750 matches
-
Munții Orăștiei: "un sistem de fortificații ce nu-și are egal, nu numai la noi, dar nici în altă parte a Europei" (I. H. Crișan). La construcția lor au lucrat desigur și arhitecți și meșteri greci, după cum o dovedește tehnica elenistică folosită. Numărul de aproximativ 40 de cetăți (câte au fost explorate arheologic până acum) din acest sistem și din alte zone cuprinse în interiorul arcului carpatic, dar mai ales exemplele celor din Blidaru, Costești și Grădiștea Muncelului, sunt suficiente pentru a
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
este un grup statuar grec, aparținând perioadei elenistice, mai precis secolului I î.Hr. Are o înălțime de 2,42 m și este executat din marmură albă. Se găsește la Muzeul Pio Clementin care aparține de Muzeele Vaticane din Roma. Grupul statuar reflectă moartea preotului troian Laocoon, care a
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
cel Bătrân care scrisese că a fost realizată dintr-un singur bloc de marmură. Tazartes semnalează că grupul statuar este realizat din marmură de Frigia. De asemenea, s-a sugerat că ar putea fi o copie romană a unei lucrări elenistice realizate în bronz între secolele III și II î.e.n. sau II și I î.e.n., sau mai concret, copia unei statui din bronz de la Altarul lui Zeus din Pergamon de la jumătatea secolului II î.e.n. Datarea în secolul II nu poate fi
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
cea mai bună poziție pentru a fi observată este cea frontală; lucrarea reprezintă emoțiile umane în cea mai adâncă și impresionantă expresie a trăirilor lui. Împreună cu "Altarul lui Zeus și al Atenei din Pergamon" este un exemplu de sculptură scenografică elenistică de un dramatism dus la extrem. Din Renaștere, acest grup statuar este reprezentativ artei antice și al curentului academic și baroc al artei elenistice. Expresia de vinovăție și de mare dramatism a lui Laocoon, care face contorsiuni în agonia dureroasă
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
lui. Împreună cu "Altarul lui Zeus și al Atenei din Pergamon" este un exemplu de sculptură scenografică elenistică de un dramatism dus la extrem. Din Renaștere, acest grup statuar este reprezentativ artei antice și al curentului academic și baroc al artei elenistice. Expresia de vinovăție și de mare dramatism a lui Laocoon, care face contorsiuni în agonia dureroasă, provoacă fiori. Șerpii monstruoși încolăciți în jurul celor trei, cu scopul de a-i omorî ca pedeapsă divină, leagă prin liniile lor curbe grupul statuar
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
al-Rașid, ar: هارون الرشيد) și succesorul său, al-Ma'mūn, au încurajat aceste traduceri, mai ales în domeniul filosofiei, al medicinii, al astrologiei, al astronomiei. Se va crea o adevărată școală de traducători, care va traduce lucrări esențiale ale moștenirii elenistice. În doar câteva decenii cărturarii arabi au asimilat tot ceea ce realizaseră grecii timp de secole. Această înfloritoare epocă de traduceri de la începutul domniei abbaside a fost urmată de contribuțiile originale ale cărturarilor musulmani. Limba arabă se impune în această periodă
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
a fost cel mai estic stat elenistic, situat în Asia Centrală între 255 î.Hr./246 î.Hr., când satrapia seleucidă Bactria își proclamă independența, până în 125 î.Hr. La maxima sa întindere în 180 î.Hr. teritorii vaste din Afganistan, Iran, Kârgâzstan, Pakistan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan se aflau în componența
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
în Asia Centrală între 255 î.Hr./246 î.Hr., când satrapia seleucidă Bactria își proclamă independența, până în 125 î.Hr. La maxima sa întindere în 180 î.Hr. teritorii vaste din Afganistan, Iran, Kârgâzstan, Pakistan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan se aflau în componența regatului elenistic. Limbile oficiale erau greaca și bactriana, utilizate pe întregul teritoriu al regatului. Limba bactriană este o limbă indo-iraniană moartă. Diodotus , satrap al Bactriei, secesionează de Imperiul Seleucid, autoproclmându-se regele Diodotus I al Bactriei. Anul independenței este incert, existând două date
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
ani asupra Bactrei, într-un final semnându-se o pace. Foarte bogat și puternic urbanizat, noul regat adoptă o politică expansionistă. După ce conducătorul Parției este învins de Antioh cel Mare, provinciile Traxiane și Tapuria sunt incluse în regatul batrian. Lumea elenistică a intervenit în războiul civil dintre fosta dinastia indiană, Maurya, aliata a grecilor, și dinastia indiană Sunga. În 180 î.Hr., regele bactrian, Apollodotus I invadează India, ocupând nordul acesteia, întemeind Regatul Indo-Grec care va rezista până în anul 10 d.Hr
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
final în nordul Indiei, unde vor fi cunoscuți ca indo-sciți. Distrugerea regatului Greco-Bactrian este atribuită tot triburilor Yuezhi unde vor staționa un secol, pentru ca mai târziu să formeze Imperiul Kushan pe teritoriul Indiei. este recunoscut pentru nivelul înalt de cultură elenistică. Orașele precum, Ai-Khanoum și Bactra (în prezent, Balch), dovedesc o sofisticată cultură elenă urbană prin prezența unui teatru și a unor case grecești, găsindu-se și o columnă de tip corintic.Deasemenea s-a găsit o inscripție în Ai-Khanoum care
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
un comerț intens între cele două țări vecine, fiindcă au fost găsite și statuiete grecești reprezentând hopliți la nord de Tian Șan. Deasemenea, cultura chineză a fost influențată, obiectele fiind inscripționate cu rozete și linii geometrice, caracteristice culturii elene. Lumea elenistică și Imperiul Maurya au exercitat una alteia o influență culturală puternică. Legăturile de prietenie erau strânse, spre exemplu, la curtea fiecărui împărat indian se găsea un ambasador grec.Împăratul Așoka, nepotul lui Chandragupta, trecând la budism după atrocitășile ce le-
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
strânse, spre exemplu, la curtea fiecărui împărat indian se găsea un ambasador grec.Împăratul Așoka, nepotul lui Chandragupta, trecând la budism după atrocitășile ce le-a văzut în timpul campaniei de cucerire a regatului Kalinga, a trimis emisari budiști în toată lumea elenistică, iar edictele sale religioase erau scrise în piatră și în limba greacă. Astfel mulți greci bactrieni au trecut la budism, dar și în timpul ocupației elene a nordului Indiei, a fost o perioadă culturală sincretică (greco-budismul).
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
o cameră rotundă de aproximativ 3 metri în diametru, accesibilă printr-o anticameră mică și un tunel, de aproximativ 6 metri lungime. Atât anticamera cât și camera principală sunt decorate cu fresce bine conservate, care reflectă cunoștințele artistului de artă elenistică timpurie și târzie. Fresca din camera principală prezintă o scenă de vânătoare în care un porc este atacat de către un vânător călare și un bărbat gol care mânuiește un topor dublu. Toporul dublu este interpretat ca reprezentând puterea regală, omul
Mormântul tracic de la Aleksandrovo () [Corola-website/Science/324955_a_326284]
-
Hr. Sacrificarea mieilor făcea posibilă scrierea. Suportul material al copiei este pergamentul, adică o piele (de obicei de oaie sau de miel) special prelucrata pentru scris. În aria Mediteraneană suportul a fost papirusul egiptean. În urma unui conflict comercial între regii elenistici ai Egiptului și regii din Pergam, un rege al Pergamului, Eumenes al II-lea a introdus obiceiul. Pergament vine de la urbea Pergam din Asia Mică. În Evul Mediu au existat în Europa două mari centre de prelucrare a pergamentelor. În
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
din Azeka care se aflau într-un loc prea jos. Localitatea a fost reînnoita în timpul dominației persane ahemenide, când a fost capitala de district, fiind dotată cu un mic palat și un templu ("al Soarelui"). Ea a decăzut în epoca elenistica, când alte orașe din Șesul Iudeei au căpătat prioritate. A fost părăsit în secolul al II-lea î.e.n. În anul 1994 Țel Lahish a fost declarat parc național. Cercetarea locului a început în 1878 când Claude Reignier Conder a făcut
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
Haik și un alt conducător al poporului său). În perioada preistorică, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne. La jumătatea secolului I î.e.n. Armenia a devenit pentru scurtă durată un imperiu regional cu o cultură bogată, de orientare elenistică și care se întindea de la Marea Neagră la Marea Caspică și de la Caucazul Mare la Marea Mediterană. Se întâmpla în timpul domniei lui Tigranes cel Mare ce se intitula "rege al regilor" profitând de o slăbire temporară a Regatului Parților pe care îl
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
pare să fie distinctă de atât Aștart cât și Anat deoarece aceste zeițe apar sub propriile lor nume și în iconografie foarte diferită, apărând in cel puțin o pictură ca fiind reprezentate ca așezate lângă Qudshu. Dar în perioadele persane, elenistice și romane ale Egiptului era o puternică tendință către sincretism al zeițelor, iar Athirat/Așrtum pare să fi dispărut atunci, cel puțin în calitate de zeiță proeminentă sub nume recognoscibil. Atât dovezile arheologice cât și textele biblice redau tensiunile dintre grupuri care
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
nou avânt acestor organizații deja existente, ceea ce face ca ele să fie practic „o sinteză a unei forme de organizare moștenite sau imitate de la greco-romani și a unui sistem de idei de proveniență siro-persană, rezultatul fiind un amestec deopotrivă islamic, elenistic, interconfesional, filosofic și corporatist”. După marea invazie mongolă de la mijlocul secolului al XIII-lea, supunerea în fața forței străine invadatoare a facilitat convertirea maselor la islamul sunit. Karmațianismul a fost distrus aproape în totalitate, iar breslele, fiind în pericol de dispariție
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
l-a învins în 198 pe râul Iordan pe regele Egiptului, Ptolomeu V. Acest război a fost cunoscut sub numele de al V-lea război sirian. Antioh al III-lea a strămutat 2000 familii de evrei din Babilon în regiunile elenistice anatoliene din Lidia și Frigia. Josephus l-a descris ca fiind prietenos față de evrei și conștient de loialitatea lor *, în contrast cu atitudinea fiului său Antioh al IV-lea. După mărturia lui Josephus, Antioh al III-lea, a redus impozitele și a
Antiohie cel Mare () [Corola-website/Science/310786_a_312115]
-
de unii evrei și se deosebesc de minunile descrise la alte popoare prin faptul că erau verificate printr-un studiu exact al textelor biblice și li se atribuiau doar două surse: Dumnezeu sau satana. În contrast cu alte minuni (mai ales cele elenistice) multe din miracolele evreiești au mai multe semne de credibilitate. În lumea elenistică minunile erau văzute ca dovezi de autoritate divină, iar lumea elenistică credea că oameni importanți, ca împărații și împărătesele, sunt zei și zeițe. Din această cauză admiratorii
Minuni evreiești () [Corola-website/Science/326285_a_327614]
-
faptul că erau verificate printr-un studiu exact al textelor biblice și li se atribuiau doar două surse: Dumnezeu sau satana. În contrast cu alte minuni (mai ales cele elenistice) multe din miracolele evreiești au mai multe semne de credibilitate. În lumea elenistică minunile erau văzute ca dovezi de autoritate divină, iar lumea elenistică credea că oameni importanți, ca împărații și împărătesele, sunt zei și zeițe. Din această cauză admiratorii lor le înfrumusețeau viața cu povestiri inventate despre miracole. (Vezi, de exemplu, "Viața
Minuni evreiești () [Corola-website/Science/326285_a_327614]
-
și li se atribuiau doar două surse: Dumnezeu sau satana. În contrast cu alte minuni (mai ales cele elenistice) multe din miracolele evreiești au mai multe semne de credibilitate. În lumea elenistică minunile erau văzute ca dovezi de autoritate divină, iar lumea elenistică credea că oameni importanți, ca împărații și împărătesele, sunt zei și zeițe. Din această cauză admiratorii lor le înfrumusețeau viața cu povestiri inventate despre miracole. (Vezi, de exemplu, "Viața lui Apollonius din Tyana" de Philostratus). În lumea evreiască lucrurile erau
Minuni evreiești () [Corola-website/Science/326285_a_327614]
-
sensul de „semn”. Prin urmare o definiție a termenului "minune" folosit în Noul Testament ar fi „o lucrare de putere rară sau neobișnuită ce indică sau arată către un fapt semnificativ”. Scriitorii evangheliilor reflectă o percepție evreiască asupra lumii și nu elenistică. Iosephus Flavius scrie despre Onias cel drept (Honi ha-M'agel, Desenatorul de Cercuri, ebraică:חוני המעגל) că era un hasidim din secolul I î.Hr.. În "Mișna": Taanith 3.8. se spune că evreii i-au spus lui Honi să
Minuni evreiești () [Corola-website/Science/326285_a_327614]
-
a fost un oraș antic în perioada elenistică, parțiană și romană construit în apropierea râului Eufrat. Este poziționat lângă satul numit Salhiyé din Siria. este o locațe extrem de importantă din punct de vedere arheologic. Locul a fost abandonat după cucerirea din anii 256-257 și nu s-a mai
Dura-Europos () [Corola-website/Science/330016_a_331345]
-
a rămas singura colonie dorică de-a lungul coastei Mării Negre, în timp ce restul au fost colonii tipice ionice. Mesembria a format un "pentapolis" grecesc la Marea Neagră, împreună cu alte patru polisuri grecești: Odessos (azi Varna), Tomis, Histria și Apollonia. Rămășițele din perioada elenistică includ o Acropolă, un templu al lui Apollo și o Agora. Un zid care a făcut parte din fortificațiile așezării poate fi văzut în partea de nord a peninsulei. Monede de argint și bronz au fost bătute în oraș din
Mesembria () [Corola-website/Science/319917_a_321246]