341 matches
-
zu Kiel, Soziologische Arbeitsberichte, nr. 25, cap. V, Eliten, pp. 245-269. Eulau, Heinz, 1976, „Elite Analysis and Democratic Theory”, în M.M. Czudnowski, H. Eulau, Elite Recruitment in Democratic Polities, Wiley and Sons, New York, pp. 7-28. Field, G. Lowell; Higley, John, Elitism, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1980. Field, G. Lowell; Higley, John; Burton, Michael, 1990, „A New Elite Framework for Political Sociology”, Revue Européenne des Sciences Sociales, vol. XXVIII, nr. 88, pp. 149-182. Fougeyrollas, Pierre, 1950, „Bureaucratie et technocratie”, Arguments, nr.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
satisface stagiul militar. Sărac, exilat, provincial - dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante îplatonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic, spiritualismul dualist, deismul arhitectonic, societatea politică închisă, imobilă, sfetnicul prințului, filosoful-rege și alte fleacuri ale unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum o dovedește filosofia sa. Epoca e
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu sînt deloc noi, expunerea practicilor curente, ignorate sau exersate tacit ca daturi ale Învățămîntului nostru, poate surprinde neplăcut mulți lectori nepregătiți. Mihaela Miroiu concentrează În două capitole tarele neasumate ale școlii românești, glosînd mai ales despre autoconcentrare și autosuficiență, elitism, excepționalism și intelectualism, segregare și asocialitate, autoritarism, hiperierarhizare și hipercentralizare, depersonalizare și antihedonism, respectiv discriminări etnice, sociale și de gen. Toate aceste aspecte pot fi așezate conclusiv sub semnul conservatorismului și al subdezvoltării (ceea ce a și reluat Într-un capitol
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de relativism moral, mi-e teamă că „înțelepciunea“ a devenit mai mult o formă de supraviețuire și de salvare pe cont propriu, decât un semn de maturitate. Așa se explică faptul că reprezentanții acestei categorii a intelighenției au preferat un elitism sui-generis, separat de problematica tragică a societății. În consecință, ecoul puținelor voci protestatare a fost modest, nereverberând decât vag în societate. Lipsa abordării tragice, de tip Adam Michnik ori Václav Havel, nu poate fi • Gustave le Bon, Psihologia mulțimilor, București
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și națiune. Avea să eșueze lamentabil în versiunea neoromantică a celei de a treia căi, care s-a vrut echidistantă în raport cu statul și societatea. Poziționându-se echidistant în relația dintre stat și societate, intelighenția a eșuat într-o specie de elitism sui generis și un complex sacerdotal, fără a reuși să medieze între cei doi factori 26. Din acest motiv, revoluția din decembrie 1989 nu a putut propulsa figuri emblematice ale societății civile, ci doar ale aparatului comunist. Ceva mai inspirată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de studiu elită nu semnifică adoptarea unui principiu a priori „elitist”? Discursul de tip marxist-leninist a avut Întotdeauna În vedere doar avangardă de clasă, ale cărei legături cu clasa de origine trebuiau menținute cu preț: „ruperea de mase”, manifestările de „elitism”, „sectarismul”, „birocrația” de partid puteau constitui păcate mortale, ca și manifestările de „intelectualism”. Pe de altă parte, aceasta elită - vom păstra totuși termenul - a fost contestată ca fiind „falsă”, impostoare și uzurpatoare, după cum o arată chiar folosirea ghilimelelor; printre acuzațiile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
momentul trecerii În Învățământul superior, copiii demnitarilor n-au de ce să se teamă c-ar putea fi amestecați cu gloata studenților obișnuiți. Tocmai aceasta este rațiunea de a fi a Școlii Superioare de Relații Internaționale de la Moscova. Acolo domnește un elitism de casta căruia nu i-am putea probabil găsi echivalent decât În vechiul corp țarist al cadeților. Există o Întreagă serie de așezăminte cu acces rezervat: Școală Superioară de Partid de pe lângă CC al PCUS, Academia diplomatică a Ministerului de Externe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
refuzul esteticii „burgheze” (artă individualista, arta pentru artă și izolarea În turnul de fildeș), proletcultismul nu este În măsură să propună o estetică alternativă decât valorificarea conținutului În detrimentul formei (Mele, 1989, pp. 54-55). Cele două tabere se acuzau reciproc de elitism sau de intelectualism. Proiectul de autonomie pentru intelectualitatea muncitoreasca independența, mergea până la stabilirea unei hegemonii culturale generale, prin importanța acordată artei sau teatrului ca mijloace de democratizare proletara a cunoașterii În cadrul unei viziuni comune asupra lumii. Postulatul culturii proletare, ca
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
invariantelor sale. Ce schimbări a provocat transplantarea acestui tip de instituție Într-un mediu universitar care nu-i era favorabil din principiu? Mediul universitar „socialist” Îi era devaforabil datorită priorității acordate Învățământului «de masă» și a discreditării oricărei forme de «elitism». Ce discipline reprezintă, Într-o țară sau alta, excelentă intelectuală și care sunt parcursurile intelectuale care o reprezintă cel mai bine? O analiză În același timp istorică și sociologică a acestor noi instituții este dificilă monografic, deoarece ele funcționează În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
intelectuali «umaniști» și cei mai buni reprezentanți ai științelor sociale sunt cuprinși În alte rețele, dispunând de resurse inaccesibile altora (Bancă Mondială sau programele PHARE). Dezechilibrul existent Între științele umaniste și științele sociale permite totuși să se adauge acuzației de «elitism» pe aceea de a nu se interesa de problemele sociale (grave și urgente) ale societății românești. Aceste teme nu sunt abordate decât cu prilejul colocviilor sau dezbaterilor, În scopul de a evita apropierea, considerată primejdioasa, dintre cercetare și politica (interviu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sectorul privat recent, din care fac parte centrele de excelență cu finanțare internațională (privată sau publică) se găsesc, câteodată, În opoziție În definirea priorităților și În Împărțirea câmpurilor. Reprezentările unora și altora apar din această perspectivă foarte contrastante: acuzații de elitism și de indiferență față de urgentele sociale și politice ale țărilor implicate, manifestări de «toleranță» sau «indiferență», expresii ale concurenței sau ale competiției. În pofida programelor explicit orientate către limitarea fenomenului de brain drain, diversificarea resurselor și ajutorul pentru dezvoltarea structurilor academice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și să restaureze o mitică vârstă de aur a culturii naționale este, fără Îndoială, o altă cauză. Un dublu discurs al extremei Este vorba În fond de un dublu discurs extremist, cel al unui fascism ordinar și cel al unui elitism care se pretinde apolitic sau uneori chiar liberal sau pro-occidental. Punctele lor de Întâlnire se situează În reprezentarea istoriei și În exploatarea resurselor istorice comune. Nu este surprinzător că antisemitismul ocupă o poziție centrală În teoriile complotului care au proliferat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
institute și centre situate În șapte țări. Cf. Social Sciences Infrastructure Network în a Growing European Community (1999). Interferente Între marxism și funcționalism au fost remarcate la momentul apariției lor de Gouldner (1971, pp. 447-477). Voslensky (1980, pp. 256-259). Refuzul „elitismului” n-a Împiedicat niciodată afirmarea rolului de „avangardă” al partidului, În raport cu clasa muncitoare sau chiar cu Întreaga societate, nici exigenta impusă cadrelor de a se afirma drept „cele mai bune” În toate domeniile. Istoria Parteihochschule Karl Marx scrisă de Helmut
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și antiamericane În ultimii ani ai vieții. Comitetul director al partidului (Parteivorstand) include și alte persoane, dar cei patru ocupă un loc de frunte. Datele biografice ale lui Modrow, Bisky, Gysi și Brie, după Wer War Wer, op.cit. Marca de elitism intelectual a lui André Brie era prost văzută de către unele dintre fostele cadre ale partidului. Luările lui de poziție critice, chiar si «modernizatoare», nu ar fi fost decît dovadă unui habitus de Parteisoldat incorigibil. Partidul reunea ecologiști din Vest (die
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
natură, sunt la fel de sacre În ochii Domnului. El a scris că „ceea ce faceți În casa voastră valorează la fel de mult ca o lucrare asemănătoare În ceruri pentru Domnul nostru”4. Luther s-a revoltat Împotriva a ceea ce el considera a fi elitismul ascetismului preotesc și a argumentat că dacă Își Îndeplinesc cu credință Îndatoririle pământene - indiferent de chemare -, credincioșii servesc ca intendenți ai lui Dumnezeu și administratori ai creației Sale. Să ne reamintim că John Calvin a mers și mai departe decât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americani spun ocazional: „De ce nu putem fi mai asemănători cu europenii În valorile și atitudinile noastre?”. Nu este totuși atât de simplu. Sunt multe lucruri În Europa care nu sunt de admirat. Dincolo de aparențe poate fi sesizat un sentiment de elitism și superioritate printre mulți europeni, În special din clasa profesională, care este absent printre omologii lor din America. Chiar dacă violența pe străzile Europei este mult mai redusă, bandele de tineri devin mai numeroase, iar rata criminalității este În creștere. și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de acțiuni, comparativ cu conținutul pozitiv care poate fi extrem de divers. A fi tu însuți înseamnă a fi tolerant în autenticitate prin exprimarea comportamentului diferit, alternativ. Dreptul la diferență devine primordial în raport cu orice altă revendicare. Tot ce ține de vechiul elitism, de vechea ordine mediocratică, este pus sub semnul întrebării. Până nu demult, ideea inteligenței analitice, determinate prin coeficientul de inteligență IQ, era în mare vogă. David Wechsler, deși este autor al unui renumit test de inteligență analitică, a fost primul
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
asumarea rolului de părinte-șef sau de ghid care acordă autonomie. Fiii patriei, bine socializați, rămân mereu copiii sau adolescenții dependenți de autoritatea mamei binefăcătoare. Tentația simplicității, etichetă și simbol al purității, dar ascunzând, de fapt, uniformitatea și opoziția față de elitism, alimentează agresivitatea față de cei care sunt altfel, complicați și netransparenți. Cei educați în respectul acestor valori au o „conștiință” înaltă, acceptând ordinea socială existentă, regimul politic în care s-au născut, ierarhiile stabilite de sus, cu privilegiile și obligațiile aferente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
argumentează teoria specificului național. Ideea esențială este „întoarcerea la popor”, având ca modele vechea școală moldovenească, pe Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, revistele „România literară”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul” ș.a., iar ca intenții lupta împotriva imitației și a elitismului, încurajarea creației originale, abordarea unei problematici autohtone, într-o „mentalitate țărănească, adică românească, pentru că, vom dovedi aiurea, numai țăranul are o mentalitate specifică, orășenii și clasele de sus au o mentalitate mai mult sau mai puțin neromânească, clasa cultă fiind
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
asupra spiritualității românești, Timișoara, 1985; Pe urmele lui Liviu Rebreanu, București, 1986; Cele două Românii?, Timișoara, 1993; Scriitorul și umbra. Eseu despre proza lui Sorin Titel, Reșița, 1995; Marin Preda. Omul utopic, București, 1996; Liviu Rebreanu. Utopia erotică, Timișoara, 1997; Elitism și postmodernism, Chișinău, 1999; Bătălia pentru Basarabia, Timișoara, 2000; Alternativa Marino, Iași, 2002; Biblioteca din iarbă, Timișoara, 2002; Vina, Timișoara, 2002; Globalizare și cultură media, Iași, 2003. Antologii: Poeți din Bucovina., introd. edit., Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Orizontul
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
a realului (susținută de credința că realul nu există în afara jocurilor de limbaj), autoreferențialitatea, deconspirarea ficțiunii ca artefact și convenție, recursul la metalimbaj, preferința accentuată pentru ludic, ironie, contradictoriu, incertitudine referențială, experiment lexical, caracterul fragmentar și dezorganizat al textului, repudierea elitismului și a seriozității convenționale, caracterul aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model entropic), recurgerea la sarcasm, la grotesc și la bizarerie, la elemente tematice șocante și la procedee compoziționale abstruse, amestecul derutant între fabulos și
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
referinței, Pitești, 1998; Carmen Mușat, Perspective asupra romanului postmodern și alte ficțiuni teoretice, Pitești, 1998; Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, 1998; Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, postfață Paul Cornea, București, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999; Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare: postmodernismul, București, 1999; Dan Grigorescu, Romanul american al secolului XX, București 1999, 262-335; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, Pitești
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Batlles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1997, passim; Regman, Dinspre Cercul Literar, 105-208; Generația ’80 în proza scurtă, îngr. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Pitești, 1998; Valeriu Bârgău, Generația ’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999, 27-167; Cărtărescu, Postmodernismul, 142-165, 364-457; Gheorghe Iova, Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
cunoașterii pe discipline consacrate și separate prin granițe stricte; - detașare de aplicativ; - armonizarea instruirii cu cercetarea și preeminența cercetării; - autonomie universitară și libertăți academice nelimitate; - servicii sociale (comunitare) minime. Etatism al finanțării: - finanțare publică generoasă și exclusivă; - independență de piață. Elitism meritocratic: - selecție meritocratică a studenților; - centrare exclusivă pe studenți tineri; - prestigiul diplomei și privilegii ale recunoașterii sociale. Colegialitate: - model colegial de evaluare a performanțelor; - model colegial de conducere instituțională. Autoritarism moral și individualism al performanței. Universitatea de piață Universitatea de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
supus jocurilor pieței pentru exploatarea cererii individuale și sociale de educație superioară și pentru maximizarea profitului financiar. Premisele apariției și funcționării universității de piață sunt: a) cererea tot mai mare de diplome universitare; b) reticența universităților tradiționale de a părăsi elitismul meritocratic și de a flexibiliza rigiditatea diviziunii academice a cunoașterii; c) liberalizarea pieței serviciilor, inclusiv a diplomelor universitare. O universitate de piață prospectează domeniile în care cererea de diplome universitare e mai mare, costurile de instruire sunt minime, iar universitățile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]