816 matches
-
mari Henri Zalis a publicat la începutul lui 2006, la ed. Bibliotheca din Târgoviște, o carte impropriu intitulată Istoria condensată a literaturii române. Titlul ei corect ar fi fost Istoria caraghioasă a literaturii române. Autorul folosește terminologia de specialitate cu emfază, într-un mod hazardat: „Dihotomia subiect-obiect în planul impresie-imagine pleacă de la considerarea sinelui. Din conștiința lor, a celor doi termeni, în care concordă superioara bucurie contemplativă avem, adeverită în adânc, în orizontul lor spectacular, desfacerea aristotelică - microcosm/macrocosm. Amprentată de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Prima cauză este că nu cunoaștem niciodată întregul adevăr despre trecut. De cele mai multe ori se ascund acele adevăruri care ar dezonora un secol, iar cele făcute pentru a-l onora sînt amplificate, sînt transmise în termeni plini de pompă și emfază. (...) Al doilea motiv este că oamenii nu resimt nici un sentiment de ură care să nu fie expresia fie a fricii naturale, fie a invidiei. Aceste două motive nemaiexistînd, pentru noi, în trecut, nu vom găsi nici pe cine să invidiem
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o au pentru străvechiul și ilustrul lor neam, precum și zelul neștirbit în fața stemelor lor. Persoanele cu bun simț spun că aceștia ar face mai bine să nu figureze în lume decît ca seniori la locul lor, să renunțe odată la emfaza spre care-i poartă orgoliul, să nu întrețină mai mult decît o gardă, suficientă pentru a alunga hoții din castel, în caz că s-ar arăta vreunii atît de înfometați încît să caute acolo de-ale gurii, să dărîme meterezele, zidurile și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
comunist arătă înspre vizitatorul său occidental cu un gest de gazdă îndatoritoare. Un tovarăș italian, spuse. Faceți cunoștință! Nando Rossi se ridică de pe scaun și întinse mâna tovărășește. Ion Gheorghe Maurer, i se recomandă celălalt simplu, fără nici un fel de emfază. Spune c-a venit aici, Jeane, ca să discute cu noi o problemă foarte serioasă, îl puse Gheorghiu-Dej la curent pe colaboratorul său apropiat, dar încă nu s-a hotărât să ne spună despre ce e vorba. Pe coridor se văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe care i-o cunoșteam de a fi "cel mai bun" i-au fost de un "folos" la care nici unul dintre noi nu se gândise. Cei doi ofițeri au schimbat câteva cuvinte în șoaptă și cel tânăr a declarat cu emfază că băiatul are un mare noroc, că viața îi surâde și va putea deveni, nu peste multă vreme, ofițer ca și ei, ofițer în Armata Roșie. Vasili a căutat și nu a întâlnit privirea lui Gerhard. Decizia era luată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
privirea de la ea și și-a îndreptat-o interogator întâi spre Alindora, apoi spre mine. Obrajii împurpurați ai Minodorei au devenit dintr-o dată albi ca varul. Vasili a rămas cu noi la un ceai după ce ne-a înmânat cu oarecare emfază darurile aduse pentru noi, tot felul de bunătăți de a căror existență uitasem : icre negre, cafea, ciocolată, bomboane fine... Mai era și o ochioasă eșarfă de culoare azurie cu fire lucioase care fusese destinată probabil Minodorei dar s-a găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și apărase o doctrină a extincției, pe care o numise "nihilism activ" și despre care declarase că exprimă scopul ultim al existenței: accederea la realitatea marelui vid. Inspirat, după propriile mărturisiri, de filosofia gânditorului chinez Wang-Yang-min, prozatorul nipon puncta cu emfază (repetând, inconștient probabil, un titlu nietzschean) că "marele vid este rădăcina creației și adevărul fundamental de dincolo de bine și de rău" și, mai mult, că "nu poți crea o operă de valoare fără a fi nihilist". Homosexual, cu un profil
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o figură de bâlci, dovadă fiind interminabilele bancuri ce-l au ca erou, multe inspirate chiar din situații reale. Prin opoziție, polițistul nipon este unul dintre cele mai populare caractere ale vastului spectru social. Omawari-san, cum este acesta numit cu emfaza de rigoare, respectă în totalitate restricțiile de viteză impuse de regulile de circulație atunci când se găsește pe motocicletă sau în mașină, le zâmbește copiilor (care îi fac, la rândul lor, cu mâna), taie extrem de rar și cu nesfârșite precauții vreo
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
numit Nae, care, între taclale, diverse cumpărături, o vizită la WC și un incident cu niște cîini ce erau gata să-l muște, s-a "magnetizat strașnic", "regăsim parfumul mahalalei bucureștene din O noapte furtunoasă" . Naturalețea ușor retractilă, lipsa de emfază a acestei scriituri e astfel compensată de micul fabulos al glumei care cu eleganță dezumflă enormitățile, reduce pretențiile iraționale la sîmburele lor de vid. Colaborarea criticului Tudorel Urian reprezintă, una din cele mai prețioase achiziții ale României literare din ultimii
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
pe care le va fi resimțit în notele aprobării sau ale umorului... Dar cum crează, de fapt, mai mult ori mai puțin iubiții noștri confrați? Să stabilim mai întîi cum se înscriu în orarul zilei. Declară Livius Ciocârlie, cu o emfază laconică, cu o modestie atît de crispată, încît devine stilistic savuroasă: „Scriu numai dimineața, foarte devreme, și asta îmi dă un soi de complex de inferioritate, fiindcă știu de la Lucian Raicu, prietenul meu, că scriitorii de linia întîi scriu nocturn
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
reducea, exclusiv, la timp și la voință." (pag. 498) Cât de atent e Z. Ornea cu tentele caracterologice, se vede atunci când tratează personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu în două capitole distincte. Întâi în sensul rigorii biografice, apoi în acela al emfazei mitografice. Separația e cât se poate de eficientă. Cele câteva episoade răzlețe sintetizate începând cu pag. 337 (inclusiv focul de armă tras în 1923) nu justifică, luate în litera lor, charisma pentru care atâția dintre apropiații săi depun, la pag
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
fost cu adevărat demn de urmărit, a fost cel din Game of Thrones. Scena în care Arya refuză să-i dea lovitura de grație lui Sandor Clegane a fost una din cele mai puternice de pînă acum ale serialului. Fără emfază, fără patos. Kill me! Kill me! striga bruta strivită, în timp ce Arya se îndepărta încet în peisajul glacial la propriu: pe o vale glaciară din Irlanda, adică din Westeros. Din fericire, al treilea măcel a reușit să-mi spele un pic
Mirel Palada, revoltat după Germania - Portugalia 4-0: Kill me! Kill me! Sandor Clegane a fost portughez în seara asta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73922_a_75247]
-
carte scrisorile trimise de la Olănești criticului de la "Vatra", iată că acesta se apucă, în nr. 14 din CULTURA, să comenteze paginile și proiectele intelectuale cuprinse în alte eseuri ale expeditorului. "Teza de bază, începe Al. Cistelecan, chiar dacă niciodată spusă cu emfaza cuvenită, e că poezia e vitală." Urmează circumscrierea tezei și a aplicațiilor ei, cu referire și la cititorul generic, pe care Mușina îl atacă "pe unde nu se așteaptă". Premisă negativă, premisă pozitivă... și ajungem la "planul Mușina", menit să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
singur, măreția aceasta nu poate fi decît tragică: nu dramatică, nu dureroasă, nu tulburătoare, ci tragică. Dar cum trăim într-o lume în care deriziunea a devenit regulă de apreciere publică, cuvinte ca tragism, eroism și bravură au ceva din emfaza retorică a lozincilor exaltate. In realitate, nu e nimic hiperbolic în a-i numi pe luptătorii de la Nucșoara niște eroi tragici. Căci au fost o picătură de verticalitate într-o mare de pasivitate endemică. Niște lupi atipici de o rarisimă
Lupii de la Nucșoara by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6752_a_8077]
-
Despre Chipurile lui sunt o groază de lucruri de spus. Nu degeaba, în intervalul relativ scurt care-a trecut de la apariție până acum, i s-au dedicat deja zece cronici, toate favorabile. (Nemaivorbind de faptul că unele vădesc chiar o emfază îngrijorătoare.) E clar că avem de-a face cu un suflu nou, în fața căruia comentatorii n-au mai găsit loc de întors. Ultimul val de poeți, cel al generației 2000, nu duce lipsă de autori puternici, capabili să sondeze în
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
a falsifica prin influența lor jocul liber dintr-o anumită zonă a societății, sportul în cazul discuției noastre. Mulți vor să se dea bine pe lângă mai marii zilei pentru a le câștiga bunăvoința și influența efemeră. Cum altfel poți interpreta emfaza cu care domnul Mircea Sandu anunța acum ceva vreme un măreț proiect în care sunt implicate nu știu câte ministere? Se vede din avion dorința de a căpăta mângâierea protectivă pe creștet a politicienilor, așa cum era învățat odinioară. Mă întreb însă cine
INTERVIU cu Răzvan Burleanu: Ce se va întâmpla cu Pițurcă dacă devine președintele FRF. Acuze de plagiat aduse lui Gică Popescu - EXCLUSIV DC News by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74460_a_75785]
-
se bucure de onoranta postură și să cucerească publicul și critica prin poeziile ei, autoarea a ținut un discurs resentimentar și atotculpabilizator. Toți aveam o vină, nimeni nu știa care anume e a sa. Iar ,versurile" plate recitate apoi cu emfază n-au făcut decât să înrăutățească situația. La antipod, sala a vibrat la muzica, versurile și glumele melancolice ale lui Augustin Frățilă, venit tot de la București; de asemenea, la prezentările pline de șarm și umor ale lui Alex. Ștefănescu, coborât
Turnir poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7819_a_9144]
-
critica (stricto sensu) literară. Practicînd o critică empatică și confesivă, sedusă de ideea de scris, de poezia cuvintelor, e impresionată mai ales de umanitatea din spatele constructelor, de dincolo de expresivitate, de forța scriitorilor de a vorbi literar despre lucruri fundamentale fără emfază (vezi reproșurile aduse Aurei Christi, de pildă, căreia îi admiră proiectul literar ambițios și idealist, dar îi propune împlinirea lui prin coborîrea mai frecventă în concret, prin distanța necesară față de propriile aspirații, ceva umor și autoironie). Exhibarea eului, prin modul
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
el este: adversar al conservatorismului și dușman al experimentului, individualist cu simțul proprietății, dar cu un puternic instict al solidarității și cu un remarcabil respect pentru profesie, rezervat în fața zgomotului însă comunicativ în intimitate și gata oricînd să transmită fără emfază ceea ce știe, în raporturi bune cu lumea vizibilă și cu normele raționale pe care toate meseriile, chiar și cele creatoare, le au. Decalogul său uman și artistic este, aproximativ, acesta: 1. să nu ai alți dumnezei în afara celor văzute, a
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7303_a_8628]
-
legate de geneza cărților, de elaborarea și redactarea lor, ele probează travaliul reluat cu alte încercări de la o carte la alta, aventura creației ce se reia de fiecare dată cu surprizele ei. Aici se conturează ceea ce s-ar numi, fără emfază ori exagerare, titanismul scriitorului. Și se desprinde imaginea unui Rebreanu reprezântând pe români și specificul național în conferințele pe care le susține în mai multe țări europene. Textul despre viața spirituală a românilor (Patria românească) încheie "Addenda", el este suportul
„Dialog peste generații“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7343_a_8668]
-
depinde de noi, ci de parametrii epocii, de imprevizibilitatea semenilor sau de puzderia de necunoscute din jur. Sunt atît de numeroase variabilele care ne guvernează viața, încît a pretinde că ele ascultă docil de tresăririle noastre volitive e semn de emfază ridicolă. Voința nu ne-a fost dată pentru a ne hotărî destinul, ci doar pentru a face față unor împrejurări care vin peste noi. Nimeni nu-și trăiește viața în calitate de creator, ci doar în calitate de martor care reacționează la ce i
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
a reprezentat cunoașterea perfectă a limbii grecești (era grec după mamă, fiul al Frosei Schina, fata unui cunoscut eterist ucis de turci, căsătorită, după venirea ei în Moldova, cu boiernașul Ioniță Sion). Toate acestea memorialistul le povestește, simplu și fără emfază, în partea autobiografică a Suvenirelor. Nici urmă de fumuri aristocratice, de îngîmfare sau de prezumție la academicianul George Sion, ajuns senin pe culmea vieții; modestia sa funciară a rămas nealterată pînă la sfîrșit. În lumea exaltărilor și a ambițiilor romantice
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
e nevoie de majusculă pentru ca timpul să aibă greutate, iar urma copitei sale umplută cu suferință sugerează oricum apa, lacrimile). Am găsit însă poeme de mare frumusețe, care mă fac să cred în viitorul acestei poete, dacă va renunța la emfaza Ťtemelor esențialeť și va insista pe trasarea unor portrete delicate, caligrafiate cu emoție, precum cel numit Din nebăgare de seamă: ŤAritina nu mai este/ a fumegat ușor, s-a rostogolit/ prin sufletul meu ca un saltimbanc/ sângaci/ a fumegat / ca
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
cam spus ce avea de spus în poezie (deși volumul acesta e realmente surprinzător), un asemenea viraj către simplitate era indicat. Datorită lui, printre altele, niște versuri cum sunt cele de mai jos se salvează de o eventuală prezumție de emfază: „Eu sunt liber, eu sunt mort la datoria de a zbura fără aripi:/ n-am nume, adresă... / Am întâlnit viața la un colț de stradă: am iubit-o și am uitat-o.// Am și acum poza ei în portofel/ și
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
literaturii pe genuri, un nesfârșit badinaj în care persoana unui autor prea orgolios pentru a arăta că se ia în serios joacă totdeauna un rol central, iar temele cele mai grave, marile probleme ale vieții, filosofiei, moralei, sunt abordate fără emfază, parcă în treacăt, parcă în glumă. Nimic esențial nu rămâne însă nespus de către doctul dar deloc pedantul causeur care crede că are - ca și personajul din folclorul chinez invocat în titlul mai vechiului său „roman”, Vagabondul care trece sub o
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]