1,692 matches
-
condiționată generic, către aperspectivism, la fel cum reprezentarea cinematografică a spațiului prezintă o tendință "naturală" către perspectivism 272. Fiecare gen al artei, fiecare mediu poate, desigur, să depășească această tendință inerentă, însă asta necesită întotdeauna mai multă atenție atît din partea emițătorului, cît și din cea a receptorului. În general, perspectivizarea literară nu se străduiește să atingă acuitatea vizuală a perspectivizării din artele grafice, din moment ce perspectivizarea narativă nu urmărește de regulă să descopere și să prezinte relațiile spațiale dintre obiecte, ci, mai
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
indirect liber și maniera vorbirii este caracterizată la Jane Austen în principal prin alegerea cuvintelor, în timp ce în opera lui Richardson prin alegerea cuvintelor și a intonației. În ambele cazuri, alegerea stilului indirect liber indică în continuare o anumită detașare din partea emițătorului față de vorbitorii reali. Pasajul din Clarissa Harlowe este foarte grăitor în acest context, deoarece Clarissa explică ea însăși imediat după aceasta că principala ei preocupare în relatarea precedentă era să prezinte "aerul și maniera în care lucrurile sînt spuse": Scuză
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
interne pentru aleșii indiferenți (dar cît de atenți la micul ecran). Arca alianței s-a rupt între viitor și acțiune. Între intelectuali și partide. Ultimii nu-i mai atrag pe primii, fiindcă partidele și dependența lor au încetat să fie emițători alternativi. Cu cît mai multe contra-societăți, cu atît mai multe idei contra. Intelectualul critic nu se poate ralia marilor vectori de difuzare care au început să-și trăiască propria viață industrială și comercială, deopotrivă de străină creației intelectuale și utopiei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
controlul operează la sursă. El acționează direct asupra celor autorizați să vorbească și indirect asupra cuvîntului. Cînd raportul om/om este indirect și trece printr-un suport material obiectiv și controlul este indirect, centrul său de gravitație trece din corpul emițătorilor de informație socială către mijloacele și canalele de emisie. După exemplul francez, vom distruge conform acestei scheme trei sisteme de canalizare simbolică. După perioada medievală de regularizare ecleziastică, urmată, după Gutenberg, de o fază de regularizare juridico-politică sub monarhie și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de sus în jos, printr-o cascadă de mandate regulate și ierarhice foarte strînse (cum spune Munus-ul episcopal: Doar mandatul episcopului conferă puterea de a predica cuvîntul lui Dumnezeu"). Dar statul nu exercită un control direct asupra deținătorilor și a emițătorilor. Dacă Biserica, sau ceea ce odinioară îi ținea locul ("clerul" islamic, astăzi), încetează să mai joace jocul puterii politice, intrăm într-o zonă de grave turbulențe. Începînd cu secolul al XVI-lea, cînd răspîndirea tiparului a spart la noi monopolul clerical
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
intern al audienței și al legilor pieței. Nimic nu este interzis, dar nu totul e la vînzare, și dacă cetățeanul are dreptul de a vedea și auzi totul, distribuția își are limitele ei. Comunismul și fascismul combină controlul ecleziastic asupra emițătorului (delegarea dreptului la cuvînt Partidului, cu inițierile, ierarhia, școlile, ziarele sale etc.) și controlul administrativ asupra aparatului de difuzare (cenzura în tipografie, radio și televiziune). Lucru de două ori anacronic. Capitalismul liberal nu are a se teme de nimic (exceptînd
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în același ritm și în același sens, și cucerirea lumii prin audiovizual trece drept cucerirea economică a lumii prin liberalism. Raționalitatea mediatică servește drept mînă invizibilă zeiței libertății new-yorkeze, care are brațul lung. Așezînd față în față un bloc de emițători și un bloc de polițiști ai discursului, această schemă simplă are două mari inconveniente: pentru început, ar putea să fixeze polul puterii politice pe un rol negativ sau restrictiv de controlor al mesajelor, ca și cum ar fi pionul mut al puterii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lui tipografii și redacția fiind felicitați pentru entuziasmul lor în depășirea normelor de executare a planului. A informa, susține știința modernă, înseamnă a produce improbabilul. Or a "guverna înseamnă a prevedea", iar a prevedea, a supune imprevizibilul normei. Limitînd numărul emițătorilor de informație sau sărăcind informația emisă, se reduc marjele de imprevizibil, de anormal, de aleatoriu. Guvernez mai bine, căci prevăd mai bine. E cazul informării oficiale în statul socialist, Kim Il-Sung, împlinind dorința secretă a inconștientului politic. În toate cazurile
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
predea aparatele de radio la primărie, pentru a-i feri de propaganda dușmănoasă și de vicleniile spionajului. Guvernul de la Vichy instaurează un serviciu omogen de propagandă în sud, sub autoritatea unui secretar general al informațiilor, în timp ce Germania, din 1940, trece emițătorii din nord sub direcția exercitată de Propaganda Abteilung. Goebbels considera TSF-ul "armata a patra", și putem vedea în Rezistență "un miracol al radioului". Guvernul Eliberării a rechiziționat posturile emițătoare private, a retras toate autorizațiile anterioare și a instaurat prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
unui secretar general al informațiilor, în timp ce Germania, din 1940, trece emițătorii din nord sub direcția exercitată de Propaganda Abteilung. Goebbels considera TSF-ul "armata a patra", și putem vedea în Rezistență "un miracol al radioului". Guvernul Eliberării a rechiziționat posturile emițătoare private, a retras toate autorizațiile anterioare și a instaurat prin decret monopolul. Asta deoarece experiența "războiului undelor", "generalul microfon", BBC-ul și La Lune est pleine d'éléphants verts 80 au revelat statului caracterul strategic al mediei. Al Doilea Război
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tehnică, ceea ce nu înseamnă apolitică. Cenzura se definește ca necesitate a obținerii unei autorizări prealabile pentru divulgarea unei opere a spiritului. Ea nu mai este determinantă în ceea ce privește tipărirea, reapărînd, indirect, pentru emisiuni; altfel s-ar produce un bruiaj generalizat al emițătorilor (cum se prefigurează pe FM). De notat că și dacă, drept urmare a vreunei invenții tehnice, ar exista un număr infinit de frecvențe și deci de canale posibile, problema s-ar deplasa spre împărțirea unui alt bun rar, care nu poate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
domeniu în care cuvîntul barbarie capătă sens, și anume pragmatica discursurilor, care fixează puțin sau mai deloc regulile jocului politic. Este o polaritate recunoscută de lingviști că, în enunțarea orală, emițătorul gravitează în jurul receptorului, în timp ce, în scris, receptorul gravitează în jurul emițătorului. De unde două cîmpuri de gravitate, cum ne-o indică Bougnoux: într-unul, auditoriul transformă în satelit emițătorul; în celălalt, mesajul solar își transformă în satelit cititorii. Adică oralitatea ascunde, tehnic vorbind, o fatalitate tribală și demagogică, o pantă către facilitate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și producători) Sacrosanct: INFORMAȚIA REFERINȚA LEGITIMĂ DIVINUL (așa trebuie, e sfînt) IDEALUL (așa trebuie, e adevărat) PERFORMANTUL (așa trebuie, merge) MOTORUL OBEDIENȚEI CREDINȚA (fanatism) LEGEA (dogmatism) OPINIA (relativism) MODUL FIRESC DE INFLUENȚĂ PREDICAREA PUBLICAREA APARIȚIA CONTROLUL FLUXURILOR ECLEZIASTIC, DIRECT (asupra emițătorilor) POLITIC, INDIRECT (asupra mijloacelor de emisie) ECONOMIC, INDIRECT (asupra mesajelor) STATUTUL INDIVIDULUI SUBIECT (de comandat) CETĂȚEAN (de convins) CONSUMATOR (de sedus) MITUL IDENTIFICĂRII SFÎNTUL EROUL STARUL DICTONUL AUTORITĂȚII PERSONALE DUMNEZEU MI-A SPUS (adevărat ca un cuvînt al Evangheliei) AM
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pentru rolul finanțării corporatiste în avansurile tehnologice ale SUA este cazul laboratoarelor companiei Bell care, între 1960-1983, au traversat o perioadă deosebit de prolifică. De cercetarea desfășurată în aceste laboratoare este legată apariția tranzistorului, a telefonului celular, a laserului, a diodei emițătoare de lumină, a sistemul de operare Unix, a cipurilor pentru aparatele de fotografiat digitale. În aceeași perioadă, cercetătorii proveniți din aceste laboratoare au câștigat 6 premii Nobel.103 Iar întrepătrunderea dintre spiritul antreprenorial și tehnologia de vârf a dus la
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
În ansamblul procesului didactic. O cerință primordială a creșterii eficienței comunicării rămâne, fără Îndoială, adecvarea ei la nivelul experienței lingvistice și de cunoaștere a celor cărora li se adresează. Este știut doar că transmiterea științei se situează atât la nivelul emițătorului (al profesorului care comunică), cât și la cel al receptorului (alelevului care receptează și asimilează). Aceasta Înseamnă că orice formă de expunere s-ar folosi, eficacitatea ei depinde nu numai de calitățile comunicării (claritate, precizie, plasticitate etc.), ci și de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
activitatea de învățare. Dacă (fb) I poate fi întâlnit în orice tip de comunicare umană, (fb) II este propriu într-o comunicare ce vizează expres învățarea sistematică. Necesitatea, importanța și funcțiile celor două (fb)-uri decurg din dublul statut al emițătorului și receptorului în situațiile didactice. În aceste cazuri, emițătorul nu este doar sursă de informații (Ei), ci și educator (Ee) Ă (persoană care vizează o transformare a receptorului pe baza informației pe care el o furnizează). Profesorul nu comunică doar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în figura nr. 1. Figura 1 Ă Sensul feed-back-urilor în acțiune didactică Datele pe care emițătorul și receptorul le pot primi și transmite (simultan sau succesiv), prin cele două (fb) amintite, se referă la: • obstacolele comunicării/învățării; • personalitatea receptorului/cerințele emițătorului; • gradul de adecvare al mesajului/învățării (Mucchielli, R., 1982; Ungureanu, D., 1994). Dacă situația comunicării permite o prezență optimă a fiecăruia din cele două (fb)-uri, se poate constata: • creșterea eficienței mesajului/actului de învățare; • instalarea unui climat securizant atât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comunicării organizaționale 11. 3.1 Funcțiile comunicării În esență comunicarea înseamnă mult mai mult decât un schimb de informații, date și interpretarea lor. Având ca și criteriu funcțiile pe care le pot îndeplini, Bales (1951) realizează o clasificare a mesajelor emițătorului. Astfel se pot diferenția comunicări care: exprimă solidaritatea (consolidează statutul celuilalt, acordă sprijin, recompensă); reduc tensiunea (glumește, râde, exprimă mulțumire); exprimă acordul (înțelege, acceptă în mod pasiv); exprimă propuneri (dirijeză respectând autonomia celeilalte persoane); exprimă păreri (evaluează, analizează, exprimă sentimente
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sănătate precară a subordonatului și îi sugerează să nu mai facă exces de efort, iar o oră mai târziu îi predă un teanc de rapoarte care necesită atenție imediată. Conflictul de rol interemițători se manifestă atunci când doi sau mai mulți emițători diferă în privința așteptărilor lor față de cel ce ocupă un anumit post. Acest tip de conflict de rol apare mai frecvent la ocupanții unor roluri de graniță, care se străduiesc să satisfacă atât organizația, cât și clienții săi: profesori, ofițeri de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
printre altele, pentru apelurile telefonice la distanță), sunt unidirecționale (nu se dispersează în toate direcțiile, ci sunt concentrate într-un fascicul rază îndreptat spre destinatar), dar chiar și acestea pot fi interceptate dacă receptorul este în aria de acoperire a emițătorului. Conținutul mesajelor radio era protejat la început prin criptare. Mesajele scrise pot fi criptate în mod tradițional înainte de a fi transmise. În trecut, când se utiliza semnalul analog pentru transmiterea mesajelor vocale, se foloseau „telefoane sigure” sau „dispozitive de bruiaj
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
simboluri al căror înțeles este același pentru toți, cei neinițiați necunoscându-l. Se subînțelege că o comunicare economicoasă ar fi aceea în care se utilizează cât mai puține simboluri, al căror înțeles să fie standard, deci astfel încât codurile receptorului și emițătorului să se suprapună perfect. În acest caz, fiecare simplu semnal sau fiecare element al simbolurilor complexe ar conține un bit de informație, adică nu ar exista redundanță. Într-un act comunicațional, cantitatea de informație (ceea ce aflăm nou în acea secvență
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în totalitate, dar se condiționează și se ajustează reciproc. În complexele raportări dialectice dintre ele, autorii fiecăreia poartă o mare responsabilitate etică. Pe bună dreptate, Ch. Larson (2003) subliniază că responsabilitatea constructorilor și emițătorilor de mesaje este nu doar o chestiune de etică religioasă și umanistă, ci și una de natură foarte pragmatică, deoarece publicul este ultrasensibil la intenția surselor persuadante. Așa cum am mai subliniat, dacă se simte că ele sunt neoneste, credibilitatea tinde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vedere ni se pare și definiția comunicării oferită de Roberts și Hunt, care precizează că aceasta este „dobândirea, transmiterea și atașarea unui înțeles informației” (Roberts, Hunt, 1991, p. 225); chiar dacă autorii citați pun un accent important pe valoarea comunicațională a emițătorului, introducerea unui element la o primă vedere precomunicațional - și anume, cel de obținere, de căutare și posesiune a informației - în procesul propriu-zis al comunicării reprezintă o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. Din această perspectivă, modul cum este obținută
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2. Procesul comunicării. Adaptare după modelul lui Andersch, Staats și Bostrom • David K. Berlo a inițiat ceea ce s-a denumit modelul SMCR (Sursă, Mesaj, Canal, Receptor) privind comunicarea (figura 3); privitor la acest model, relevante pentru ambii parteneri în comunicare (emițător și receptor) sunt cultura și sistemul social în care are loc actul de comunicare. Modelul lui Berlo pune un accent deosebit pe extinderea repertoriilor comunicatorilor, în vederea realizării cât mai multor conexiuni și a unui repertoriu comun, aceasta realizându-se și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
social în care are loc actul de comunicare. Modelul lui Berlo pune un accent deosebit pe extinderea repertoriilor comunicatorilor, în vederea realizării cât mai multor conexiuni și a unui repertoriu comun, aceasta realizându-se și la nivelul valorilor sau al atitudinilor emițătorului ori receptorului (aceste aspecte au o importanță instrumental-didactică deosebită). În acest mod, autorul introduce câteva elemente deosebit de utile în analiza emițătorului (sursei) și a receptorului, care presupun un echilibru dinamic al actului de comunicare: spre exemplu, dacă cele mai multe abordări ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]