toate mângâie și dezmiardă universul lăuntric al poetei care strălucește sfințit

CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
sunt geamătul de piatră/ din albia fluviului-/ și pasul Chiralinei,/ dincolo de mări./ sunt strigăt rătăcit,/ ca punctele-n eter/ și florile din câmp/ și iarba cea uscată./ parfumul salcâmului plecat spre cer,/ ciulin trist de Bărăgan,/ doar de tine îndrăgostită.” (Elegia IV) Rostul poetei este acolo unde transparența înseamnă lumină și aduce seninătate interioară. Acolo îi este locul, în acea seninătate care-i conferă pace și armonie și fără de care se tulbură și suferă: “mi-ai adunat cuvintele/ din excesul suferinței

CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
vindecă neputințele. Astfel, autoarea revarsă din toamna care s-a adăpostit în simțurile sale sărutari sfințite de stele care sutură orice rană: “îți voi picura pe rând/ din toamna ființei mele,/ și-ți voi umple sufletul/ cu sărutări din stele”. (Elegia IX) Lacrimile au o coloristică simbolică în viziunea poetei. Lacrimă albă peste floarea de cais, lacrimă pastelată peste floarea de trandafir. Asta fiindcă trandafirul este simbolul iubirii , dar încheagă și alte simboluri și semnificații. În esență, poeta dezvăluie o ploaie

CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
interioară: “vântul răscolește/ lacrimi printre flori/ tristeți răstiginite-n crengi/ stropii ploii în culori./ peste floarea de cais/ lacrima e albă,/ peste cea de trandafir/ lacrima-i mai pastelată:/ galbenă, precum candoarea/ soarelui îmbrățișând/ roșie precum o rană,/ dragostei tale tăcând.” (Elegia XI) Constanța Abălașei-Donosă este poeta care exprimă iubirea prin culoare, dar și culoarea prin iubire. În poemele sale, formele iubirii sunt conturate cu neasemuită sensibilitate. Cromatica universului său launtric este determinată de iubire , fiindcă este o romantică incurabilă și fiindcă

CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
Corola-blog/BlogPost/350006_a_351335

XXIII-a; Aprilie 2013 - Salonul de primăvară al Artiștilor Plastici Amatori din Jud. Suceava la Muzeul Bucovinei din Suceava. Iunie și Decembrie 2014 - Salonul de primăvară și iarnă al Artiștilor Plastici Amatori din Jud. Suceava și expoziție tematică „11 (+1) elegii”; Iulie 2015 - Festivalul Internațional de Umor "Umor la... Gura Humorului", Gura Humorului, jud. Suceava Experiență în literatură: Cărți publicate: "Bisericile și mănăstirile din Bucovina, confluențe de Istorie, Artă, Religie" (CD, carte electronică), Ed. Cartea Iuliei, Pitești, 2010; "Fălticeni, orașul celor

GABRIEL TODICĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Gabriel_Todic%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/350006_a_351335]