2,028 matches
-
de respect, datorat atât vârstei cât și statutului social al referentului, creând totodată o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Substantivul „nene” urmat de prenumele personajului exprimă respectul față de vârsta personajului și o anumită notă de familiaritate glumeață între emițător și receptor. Concluzii Personajele lui I.L. Caragiale dovedesc o mare flexibilitate de a-și schimba modul de exprimare de-a lungul unei opere literare. Ele sunt de condiție socială diferită: domnul Lefter este funcționar mărunt la un minister, jupân Dumitrache
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
mai bine așa? -E mai bine... O secundă și... n-o să mai auzi de mine. Dă-mi un mesaj, și ies undeva în deșert. Plec cu mașina la câțiva kilometri, mă dau jos, mă pun pe nisip și aștept cu emițătorul în mână... -Lup, Pregătește o rachetă Rebel. Și așteaptă. -Racheta e trasă pe afet domnule. Nu e armată și aștept ordinul dumneavoastră! -În regulă Lup, la comanda mea lansezi racheta... Și acum Shantal, să revenim la discuția noastră... Îți amintești
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]
-
mare, găsind primul mijloacele tehnice ale undelor radio, oferindu-se tuturor posturilor de la Madrid până la Atena cu emisiuni religioase, predici, conferințe politice în română și în limbile respective, prefigurând, chiar, „Europa liberă” și convingându-i de necesitatea vaporului dotat cu emițător puternic pe generalii Rădescu, Puiu Petrescu, Ion Gheorghe, Chirnoagă, Ulea, chiar pe Carol al doilea care dă fonduri, pe amiralul Dumitrescu, pus de englezi comandant de distrugător pentru care căuta marinari români, ca și cu diplomatul turc Suphi Tanrioer, este
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
va fi atras automat în viața noastră. Prin gândurile noastre, noi emitem permanent energie către exterior, fapt care influențează într-o mare măsură ceea ce atragem în viața noastră. Până nu demult s-a crezut că creierul este cel mai puternic emițător de energie spre exterior, cu impulsurile sale electromagnetice, dar s-a descoperit faptul că și inima este înzestrată cu ceea ce numim "inteligența inimii" și că influențele acesteia sunt foarte profunde pentru noi, pentru că ea generează un câmp electric mult mai
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
Doamna de Sevigne, Voltaire, cum avea s-o reprezinte cu succes la noi : Al.Odobescu, M.Kogălniceanu, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, etc. La prima vedere și în accepția comună, ea ni se relevă ca un simplu mesaj ce emană de la emițător către destinatar, fără să implice vreo intenție artistic declarată, în sensul operei literare. Particularitățile acestui gen de scrisori par să fie naturalețea, spontaneitatea, și sinceritatea.Aceasta din urmă este condiția sine qua non generând valoarea estetică a scrisorii și comentată
GENUL EPISTOLAR CA LITERATURĂ POST-FESTUM E PE CALE DE DISPARIŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359148_a_360477]
-
de investigație 47,52 minimum 95,04 euro la depunerea cererii, restul la data eliberării aprobării, în baza postcalculului 2.12 Analiza unui program de întreținere pentru un tip de aeronavă în vederea aprobării euro/program 211,20 la depunerea programului 2.13 Alocare coduri ELT (emițător de localizare în caz de urgență)/transponder euro/cod 31,68 la depunerea cererii ... B. Condiții de aplicare 1. Tarifele prevăzute pentru reînnoirea permisului de zbor național al aeronavei nu se percep de la operatorii autorizați, fiind incluse în sumele plătite pentru activitatea
ANEXĂ din 27 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298888]
-
concluziile la ceea ce știm) De ce? (exprimarea opiniilor) Cum ai descrie acea persoană? (ce este la suprafață, ce nu vedem, dar înțelegem despre acea persoană) Care este mesajul cărții? (înțelegerea scopului) De ce crezi că autorul a scris cartea? (înțelegerea ideii de emițător și a contextului scrierii) Dacă ai putea scrie o carte, care ar fi mesajul important pentru tine care te-ar motiva să scrii? (autoreflecție asupra valorilor) Ce crezi că înseamnă când... expresie ideomatică (învață să citească printre rânduri) Ce este
Îi certăm pe copii că petrec mult timp în fața ecranelor. Dar cât timp petrecem noi, adulții, în fața acelorași ecrane? () [Corola-blog/BlogPost/338234_a_339563]
-
sondaje electorale, interese politice și alte ingrediente, printre care și corectitudinea politică. Împroșcând în stânga și în dreapta cu vinovăție, standarde duble și ură, nu ai cum să culegi iubire. Efectul este unul invers în care oamenii mai puțin analitici vor confunda emițătorul cu omul simplu și își vor revărsa ura și frustrările acumulate asupra acestuia din urmă. Și cel mai trist lucru este că într-un viitor doar aparent distopic, un copil de 16 ani va sta în fața unui avizier sau a
Pilda concurentului care s-a născut cu sexul greșit sau dictatura corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/338848_a_340177]
-
alterată. Deci, în mod paradoxal, deși vrem să aducem o îmbunătățire limbajului și funcției sale, de fapt îi dăunăm. Apare fisura în comunicare, existând riscul de a se dizolva pactul de dialog și de a afecta relația eu-tu, receptor - emițător.
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
este aceea de a furniza un mesaj, ca miză a unei comunicări autarhice și care nu admite contestarea, intervenția sau interacțiunea la nivel global sau local. Social-media se edifică în jurul unui mesaj variabil, fundamentat pe o dinamică relațională în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
poziție tradiționalistă, să evalueze în final la elevi conținuturile predate în aceeași manieră în care ele au fost transmise, abaterile fiind sancționate negativ. Comunicarea în aceste condiții nu mai este chiar bilaterală, reciprocă, ci mai mult unilaterală și univocă, de la emițător autoritar la receptor pasiv și dominat. Un astfel de învățământ este incompatibil cu societatea de astăzi, unde valorile de bază sunt competitivitatea, spiritul de inițiativă, parteneriatul, creativitatea. După absolvirea liceului, elevul instruit după modelele școlii tradiționale va fi derutat, confuz
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
este aceea de a furniza un mesaj, ca miză a unei comunicări autarhice și care nu admite contestarea, intervenția sau interacțiunea la nivel global sau local. Social-media se edifică în jurul unui mesaj variabil, fundamentat pe o dinamică relațională în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
este aceea de a furniza un mesaj, ca miză a unei comunicări autarhice și care nu admite contestarea, intervenția sau interacțiunea la nivel global sau local. Social-media se edifică în jurul unui mesaj variabil, fundamentat pe o dinamică relațională în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creația înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează dimensiunea comunicațională, face procesul comunicațional reflexiv, tranzitiv, reversibil, iar
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
aceea de a furniza un mesaj, ca miză a unei comunicări autarhice și care nu admite contestarea, intervenția sau interacțiunea la nivel global sau local. Social media se edifică în jurul unui mesaj variabil, fundamentat pe o dinamică relațională în care emițătorul și audiența interacționează permanent, deschis, chiar la un nivel infra-social, la nivel de individ. Creație înainte de toate a marketingului, social media depășește „omul unidimensional” și mass-media de unică focalizare și dublează, amplifică dimensiunea comunicațională. Mai mult, face ca procesul comunicațional
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
ar reprezenta orice sistem de comunicare. Acest model a fost prelucrat de lingviști astfel: “O sursă oarecare are de transmis un mesaj. În acest scop trebuie să-l codifice (să-i dea o formă transmisibilă, obiectivă, perceptibilă), lucru realizat de emițător. Semnalul, forma codificată a mesajului, este transmis către destinație printr-un canal. Aici este expus pericolul de a fi deformat de influența paraziților, zgomotelor. În sfârșit, semnalul este decodificat de un receptor și ajunge la destinație sub formă de mesaj
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d) Antoine Culioli introduce pentru destinatar apelativul de co-emițător. El înțelege conceptul ca desemnând starea de comunicare a destinatarului care în timp ce emițătorul îi transmite un mesaj se implică împreună cu acesta în a-l percepe cât mai bine (Culioli A., 1990
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d) Antoine Culioli introduce pentru destinatar apelativul de co-emițător. El înțelege conceptul ca desemnând starea de comunicare a destinatarului care în timp ce emițătorul îi transmite un mesaj se implică împreună cu acesta în a-l percepe cât mai bine (Culioli A., 1990, pp. 12-19). Am zice că co-emițător este un destinatar binevoitor. e) Gerald R. Miller și Mark Steinberg sunt primii care întrebuințează conceptul
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
la care achiesează principial și reputatul specialist Mihai Dinu: proces în care comunicatorul transmite stimuli pentru a schimba comportamentul unui auditor. Procesul comunicațional „implică o derulare a operațiilor de codare, recodare, decodare asupra mesajelor”. Ca elemente ale procesului se rețin: emițătorul, receptorul, mesajul, canalul, codul, referentul/contextul și feed-back-ul. Practic, comunicarea se realizează sub mai multe forme și la diferite niveluri. Taxonomia formelor configurată după Paul Attalah are incidență după șase criterii: emițător, context, instrumente (canal), obiective, interacțiunea sistemelor și poziția
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
asupra mesajelor”. Ca elemente ale procesului se rețin: emițătorul, receptorul, mesajul, canalul, codul, referentul/contextul și feed-back-ul. Practic, comunicarea se realizează sub mai multe forme și la diferite niveluri. Taxonomia formelor configurată după Paul Attalah are incidență după șase criterii: emițător, context, instrumente (canal), obiective, interacțiunea sistemelor și poziția organizațională. Selectiv, avem profiluri intrapersonale / interpersonale / de masă, directe / indirecte, verbale / non / para verbale, incidentale / instrumentale, omogene / heterogene, ascendente / descendente / orizontale. După G.R. Miller și M.L. Knapp, comunicarea prezintă cinci niveluri: intrapersonal
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
a comediei reconstituim ca text unitar articolul lui Rică Venturiano: (I.L. Caragiale, „Teatru”, București, Editura Minerva, 1984). 2. Avem, în fond, de a face cu o situație de comunicare cu două etaje. Mai întâi, Rică Venturiano se profilează ca un emițător ce prin intermediul unui articol de ziar adresează un mesaj. Ca și receptorii săi se instalează Jupân Dumitrache și Ipingescu. Apoi, în raport cu interpretarea mesajului primar (al articolului), cei doi receptori se dedublează alternativ în emițător-receptor, receptor-emițător. Prin specificul său, discursul politic
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
orientează strict, indică. Astfel, el se profilează ca un „discurs de incitare la acțiune”. Cel care a observat și conceptualizat acest tip de discurs este profesorul Jean-Michel Adam. Printre trăsăturile specifice acestuia se enumeră: un contract implicit de încredere între emițător și destinatar, un lexic relativ specializat, prezintă o abundență specifică de verbe. J.-M. Adam arată că, prin contractul implicit, „se garantit au destinataire que, s’il se conforme à tout les recommandations et s’il respecte les procédures indiquées
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
ar reprezenta orice sistem de comunicare. Acest model a fost prelucrat de lingviști astfel: “O sursă oarecare are de transmis un mesaj. În acest scop trebuie să-l codifice (să-i dea o formă transmisibilă, obiectivă, perceptibilă), lucru realizat de emițător. Semnalul, forma codificată a mesajului, este transmis către destinație printr-un canal. Aici este expus pericolul de a fi deformat de influența paraziților, zgomotelor. În sfârșit, semnalul este decodificat de un receptor și ajunge la destinație sub formă de mesaj
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
cu acest public, deci au nevoie de presă. Ștefan Vlăduțescu ne prezintă o disertație completă de comunicare mass-media, (Vladutescu, S. (2006). Comunicare jurnalistică negativă. București: Editura Academiei Române), la un nivel calitativ impecabil, structurată pe elementele specifice comunicării: ținta/receptorul - opinabilul, emițătorul - mass-media (grupuri presa scrisă, vorbită, audio), prelucrarea informatiei/codificare - persuasiune/convicțiune. Dacă emițătorul și receptorul sunt entități clare, metodele de elaborare/prelucrare informative sunt diversificate, insidioase, agresive, incitante, provocatoare, ascunse. Comunicarea jurnalistică este un product de tip “producer-consumer”, cu un
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
disertație completă de comunicare mass-media, (Vladutescu, S. (2006). Comunicare jurnalistică negativă. București: Editura Academiei Române), la un nivel calitativ impecabil, structurată pe elementele specifice comunicării: ținta/receptorul - opinabilul, emițătorul - mass-media (grupuri presa scrisă, vorbită, audio), prelucrarea informatiei/codificare - persuasiune/convicțiune. Dacă emițătorul și receptorul sunt entități clare, metodele de elaborare/prelucrare informative sunt diversificate, insidioase, agresive, incitante, provocatoare, ascunse. Comunicarea jurnalistică este un product de tip “producer-consumer”, cu un emițător care trimite în retea mesaje pentru receptori cu destinație precisă, fixă, dedicată
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
mass-media (grupuri presa scrisă, vorbită, audio), prelucrarea informatiei/codificare - persuasiune/convicțiune. Dacă emițătorul și receptorul sunt entități clare, metodele de elaborare/prelucrare informative sunt diversificate, insidioase, agresive, incitante, provocatoare, ascunse. Comunicarea jurnalistică este un product de tip “producer-consumer”, cu un emițător care trimite în retea mesaje pentru receptori cu destinație precisă, fixă, dedicată, cât și pentru orice alt receptor interesat de informația emisă. Jurnalismul negativ iși construiește realitatea proiectului său de influență pe propagarea unor opinii de nuanță persuasivă. “Ceea ce se
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]