260 matches
-
simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost pus pe seama vârstei, ci pe calitatea interacțiunilor pe care le-a avut adultul). Se afirmă că mai degrabă practica este cea care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși, menirea teoriei este să ajute la rezolvarea problemelor ce emerg din acțiunea practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Bryant, 1989): Aici, cercetarea este inițiată de ipotezele teoretice, care sugerează anumite probleme pentru cercetare. Cercetătorul trebuie să măsoare doar aspectele relevante din realitatea empirică, doar cele care trebuie testate. În acest model, relația este inversă: problemele de cercetat emerg din practică, din evenimentele ce au loc, nu din teorie. Sunt investigate, pentru a genera explicații (teorii) prin raționamente inductive. Agenda de investigații poate fi sugerată de teorie și practică deopotrivă. De obicei, temele nu se suprapun, fiind necesar un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă discursul academic. Teoriile informale sunt înțelesuri ce emerg din și ghidează practica. În educația adulților, continuă autorul,teoretizarea ar trebui să se facă pe baza înțelegerii practicii și a modului în care practicienii îșigândesc propriile practici. Cu alte cuvinte, pornind de la teorii informale, trebuie să le testăm și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel, mai abilitați să fie conștienți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost pus pe seama vârstei, ci pe calitatea interacțiunilor pe care le-a avut adultul). Se afirmă că mai degrabă practica este cea care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși, menirea teoriei este să ajute la rezolvarea problemelor ce emerg din acțiunea practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Bryant, 1989): Aici, cercetarea este inițiată de ipotezele teoretice, care sugerează anumite probleme pentru cercetare. Cercetătorul trebuie să măsoare doar aspectele relevante din realitatea empirică, doar cele care trebuie testate. În acest model, relația este inversă: problemele de cercetat emerg din practică, din evenimentele ce au loc, nu din teorie. Sunt investigate, pentru a genera explicații (teorii) prin raționamente inductive. Agenda de investigații poate fi sugerată de teorie și practică deopotrivă. De obicei, temele nu se suprapun, fiind necesar un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care nu numai condițiile concrete din mediul strict organizațional, al locului de muncă sunt cele care își pun amprenta asupra activității și comportamentului individului. Ca urmare a celor de mai sus, intervin următoarele categorii importante de medii stresoare, din care emerg sursele și factorii stresori: 1. Locul de muncă, caracterizat prin activitatea propriu-zisă și care incumbă: compatibilitatea sau incompatibilitatea angajatului față de natura muncii desfășurate; efortul depus și gradul de risc la care este supus; responsabilitățile asumate prin deciziile adoptate. Mai intervin
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
unor modele proprii între care s-a impus modelul bifactorial elaborat de P.P. Neveanu (1971) și modelul euremelor propus de I. Moraru (1973). În conceperea modelului bifactorial al creativității, P.P. Neveanu ia ca axiome afirmațiile: 1) la nivelul personalității creativitatea emerge din interacțiunea optimă dintre aptitudini și atitudini; dar aptitudinile nu sunt creative prin ele însele ci, devin astfel, dacă sunt activate de motive si atitudini creative (P.P. Neveanu, 1971, 1978); 2) la creativitate contribuie toate procesele psihice, începând cu senzațiile
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
combinație de semnificanți, a căror semnificație nu e decât un joc al intensiunilor ce eludează extensiunea, fie poate convinge printr-o inspirată sinteză între semn, sens și referință. Pledăm pentru un limbaj metaforic de tip peircean, ca produs estetic ce emerge din combinația semn-sens-referință, și mai puțin pentru unul de tip saussurean, ce are la bază modelul semnificant-semnificat, eliminând referința din ecuație. Ricoeur acreditează ideea că declinul retoricii se datorează printre altele și situației următoare: „reducerea metaforei la un simplu ornament
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
teoretice și limitele proprii unui demers științific umanist, așa cum rafinarea lor, printr-o mai bună contextualizare, devine, în fapt, sinonimă progresului cunoașterii<footnote Cum nota un faimos antropolog, „[...] our ordinary state of mind is always a profoundly mystified consciousness . . . To emerge from myth and legend to mature consciousness we need to compare the full range of past and present cultures.” (Harris 1974: 5). footnote>. Cea mai importantă trăsătură a acestor noțiuni și concepte „luate de-a gata” o reprezintă, însă, capacitatea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
șansă reală mamei și copilului de a supraviețui, fără afectare neurologică. Bibliografie <reflist>1. Morris S, Stacey M. Resuscitation in pregnancy. BMJ 2003; 327: 1277 1279 2. Lurie S, Mamet Y. Cesarean delivery during maternal cardiopulmonary resuscitation for status asthmaticus. Emerg Med J 2003; 20: 296-297 3. Banks A. Maternal resuscitation: plenty of room for improvement. Int J Obstet Anesth 2008; 17: 289-291 4. Einav S, Matot I, Berkenstadt H, Bromiker R, Weiniger CF. A survey of labour ward clinicians’ knowledge
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
devices: current and future roles. Curr Opin Crit Care 2010, 16: 203-210 20. Chames M, Pearlman MD. Trauma during pregnancy: outcomes and clinical management. Clin Obstet Gynecol 2008; 51: 398-408 21. Campbell TA , Sanson TG. Cardiac arrest and pregnancy. J Emerg Trauma Shock 2009; 2: 34-42 22. Edelson DP, Abella BS, Kramer-Johansen J, et al. Effects of compression depth and pre-shock pauses predict defibrillation failure during cardiac arrest. Resuscitation 2006; 71: 137-145 23. Kramer Johansen J, Myklebust H, Wik L, et
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
N.A., Kellie Flood, Subramanian Paranjohti, Lippincott Williams&Wilkins, p.544-572, 2001 6. Jalan R, Sen S, Williams R. Prospects for extracorporeal liver support. Gut; 53:890-898, 2004. . 7. Kerns W, Kline J, Ford MD: β-Blocker and calcium channel blocker toxicity. Emerg Clin North Am 1994; 12:365-390. 8. Roberts D.J. - Digitalis. In : Marx: Rosen's Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice, 5th ed., Mosby, 2002, 2104-2108. 9. Rothrock S.G., Tarascon Adult Emergency Pocketbook, 2nd Ed., Tarascon Publishing, 147-148, 2002. 10. Schwartz
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
atypical antipsychotic agents. J Toxicol ClinToxicol 2001;39(1):1-14. 5. Capel MM, Colbridge MG, Henry JA. Overdose profiles of new antipsychotic agents. Int J Neuropsychopharmacol. Mar 2000;3(1): 5154. 6. Carbone J.R. The neuroleptic malignant and serotonin syndromes. Emerg Med Clin North Am 2000; 18(2): 317-325. 7. Reulbach U, Dutsch C, Biermann T, Sperling W, Thuerauf N, Kornhuber J, et al. Managing an effective treatment for neuroleptic malignant syndrome. Crit Care. 2007;11(1):R4. 8. Șorodoc Laurentiu
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Ulrich A., Francis P.D., Woolf A Serial electrocardiogram changes in acute tricyclic antidepressant overdoses. Crit Care Med 1997; 25(10): 1721-1726. 4. Liebelt EL, Francis PD. Cyclic antidepressants. In: Goldfrank's Toxicologic Emergencies. 2002. 5. Martin T.G. Serotonin syndrome, Ann Emerg Med 1996 (28) 520-526. 6. McCabe J.L., Cobaugh D.J., Menegazzi J.J., Fata J. Experimental tricyclic antidepressant toxicity: a randomized, controlled comparison of 73 hypertonic saline solution, sodium bicarbonate, and hyperventilation. Ann Emerg Med 1998; 32(3 Pt 1): 329-333. 7
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Emergencies. 2002. 5. Martin T.G. Serotonin syndrome, Ann Emerg Med 1996 (28) 520-526. 6. McCabe J.L., Cobaugh D.J., Menegazzi J.J., Fata J. Experimental tricyclic antidepressant toxicity: a randomized, controlled comparison of 73 hypertonic saline solution, sodium bicarbonate, and hyperventilation. Ann Emerg Med 1998; 32(3 Pt 1): 329-333. 7. Mehta NJ et al: Tricyclic antidepressant overdose and electrocardiographic changes. J Emerg Med 2000;18:463. (Case report and discussion of ECG changes in tricyclic antidepressant overdose.) [PMID: 10802426] 8. Monteban-Kooistra WE
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Fata J. Experimental tricyclic antidepressant toxicity: a randomized, controlled comparison of 73 hypertonic saline solution, sodium bicarbonate, and hyperventilation. Ann Emerg Med 1998; 32(3 Pt 1): 329-333. 7. Mehta NJ et al: Tricyclic antidepressant overdose and electrocardiographic changes. J Emerg Med 2000;18:463. (Case report and discussion of ECG changes in tricyclic antidepressant overdose.) [PMID: 10802426] 8. Monteban-Kooistra WE, van den Berg MP, Tulleken JE. Brugada electrocardiographic pattern elicited by cyclic antidepressants overdose. Intensive Care Med. Feb 2006;32
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
1998; 57(4): 749-752. 7. Shah B.R., Santucci K., Sinert R., Steiner P. Acute isoniazid neurotoxicity in an urban hospital. Pediatrics 1995; 95(5): 700704. 8. Sullivan E.A., Geoffroy P., Weisman R. et al Isoniazid poisonings in New York City. J Emerg Med 1998; 16(1): 57-59. 9. Șorodoc Laurentiu sub red.,Toxicologie clinica de urgenta, vol.1, (autori: Laurentiu Sorodoc, Catalina Lionte, Mihai Frasin, Radu Andrei, Victorița Simionescu, Ovidiu Petris,), Editura Junimea Iasi, colectia Esculap, 2005 10. Temmerman W., Dhondt A
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
187-98, 1995. 12. Voicu V., Macovei R., Miclea L. - Ghid de toxicologie clinică, Ed. Medicală AMALTEA, 1999. 13. Voicu V.A. - Toxicologie clinică, Ed. Albatros, 1997. 14. Weiner Debra L. - Reye Syndrome, in Emergency Medicine/Pediatrics, http://www.emedicine.com/EMERG/topic 399.htm, 02, 2001. 91 INTOXICAȚIA ACUTĂ CU TEOFILINĂ Teofilina este un bronhodilatator dimetilxantinic folosit În tratamentul pacienților cu boli pulmonare obstructive. În ciuda folosirii sale mai limitate În terapie, teofilina rămâne o cauză importantă de intoxicație, cu o morbiditate
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Poisoning, 2nd Edition, Williams & Wilkins, 1997. 3. Hoffman A, Pinto ED, Gilhar D. - Effects of pretreatment with anticonvulsants on theophylline-induced seizures in the rat. J Crit Care 1993; 8: 198-202. 4. Hymel G - Toxicity, Theophylline, emedicine 2004, www.emedicine.com/emerg/topic 577.htm 5. Minton NA, Henry JA - Acute and chronic human toxicity of theophylline. Hum Exp Toxicol; 15(6): 471-81, 1996. 6. Minton NA, Henry JA - Treatment of theophylline overdose. Am J Emerg Med; 14(6): 606-12,1996. 7
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Theophylline, emedicine 2004, www.emedicine.com/emerg/topic 577.htm 5. Minton NA, Henry JA - Acute and chronic human toxicity of theophylline. Hum Exp Toxicol; 15(6): 471-81, 1996. 6. Minton NA, Henry JA - Treatment of theophylline overdose. Am J Emerg Med; 14(6): 606-12,1996. 7. Mokhlesi B, Liekin JB, Murray P, Corbridge TC - Adult Toxicology in Critical Care. Part II: Specific Poisonings, CHEST; 123: 897-922, 2003. 8. Shannon MW - Comparative efficacy of hemodialysis and hemoperfusion in severe theophylline intoxication
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
14(6): 606-12,1996. 7. Mokhlesi B, Liekin JB, Murray P, Corbridge TC - Adult Toxicology in Critical Care. Part II: Specific Poisonings, CHEST; 123: 897-922, 2003. 8. Shannon MW - Comparative efficacy of hemodialysis and hemoperfusion in severe theophylline intoxication. Acad Emerg Med; 4(7): 674-8, 1997. 9. Șorodoc Laurentiu sub red.,Toxicologie clinica de urgenta, vol.1, (autori: Laurentiu Sorodoc, Catalina Lionte, Mihai Frasin, Radu 97 Andrei, Victorița Simionescu, Ovidiu Petris,), Editura Junimea Iasi, colectia Esculap, 2005 10. Voicu V.A
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Immunology. Boston, Mass: Blackwell Scientific; 1996;27:353-362. 9. Linden C.H. Digitalis Glycosides. In: Ford Clinical Toxicology, 1st ed., W. B. Saunders Company, 2001, 379-391. 10. Ma G., Brady W.J., Pollack M., Chan T.C. Electrocardiographic manifestations: digitalis toxicity. J Emerg Med 2001 Feb; 20(2):14552. 11. Roberts D.J. - Digitalis. In : Marx: Rosen's Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice, 5th ed., Mosby, 2002, 2104-2108. 12. Rothrock S.G., Tarascon Adult Emergency Pocketbook, 2nd Ed., Tarascon Publishing, p.147-148, 2002. 13
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]