1,266 matches
-
lumii Sursa: prelucrare după WVS 1999 Teoria globalizării pornește de la premisa transnaționalizării piețelor de bunuri, a piețelor financiare și a celor culturale. De aceea, consider că întrebarea legată de cum anume se comportă două sate din România în acest context al emergenței unui sistem economic și cultural global devine extrem de semnificativă. Putem înțelege mai ușor efectele globalizării asupra celor două amintite mai sus dacă ne referim la principalele schimbări produse de fenomenul globalizării. O serie de dimensiuni care sunt în același timp
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de globalizare care întrețin în cea mai mare măsură interesul sociologilor sunt cele legate de aspectul cultural și social. Tot aici vom putea identifica efectele cele mai importante și în cadrul celor două comunități. Globalizarea înseamnă din acest punct de vedere, emergența unei culturi globale ce transcende granițele culturilor locale. Bunurile culturale circulă peste tot în lume, iar fluxul lor nu mai ține seama de granițe între state, de diferențele rasiale, etnice sau de altă natură. Oamenii, indiferent de țară, încep tot
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai degrabă descriptiv, cum este cel de față, scopul este de a înregistra toate aceste schimbări față de modelul comunitar tradițional și pe cât posibil de a le supune interpretării. Cum se comportă deci două sate din România în acest context al emergenței unei culturi globale? Dacă ar fi să căutăm strategiile posibile în teoria sociologică actuală, punctul de vedere al lui I. Wallerstein ar fi extrem de relevant aici. Există două variante spune acesta să asimilăm, să copiem elementele culturii globale, să adoptăm
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ideea de mai sus este poziția școlii comportamentului colectiv, care face referire la faptul că, pentru ca o identitate colectivă să apară, este nevoie de o estompare a sinelui și de o slăbire a constrângerilor memoriei. Memoria este așadar esențială în emergența unei identități, dar în sens opus: ea trebuie eludată (Eyerman, 2004: 161). Există alături de cele amintite mai sus, o serie de alte aspecte fără de care identitatea colectivă nu poate fi definită: istoria comunității respective, miturile și legendele întemeietoare, rudenia, specificul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
această zestre colectivă. Identitatea etnică și identitatea națională sunt forme ale identității colective, alături de identitatea de gen sau cea religioasă. A devenit cunoscut în ultimii ani, conceptul de traumă culturală (Sztompka, 2000, Eyerman, 2001), care oferă un cadru explicativ pentru emergența unor noi identități colective în perioade de criză socială. Consider că schimbările antrenate în cadrul comunităților rurale românești de colectivizarea agriculturii și tot ceea ce a urmat după aceea, se încadrează în acest cadru explicativ al traumei culturale, pentru că au avut un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
înscrie în seria țărilor care au parcurs un proces de tranziție și care au restructurat în mod fundamental proprietatea funciară. Rezultatele au fost foarte diferite în aceste țări. Dacă în țările baltice și cele din Balcani rezultatul reformelor a fost emergența unei exploatări de tip individual în cea mai mare parte, în țări din Europa Centrală ca Slovacia sau Republica Cehă reforma a dus la apariția și consolidarea fermelor private de dimensiuni mari (Rozelle, Swinnen, 2004). Literatura de specialitate privind procesele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ziólkowski, Marek. 1998. Despre pluralitatea prezentului (între tradiție, moștenire a socialismului, modernitate, postmodernitate), în Neculau, Adrian și Ferréol, Gilles. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Zulean, Marian. 1996. Emergența elitei antreprenoriale în societatea românească postcomunistă. O explorare. în Revista de Cercetări Sociale, 2, pp. 3-16. Zweynert, Joachim și Goldschmidt, Nils. 2005. The Two Transitions in Central and Eastern Europe and the Relation Between Path Dependent and Politically Implemented Institutional
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
devine tacită, integrată și interiorizată, Înscriindu-se În patrimoniul indivizilor și al organizației. Reluând cele patru faze ale kata, putem analiza formele și manifestările ba-ului În cursul acestor momente diferite. El se prezintă mai Întâi ca o condiție de emergență (socializarea), spațiu de dialog și de formalizare (exteriorizarea), loc de Îmbogățire (combinarea) și apoi de concentrare (interiorizarea). Așa cum am văzut mai sus, această kata reia schema emblematică a transformării ciclice a yin-ului În yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
instrucția de factură liberală, universitară devenise o cale din ce în ce mai eficientă de a legitima statusuri tradiționale, având în vedere că aceasta nu pregătea studenții pentru muncă, ci pentru un anumit stil de viață. În schimb, specialitățile de tip politehnic, rezultate din emergența ocupațiilor raționalizate, specializate, ofereau un anumit avantaj de status pentru absolvenții lor, în dauna ordinii tradiționale de statusuri. Prin urmare, educația universitară se dezvoltă ca o arenă a unei intense competiții pentru statusuri, a cărei dominație (în speță, a universității
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
voi aborda istoria socială a învățământului public, pe de o parte, și pe cea a universităților, pe de alta. 1. Apariția și dezvoltarea învățământului public de masătc "1. Apariția și dezvoltarea învățământului public de masă" Pentru a înțelege mai ușor emergența învățământului modern descris mai sus - public și de masă -, am împărțit istoria recentă a sistemelor educaționale în câteva etape: a) începutul epocii moderne - de la Renaștere până la apariția primelor structuri educaționale de stat, la mijlocul secolului al XVIII-lea; b) apariția și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
industrializare, având în vedere faptul că acestea au apărut mai întâi în țări cu o pondere mare a populației rurale, precum Austria sau Germania, în timp ce în țara cea mai dezvoltată în epocă, Marea Britanie, procesul a fost mult întârziat (Archer, 1979). Emergența proiectului statului național a creat premisele dezvoltării sistemelor de învățământ publice (Green, 1990). Statele aflate în această fază au recunoscut rolul-cheie al educației și au preluat rolul de pregătire a noilor generații pentru noua structură socială și politică. Școala, laolaltă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
-lea); și c) revoluția școlară postbelică. • La începutul epocii moderne, dezvoltarea învățământului a fost influențată de câteva momente importante: introducerea curriculumului clasic latin al Renașterii, introducerea tiparului, Reforma protestantă și răspândirea școlilor religioase. • Dezvoltarea sistemelor publice de învățământ este rezultatul emergenței proiectului statului național, mai ales în Germania și Franța, în secolul al XVIII-lea. • Forma actuală a sistemelor publice de învățământ derivă din inițiativele instituționale din Europa Occidentală din secolul al XIX-lea. • Învățământul românesc a cunoscut o evoluție similară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
făcut inițial fără prea multe obstacole, astfel că, la începutul secolului XX, în marea majoritate a școlilor publice americane evoluționismul era predat elevilor ca teorie convențională pentru înțelegerea fenomenelor din lumea vie. Anii din preajma primului război mondial au adus o emergență a fundamentalismului religios și, ca una dintre consecințe, contestarea predării evoluționismului de către creaționiștii biblici. Aceștia nu acceptă altă interpretare a lumii decât cea care rezultă din înțelegerea ad litteram a Bibliei. Modificarea atitudinilor populare s-a reflectat rapid în politicile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dar gama se poate extinde. În amonte, apetitul de antreprenor general este pus în evidență atât de ICCO Construct, cât și de firma-mamă prin Departamentul de Dezvoltare a Afacerilor. Corelarea analizei portofoliului cu evoluția cifrei de afaceri pune în evidență emergența unei sinergii între diferitele firme ale grupului. Aceasta este amplificată de modul de transfer al imaginii comune datorate siglei ICCO, dar și de succesele și competențele acumulate. Se mai adaugă și efectul pozitiv al modului în care se face o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a avantajelor dezvoltării durabile, nu neapărat pentru un viitor atât de ambițios, dar măcar mai sănătos și mai stabil. La drept vorbind, În cazul actualului model de dezvoltare economică, nu prevalează sensul explicit al convergenței În dauna concurenței acerbe, al emergenței În pofida performanței cu orice preț, creșterii calității În detrimentul sporirii stocurilor și așa mai departe. Din nefericire, trăim Într-o mentalitate inflaționistă. Din punct de vedere psihologic, această abordare inflaționistă este promotoarea falsei prosperității: nevoia de bani mai mulți cu mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
iar revoluția de la 1848 nu a găsit nimic mai bun de făcut decât să parodieze când anul 1789, când tradiția revoluționară a anilor 1793-1795”. Numai că Marx însuși a cedat repede acestui duh restauraționist când, mai târziu, a văzut în emergența societății comuniste anunțate „exproprierea expropriatorilor” și restaurarea unei proprietăți arhaice și lipsite de exploatare: „Ceasul din urmă al proprietății private capitaliste a sunat. Expropriatorii sunt expropriați. Modul de apropriere capitalist, care rezultă din modul de producție capitalist, deci proprietatea privată
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
infrastructurii sanitare din Germania decât Îngrijorat de prețul pe care poporul german Îl plătea pentru astfel de realizări. De fapt, nu este hazardată observația că Însuși statul biopolitic promovat de Moldovan era cel puțin parțial similar cu al Treilea Reich. Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944)tc "Emergența măsurilor restrictive agresive (1938‑1944)" Eugeniștii au recâștigat șansa de a contribui la promovarea programelor de sănătate publică o dată cu preluarea puterii de către Frontul Renașterii Naționale, condus de Carol al II-lea, În 1938. Iuliu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de prețul pe care poporul german Îl plătea pentru astfel de realizări. De fapt, nu este hazardată observația că Însuși statul biopolitic promovat de Moldovan era cel puțin parțial similar cu al Treilea Reich. Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944)tc "Emergența măsurilor restrictive agresive (1938‑1944)" Eugeniștii au recâștigat șansa de a contribui la promovarea programelor de sănătate publică o dată cu preluarea puterii de către Frontul Renașterii Naționale, condus de Carol al II-lea, În 1938. Iuliu Moldovan și alți câțiva membri ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doctrinare antidemocratice și antisocialiste. Din punct de vedere strict științific, orientarea lor este net pozitivistă. Ei încearcă să pună în evidență legi ale comportamentului ființei umane în societate. Tendința generală spre oligarhizare, caracterul universal al distincției dintre dominatori și dominați, emergența, oriunde și oricând, a unei minorități - elita - care se impune față de o majoritate dezorganizată - masele - sunt considerate de ei tot atâtea legi ale comportamentului uman. Dar evidențierea a ceea ce ei consideră că sunt niște constante istorice de o importanță universală
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Duverger o împrumută de la Hermann Schmalenbach (1922) și pe care el o traduce prin „ordine”, gândindu-se la ordinele de inspirație religioasă, cum ar fi, de exemplu, Ordinul de Malta (Duverger, 1951 și 1961, p. 149). Cel puțin în parte, emergența totalitarismelor poate fi interpretată, în acest fel. Într-adevăr, totalitarismul modern poate fi considerat ca desăvârșirea unui proces început prin intervenția unui partid de tip „ligă” sau Bund, într-un context de raționalitate liberală zdruncinată, în vederea restaurării (sau a proiecției
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu prietenii și flamanda (sau rusa) cu servitoarea”. Consecințele unor astfel de situații pot fi foarte diferite. Putem asista la strategii individuale de învățare a limbii elitei, strategii rezultând dintr-o pierdere a identității culturale. De asemenea, putem fi martorii emergenței unei mișcări contraculturale ce vizează promovarea limbii disprețuite de elită. Una dintre consecințele reușitei unei astfel de mișcări este emergența progresivă a unei elite concurente, capabilă să ajungă la poziții preeminente fără a-și abandona limba de origine. Este procesul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
strategii individuale de învățare a limbii elitei, strategii rezultând dintr-o pierdere a identității culturale. De asemenea, putem fi martorii emergenței unei mișcări contraculturale ce vizează promovarea limbii disprețuite de elită. Una dintre consecințele reușitei unei astfel de mișcări este emergența progresivă a unei elite concurente, capabilă să ajungă la poziții preeminente fără a-și abandona limba de origine. Este procesul care a provocat în Belgia lupta de emancipare a mișcării flamande. Elitele și lupta de clasă Numeroși comentatori sunt de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de gestionar administrativ, devenind acum caracteristica cea mai adecvată. Și într-un caz, și în celălalt, caracteristicile cerute de la elite sunt subordonate unor exigențe relaționale și generate de acestea. O altă orientare pune accentul pe modurile de organizare ce favorizează emergența unei elite. Orice elită dispune de forme de organizare sau de talente organizaționale care-i permit să se impună în fața majorității neorganizate. Încă o dată, exigențele organizaționale pot fi foarte diferite de la o societate la alta. Modalitatea de organizare ce permite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]